Alaptand la 4 ani - pe coperta(2)
Raspunsuri - Pagina 16
lucialu spune:
am mai uitat sa spun doua lucruri. Startul despre care vorbesc incepe de la nastere, dar poa sa tina o luna aproape doua, pana mama isi intra in mana, pana deprinde siguranta, pana se rezolva ragadele...e si viteza dar si rezistenta, si se simte din plin aceasta presiune. Desigur ca aici vorbesc de femeile care devin pt intaia oara mame, cele care au mai trait experienta sunt mai relaxate, pt ca stiu lucruri, pot sa intimpine si ele probleme cu sanii, dar nu mai au pe cap muuulte dintre lucrurile prin care treci la primul copil.
Si nasterea este un fenomen fizic, natural, si totusi a fost nevoie sa se inventeze cezariana...uneori natura are nevoie de o mana de ajutor, acolo unde se poate...de-asta eexista LP, pompe, mameloanele de silicon etc, dar de ex eu cu pompa as fi putut sa ma spal pe cap si nici la mana nu as fi facut fatza, pe mine acolo nu m-ar fi tinut nervii, oricum nu scoteam mare branza. Si totusi lapte aveam, full
cruis spune:
gmmm, desigur ca orice medalie are un revers. Vor exista ferever femei care nu vor nici macar sa incerce sa alapteze si iau pastila magica imediat dupa ce au nascut. Vor exista intotdeauna si closti (asa se zice?) posesive care sa nu lase copilul sa se dezvolte si sa devina independent (chiar fara alaptat)... Astea sunt cazuri fff putine, e parerea mea, si patologice.
Dupa ce ai trecut de prima perioada, aia care te pune la incercare, totul devine rutina, copilul devine mai constient de alaptat si are un pic mai multe de spus despre asta, iar tu devii mult mai ingaduitoare cu opinia lui. E extrem de greu sa fortezi un copil sa suga regulat la san (io stiu poate prin ce mijloace unele reusesc).
Parerea mea e ca e si destul de obositor, deci nu vad de ce ar perpetua o mama alaptatul cu forta, multe mame intarca inainte sa fie copilul total pregatit si nu ajung la acest ponegrit alaptat prelungit tocmai pentru ca le ajunge (si nu pentru ca se gandesc sa nu isi abuzeze psihologic copiii), chestie care e total ok, deci nu inteleg de unde ideea ca raman numai psihopatele...
Uite eu am o intrebare generala interesanta: cine a intarcat copilul ca sa-l fereasca de abuz, incest, de greata, etc?
Fiecare a avut un motiv valid pt familia ei, dar ceva ma face sa ma astept ca nu a fost niciunul din cele enumerate. ;)
cruis spune:
Singura mea tentativa de sterilizare s-a soldat cu o multime de tetine lipite de fundul unei oale bune de pus la gunoi. :))
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui gmmm nelia, eu intotdeauna am privit intotdeauna cu scepticism admiratia asta fata de "primitivi" ("bunul salbatic"): ei sint bine (nu-si bat copii, ii alapteaza pina ... in fine..., ii poarta in spinare etc.) iar "civilizatii" sint niste bestii, inclusiv cu copii lor. Una din imaginile care m-au torturat si m-au facut sa ma simt in esec ca mama era imaginea bunei mame din Africa, care isi alapteaza copilul la cerere, zi si noapte, si il poarta constant in spinare. Pina am aflat ca atunci cind isi da seama ca e insarcinata cu urmatorul, il da jos din spinare pe precedentul si-l intarca fara prea multe fasoane (ceea ce-l expune la malnutritie). Si mai tirziu, fare sa i se ceara parearea, cel mare trebuie sa se ocupe de urmatorul, exact cel care l-a "detronat". Societatea noastra nu este, dupa parerea mea, cea mai buna pentru fiintele umane. Insa ne adaptam cum putem. Si fanaticii (presupusului) natural trebuie sa aiba argumente beton ca sa aiba dreptul sa aduca o povara suplimentara pe umerii tinerelor mamici. |
Nu e admiratie, este realism. Iei de la ei ce crezi si simti ca faceau bine, nu iei si respingi ceea ce nu faceau... dar sa respingi tot stilul lor de viata pentru ca sint necivilizati, pentru ca sint primitivi, pentru ca nu aveau valori, pentru ca... pentru ca... si sa scoti in evidenta numai barbariile lor, extremele, mi se pare reavointa.
Adevarul este ca eu am un ghimpe impotriva celor civilizati inca de cind s-au facut mari colonizatori. S-au dus peste comunitati pasnice de indivizi, care erau acolo de ani si ani de zile, si pe motivul civilizarii (ce-o fi aia, caci eu nu vad mare civilizatie la ei, mai putin, sa zicem, la cele citeva zeci sau sute de familii de nobili), i-au distrus, in toate sensurile posibile. Si acum le spunem primitivi... cine s-a informat, studiat sau citit pur si simplu ca lectura de seare despre aceste comunitati, si poate fi cit de cit obiectiv, ar putea vedea cita bogatie exista colo, pe linga barbarii, cita intelepciune, cita liniste sufleteasca, cita impacare cu sine si cu mediul inconjurator exista... si ar fi foarte-foarte mult de invatat de la ei.
