Return to sender

AkaManah spune:

Drept ai grait!

cipcipcip spune:

Din categoria gafe:

La noi in vizita la cina un domn de vreo 75 de ani, fost profesor la Univ. Julia, 4 ani pe vremea aia, se gaseste sa intrebe in gura mare: Mama, nenea asta e cam batrin, mai are un pic si moare, nu-i asa? M-au luat toate transpiratiile, noroc ca "nenea" nu sta bine cu auzul si n-a auzit ce intreba ea.

AdiS spune:

Copilul la 2 ani si cateva luni. La tara prin curte. Berta (cateaua) avea 2 pui proaspeti care stateau in cotet. La un moment dat observ ca nu gasesc copilul iar Berta se invartea nelinistita in lant, in jurul cotetului. Incerca sa intre, dadea cu laba, se intorcea iar se invartea. Ajung cu cautarile si la ea cand vad un picior de copchil de om in gura cotetului. Intrase si el la bebelusi iar noi, ca doua mame ce eram, asteptam sa iasa bebelusul cel mare.

La capitolul kkatel am fost suficient de intarziati ca intr-o zi sa imi pierd rabdarea si sa ii zic clar si raspicat: stai pe oala si faci kkatelul, nu vezi ca vrea sa iasa? Si plec in alta camera sa ma linistesc, fiecare in treaba lui. Dupa o vreme vine la mine in pielea goala cu mainile la spate, f pacalicios.
- Mami, uite! 2 kkatei! / si apoi cu palmele intinse demonstrativ imi arata / unu'-doi!

AdiS spune:

Vineri este ziua jucariilor la gradi. Nu stie ce jucarie sa duca la gradi. Ii sugerez una care dupa parerea lui este de bebelusi. Din lipsa de inspiratie accepta. Seara il intreb:
- Cum a fost la gradi cu jucaria?
- OOO mami ... a fost o jalnicie! (nu trezise interesul nimanui)


Cum se bate un apropo'

Azi dimineata in fata blocului. Pe usa blocului iese o pereche de frati, unul mai mare pe la generala, cel mic de seama lui:
- Uite mami! Cand copilul se face mare de scoala dupa aia mai vine un bebelus.

Julie spune:

Ce a scris Lady in pagina precedenta m-a dus cu gandul la o intamplare povestita mie de bunicul meu. Le putem incadra pe amandoua la "fratii cei mici in care nu tre' sa ai incredere".

Anul 1910.

Fratele mare, student, venit pt. scurta vreme acasa pt. bani si mancare, iese cu pusca pe dealul din spatele casei, luindu-l si pe cel mic (bunicul meu, pe atunci de vreo 3 ani si ceva) sa-i arate cum se impusca lupii. Care dadeau tarcoale gospodariei. Evident numai tatal avea voie sa puna mana pe pusca, dar parintii erau plecati cu treburi.

Si impusca cainele casei, din greseala.

Cel mare ia lesul, il ingroapa in fundul gradinii, pune pusca la locul ei, amenintandu-l pe cel mic - "mai, daca sufli cuiva o vorba, te omor!"

Vin parintii inapoi acasa, de la treburi, ati fost cuminti, da, se raspunde si, adauga cel mic (bunicul meu) - posibil ingrijorat de amenintarile de fratricid -, " si Ghita nu a impuscat cainele... nuuuuuu... si nu l-a ingropat in gradina... nuuuuu" dand din cap ca sa fie si mai convingator.

Ce-a iesit dupa aia nu mai are rost sa va zic, de vreme ce intamplarea a ramas in analele familiei

J.

Aqai spune:

primiti pt inceput si finders keepers?

cel mare, cam la un an. Aveam 2 caini pe care ii studia meticulos. Astfel incat in scurt timp ne-am pomenit ca:

- ridica piciorul sa faca pishu'
- il gasim cu palmele si talpile pe jos, fundul in sus si fata infipta in oala de apa a cainilor, band de zor
- pe la 2 ani il gasesc afara, cu crema de soare, ungand de zor un caine extaziat si care de-abia se mai vedea sub crema
- pe la doi ani si ceva luni: e racit, ii fac baie si ii pun in apa noiste picaturi de menthol sa ii ajute respiratia. Intra in apa, se aseaza tacticos si pana sa nedezmeticim noi vreun parinte alearga prin casa in fundul gol, ud si urland din rasputeri

mi s-a mentolat funduletul, mi s-a mentolat funduletul!!!!!


revin si cu urmatoarele episoade (la urma urmei am doi baieti si si oarece return to sender pe lista :D)






Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)

inbox spune:

Hai sa va zic una...noi de cand am facut al doilea copil, sotul se ocupa mai mult de cea mare, si nu va spun ca pataniile vin pe banda rulanta.

