Motive de fugit din RO cu 10 picioare(2)

ab5174 spune:

Eu la inceput cind mai ningea un centimetru sau ingheta ....curatam si dadeam cu sare in fata casei pe trotuar.
Pina mi-a zis ' cuafezul meu ' ca el nu face asa ceva in fata magazinului (e treaba primariei) ...ca daca aluneca cineva si pateste ceva te da in judecata

cristoiu spune:

Oricum am da-o, experienta personala e neinlocuibila. Pentru ca e subiectiva, parerea si povestirle celorlalti nu vor reda o realitate obiectiva. Unii vor povesti lucruri bune si frumoase si realitatea lor iti poate insela asteptarile, cum i s-a intimplat lui Aqai, sau invers, unii vad tot ce pute in strainatate si iti pot taia aripile. Fiecare experienta e unica. In Canada eu am luat-o de la 0, stiam si ma asteptam la asta. Dar am fost acceptata si in citiva ani eram deja la acelasi nivel. Stiu multi care au luat-o de la 0 si au ajuns in citiva ani mai sus decit unde erau cind plecasera. Totul e sa stii la ce te astepti si sa iti asumi drumul. Experienta de care vorbeste Aqai este amara si mie mi se pare comparabila cu nasterea. Inainte sa nasc toate moasele povesteau ce frumos si inalator este si cum cinta hormonii in tine cind nasti. Nimeni nu a vorbit despre durerile infernale si cum poti sta 30 de ore in travaliu si sa ajungi la cutit, nimeni nu a vorbit de contractiile post partum si altele. Nu de alta, ca de nascut tot nasteam, si poate si Aqai tot emigra, da sa stii la ce te astepti sa te poti pregati psihic.

mihaela_s spune:

Eu cred ca toti cei care se hotarasc sa emigreze si o fac fara sa mearga cu un contract de munca, ar trebui sa stie ca exista posibilitatea(spun asta pentru ca mai e si chestie de noroc, unii au avut-o!) sa o iei de la zero. E clar ca experienta din tara de origine nu conteaza nicaieri altundeva, e lucru stiut de mult. Mi se pare hilar, sa nu spun inconstient, sa mergi intr-o tara ca emigrant si sa ai pretentia sa continui de unde ai ramas. (aqai, te rog sa nu o iei personal, nu esti singura care a patit-o stiu si eu cateva persoane apropiate care au patit la fel, aici in Suedia... si stiu cat e de greu psihic, sa fii in situatia descrisa).

Peste tot in lume se cere experienta in tara in care ajungi, in putine cazuri se recunoaste experienta din tara de origine...si tine mai mult de noroc.

Eu am luat-o de la zero gol-golutz la 37 de ani, cu limba absolut de la zero, facultate, experienta (mai intai practica fara salar-voluntariat cum ii spune in alte parti-ca sa capat experienta suedeza). Mai am un an si apoi pot rasufla usurata...dupa 6 ani! Mult, putin...cine mai sta sa socoteasca? E ceea ce mi-am dorit, asta conteaza cel mai mult.

tiusca spune:

Raspunsuri d'astea vroiam si eu sa citesc.Cat despre amenda aceea de 200 ron aia e o amenda mica,eu vb.de amenzi de 500 ron in sus,ca sa simti ca te ustura buzunarul.De la 3 amenzi in sus sigur te gandesti a doua oara cand dai muzica tare si scuipi seminte.Voi ati emigrat in tari care au avut timp sa-si consolideze civilizatia cetatenilor,chiar daca si ei au facut-o cu amenzi tot mari.Nu ca o scuza,dar romanii au stat 50 de ani sub comunism,d'abia iesiti din razboi.De ce oare stam pe forumuri,citim ,invatam si de la voi ,ca sa reusim sa aducem si noi generatii de care sa fim mandri.Pentru asta trebuie sa mai ramana si romani in Romania.Dati-ne o sansa.Noi vedem cum se misca lucrurile aici,incet,dar se misca.Voi veniti doar in vacante si atunci ori vreti sa vedeti ori vreti sa ramaneti cu impresiile de acum 15 ani.

ab5174 spune:

Noi cind am parcat aiurea ne-a costat £160 .....si cica daca platei in 24 de ore era jumate .......chiar ne-am "bucurat" ...ce "draguti sint"

cristoiu spune:

Tiusca, eu vreau sa se schimbe lucrurile in Romania, imi doresc mult sa pot spune cu voce tare oricui ca vin din Romania la origine. Din pacate lucrurile se misca atit de incet, incit eu am hotarit sa plec, fiindca nu am decit o viata si nu stiu daca exista reincarnare ca sa o sacrific pe asta. Tot respectul pentru cei care au avut optiunea de a pleca si au hotarit sa ramina sa faca ceva bun in Romania. Chapeau.

Maica-mea, apropos de plecat din culmea carierei, mama, persoana importanta, nu spui cine, cu cariera, cunoscuta in tara dar si in strainatate, a ales sa plece la 50 de ani. Constienta ca nu o mai poate lua de la 0 in Canada, ca nu mai are timp sa faca voluntariat 7 ani ca sa poata intra apoi entry-level. A murit cariera ei odata cu plecarea, chiar daca n-a murit ce a facut si multi inca isi amintesc de ea. Dar aici a schimbat meseria. Si tot ce regreta este doar ca nu a plecat mai tinara.

ab5174 spune:

Si mie imi pare rau ca nu am plecat mai repede.
Lumea e asa de frumoasa si variata ...

tiusca spune:

mai ab5174-tu la ce varsta ai plecat?ca ai zis ca esti de 15 ani in Anglia.Deci dupa socotelile mele ai undeva peste 30 de ani,o varsta frumoasa cand poti sa spui ca esti destul de matura.Nu de alta,dar de cate ori cineva mai spune ceva nu neaparat de rau,ca ex.de mai sus cu mama lui Cristoiu,tu hop mai sari in sus un pic de bucurie.Nu stiu cum sa ma exprim ca sa nu te jignesc,ca nu as vrea,dar ceva imi spune ca tu nu esti plecata chiar de 15 ani sau daca este asa ...

ab5174 spune:

Eu cred ca era mai bine sa plec pe la 20 .....nu a fost sa fie.....am plecat mai tirziu.
Si da am peste 30 .....dar inca nu ii simt

arminad spune:

Cum sa nu conteze? Eu cred ca e mult mai usor sa "traduci" niste concepte in meseria pe care o stii deja decit sa te apuci sa inveti de la 0 mai ales la o anumita virsta.


Asta da, e corect ce zici.

Cel mai dificil este nu sa gasesti acel entry-level in meseria pe care o stii si ai experienta ci sa iti permiti sa traiesti cu acel entry level mai ales cind ai copii. Asta este cel mai adesea motivul pentru care multi emigranti renunta la meseria pe care au avut-o si muncesc ce pot si ce gasesc mai repede si mai bine platit ca sa puna o piine pe masa.