Si ca sa venim in zilele noastre, ca tot s-au dat exemple despre extreme la primitivi... faptul ca exista familii civilizate cu adevarat, care isi cresc copiii frumos si cu respect, indiferent de metodele de parinteala alese, alaptati la sin sau la biberon, nu elimina automat existenta barbarismului la civilizati. Stiu ca veti spune ca sint extreme, ca se mai intimpla, dar ca totusi... Nu, nu sint extreme, nu sint rari, nu se intimpla... sau ca preferi sa refuzi sa vezi pentru ca la tine si in jurul tau e bine, asta e alegerea fiecaruia. Dar se intimpla des, peste tot in lume, in tarile supercivilizate si super dezvoltate, in familii educate sau mai putin educate... Asa ca, cel putin pentru mine, este clar ca sintem departe de civilizatia aia de pe pozitia care sa le dam peste bot la toti cei care nu sint ca noi, pentru ca noi sintem buni si facem lucrurile cum trebuie, iar ei rai, barbari si primitivi.
Cornelia
Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Me comprends-tu, au moins en ce moment toi? Non, tu me juges fou; tu m’examines; tu te gardes de moi. Mais si tu parviens à saisir un jour ma souffrance, viens me le dire et je serai heureux une seconde, peut-être. (Maupassant, Solitude).
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui gmmm Una din imaginile care m-au torturat si m-au facut sa ma simt in esec ca mama era imaginea bunei mame din Africa, care isi alapteaza copilul la cerere, zi si noapte, si il poarta constant in spinare. Pina am aflat ca atunci cind isi da seama ca e insarcinata cu urmatorul, il da jos din spinare pe precedentul si-l intarca fara prea multe fasoane (ceea ce-l expune la malnutritie). Si mai tirziu, fare sa i se ceara parearea, cel mare trebuie sa se ocupe de urmatorul, exact cel care l-a "detronat". |
Discursul este deformat, pervertit, imaginea folosita, ca si cea de pe revista, este folosita voit in mod gresit... si asta pentru ca ei iau la suprafata relatia lor cu naturalul, nu inteleg de fapt mare lucru din ea... si incearca sa o bage pe git pentru ca acum, discursul social, vazind ravagiile facute de departarea de la natura si lucrul impotriva ei din ultima suta de ani sa zicem... s-a schimbat in sens invers. E aiurea si cum era inainte si cum e acum, nu ne rezolva problemele, ca uite, ceea ce povestesti tu arata despre esecul ca mama arata clar ca nu e bine... si ca calea spre natural trebuie aleasa, inteleasa si gasita de fiecare mama in pace, daca ar mai fi lasata un pic in pace si nu i s-ar mai baga pe git discursuri dupa discursuri, unele mai superficiale decit altele.
Cornelia
Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Me comprends-tu, au moins en ce moment toi? Non, tu me juges fou; tu m’examines; tu te gardes de moi. Mais si tu parviens à saisir un jour ma souffrance, viens me le dire et je serai heureux une seconde, peut-être. (Maupassant, Solitude).
lucialu spune:
Exact asa ceva am simtit eu: dar de ce nu ne lasati odata in pace? toti isi dadeau cu parerea, puneau presiune sa sar pe formula, sa ung cu miere suzica
...stiam ca mi-e greu, stiam ca la noi nu e niciun fel de program...eram obosita maxim. Dar nu mai voiam decat sa fac ce imi cere copilul, sa ma las condusa de ea...aveam in plus si eu frustrarile mele, idei de cum va fi dupa ce voi naste si care s-au dovedit ireale...mi-ajungeau ale mele. Abia cand au obosit toti si ne-au lasat in pace, abia atunci am avut timp si de mine, sa acceptfelul copilului meu si sa imi vina cumva la nivel psihic mai usor prin aceasta acceptare.
Eu am inteles perfect treaba cu revenitul la natura. Nu e vorba doar ca faptul ca sa alaptezi, e vorba si despre cum privesc cei din exterior, dina afara ta si a copilului tau si pun presiune, nu au pic de empatie, intelegere, respect 
dc lucrurile astea nu ar pune bariere, mamei i-ar veni mai usor sa isi hraneasca puiul in mod natural si i-ar veni mai usor si cand ar fi vorba de intarcare, sa decida fara influentele de din afara ei si a copilului ei, toate prejudecatile, toate lucrurile venite din lipsa de cunoastere a celorlalti.
gmmm spune:
nelia, de acord cu o parte din ce spui, dar nu cu tot.