Pleaca ei amandoi la plimbare, trec printr-un magazin sa faca si cumparaturile, cum erau plecati de mult, pe al meu il taie o necesitate, analizeaza situatia: se poate amana- nu se poate amana...deci nu suporta amanare, intrebare "Ce fac cu copilul" ( fata 4,5 ani), merg ei, analizeaza problema, nu era nimeni la baie, isi zice in gand ca este ok, face planul perfect, lasa copilul pe hol si ii explica sa nu se miste de acolo, se bazeaza pe copil intelegator, apoi intra intr-o cabina din care , daca lasa usa usor crapata si se lasa pe spate, poate vedea copilul...buun, intra el la baie, face o proba, doua probe, se vedea perfect zona cu copilul, copilul statea resemnat-intelesese situatia, linistit isi vede de treaba, cand se lasa din nou pe spate sa vada copilul, copilul disparuse, se lasa mai mult...nici urma...nu mai nimereste sa termine, i se face rau, ii trec toate gandurile negre prin cap, unde putea sa dispara atat de repede, a luat-o cineva, nu se poate "cum sa-i spun nevestei/politiei etc,ca m-a, dus la wc si am pierdut copilul", "cine m-o fi pus sa fac pipi, ca doar nu muream :)"...si tot asa,in zbuciumul asta al lui, aude ca prin vis o voce calma si curioasa, fix din spatele lui:"Tati, tu faci pipi in picioare", cica asimtit cum revine la viata pentru un moment, ca atunci cand a realizat ca ea era in cabina sa il ia durerea de cap :" Da tu ce cauti aici?", "M-am plictisit acolo si am venit la tine"...se plictisise intr-un minut

Ajung ei acasa dupa patanie, il aud pe sot " acum inteleg vorba aia, iti da Dumnezeu copii, ca sa-ti accepti moartea cu usurinta!"


Oricum, fata are un stil de a sta fix in spatele nostru uneori, si ca in desenele alea animate, te intorci tu la stanga se intoarce si ea...de multe ori cred ca am pierdut-o si cand ajung sa o strig ca disperata, imi raspunde linistita "Da mami, s-a intamplat ceva?"- probabil am si o fata de disperata :).

Julie spune:

AkaManah, sa-ti traiasca baietul! Si te astept si eu cu patanii noi!

Btw, m-am distrat copios de semnatura ta...

Si cu dedicatie, fie ca ai patit-o (ca atatia altii, presupun), fie la categoria "pazea!"

Schimb copilu' in varsta de cateva luni de pampersul plin. Pruncul rade, gangureste, da viguros din maini si piciorusele-i grasane, chiraie si pare recunoscator de eliberarea de murdarie. Ma aplec asupra lui, cu duiosie, sa-i vorbesc vorbe dulci, si cand deschid gura momentul Kodak imi e intrerupt de o arteziana plina de sanatate ce ma improasca fix in fatza. Si mi s-a intamplat de atat de multe ori, ca la un moment dat am zis ca nah, m-oi fi transformat, kafkian, intr-o pisica ce-si spala puiul de murdarie, c-asa-i e datul.

Tot la "momente Kodak".
Vazut poze de la botezul pruncului unor prieteni. In una, cea in care pruncul era scos din cristelnita, pe langa apa sfanta a botezului care se scurgea cristalin de pe trupul rozaliu, se vedea foarte clar si un jet auriu plin de multumire

J.

AB_AC spune:

inbox saracul 'ot!

Julie ...exista si ceea ce momentele Kodak n-au prevazut. Ne vine copilul acasa si 'otul incantat ca are fata, fara pic de frica se pune pe schimbat scutecul. Stia sigur, sigur ca nu va fi rost de accidente. Profesionalism, gratie si fericire paterna. Picture perfect iar eu mama feicita si sotie mandra ma duc sa-mi parfumez viata intr-o cada cu apa inspumata. Aud prea repede un " Oh, nuuuu!" Ies din baie, nu pun nimc... gandidu-ma ca a scapat copilul pe jos si-i rost de facut altul...
O barba plouata ma priveste contrariata.... si ma analizeaza cu o curiozitate stiintifica ... si fetele pot face un jet ....

Julie spune:

Go, girls!

chiar daca, precum zicea nu-stiu-cine-prin-ce-film "I kinda have a feeling I can't pull this this off"

Julie