Da, comunitatile acestea "primitive" (nimic pejorativ, mi se pare mai comod sa utilizez termenul acesta decit sa spun "vinatori-culegatori, dar si comunitait agricole traditionale, ca de pilda in zonele rurale din Africa, Asia, Oceania, America Latina") au valori. Da, au un mod de viata adaptat la mediul lor. Da, poti sa te inspiri din ce fac ei.
Insa nu poti aduce ca argument intr-o discutie "e bine sa alaptezi pina la 5 ani fiindca asa se face la triburile indiene".
Fiindca de fapt categorisirea bine/rau precede argumentul. Poti spune cel mult "ei fac bine ca alapteaza pina la 5 ani". Insa tu de fapt ai ales deja, din tot ceea ce fac ei, ce e bine si ce e rau.
Nu stiu cum sa ma explic mai clar, sper ca s-a inteles.
Comunitati pasnice? Nu mai stiu exact, cred ca prin Noua Guinee, intre 20 si 50% dintre barbati mureau in lupte intertribale. Atunci cind sint resurse suficiente, cind teritoriile pot sa se extinda, poate ca da, sint pasnici.
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui cruis nelia, desi accept ca mamele se pregatesc cu biberoane inainte sa nasca si ca unele mai tari de inger nu le utilizeaza in perioada critica, tot nu cred ca e o idee buna... |
Da, dar eu nu sint de acord nici ca mama, dupa ce ai informat-o, doreste sa alapteze, sa-ti spuna ca in trusoul bebelusului vrea un biberon, ca sa fie linistita ca in caz ca, sa aiba... si tu ii trintesti poza cu africanca de pe perete care alapteaza si n-are biberon... normal ca mama va fi scoasa din zona ei de liniste, din care poate chiar ar alapta mult si bine fara biberon, pentru ca teama esecului si de cum ar putea fi privita daca esueaza... e deja instalata.
Da, eu apriga aparatoare a alaptarii, am preferat sa nu reping total discursul prezent si nu mi-am propus nici sa stau acasa atitia ani, nici sa nu iau nici un biberon caci eu sigur voi alapta si nici multe alte chestii. Si nu mi se pare gresit. Mai gresit mi se pare sa-i spui no, no biberonului la inceput si cind vezi, ca medic, ca nu ia copilul in greutate conform graficului (care e din nou un pat al lui Procust din punctul meu de vedere si luatul asta in greutate tine de ritmul copilului si nu conteaza cel mai mult din evolutia unui nou nascut daca alte conditii sint satisfacute) sa i-l recomanzi tu si marca de lapte praf pe care o preferi (sau, sint rea, i-a sponsorizat cabinetul). Adica ceva fals, eu am incercat, am pus presiune cit am putut pe mama, daca nu s-a putut, e vina ei, altele cum au reusit eu ce sa fac acum, ca doar nu las copilul sa moara de foame, ii dau lapte praf...
Ai incercat pe dracu... ai tinut un discurs frumos si natural, superficial fabricat si din care nu intelegi tu mare lucru, ca tu ori n-ai copii, ori pe vremea ta nu se alapta, pina cind s-a ajuns la marea realitate si confruntare... iar daca n-a functionat, atunci e vina mamei, tu ai facut ce ai putut... ia lapte praf, copilul se linisteste si ia in greutate (caci ia, dar asta nu demonstreaza decit faptul ca se inscrie in graficele lor, care oricum s-au schimbat de la an la an, deci sint total subiective) si mama este trimisa acasa, cu tot ceea ce urmeaza de aici, in insecuritate.
Cornelia
Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Me comprends-tu, au moins en ce moment toi? Non, tu me juges fou; tu m’examines; tu te gardes de moi. Mais si tu parviens à saisir un jour ma souffrance, viens me le dire et je serai heureux une seconde, peut-être. (Maupassant, Solitude).
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui cristoiu Eu am inceput valul de marturisiri si mesajul nu era ca am ceva cu alaptatul prelungit sau in general, ci doar ca agresivitatea mesajului pro-nature mi-a creat greutati inutile la inceput. Nu am spus nici ca am avut o experienta rea cu alaptatul, dimpotriva, odata scapata de moasele esoterice am reusit sa intru intr-un ritm natural, sa ma calmez, am introdus suzeta, am reusit chiar sa ma dusez. Acum nici nu am nevoie de suzeta fiindca asta mic e altfel, suge mult mai bine, doarme fara tita si fara altele. |
Eu am inteles de la prima citire si ti-am dat si iti dau dreptate, asa si este. Informata obiectiv si pe o linie si pe alta, plecind acasa cu sentimentul ca vei fi sprijinita si intr-un sens si in altul, dar ca bebelusul tau are nevoie de laptele tau, al lui, macar la inceput, oricit se poate, oricit e bine decit nimic, este esential acel lapte pentru el (din nou, nu vorbesc de situatiile, destul de rare sa stiti, unde exista o problema de sanatate, ba chiar in testele de gravideala ar trebui sa intre anumite teste care sa depisteze anumite lucruri care ar putea duce macar ipotetic la probleme in alaptare, cam cum a fost situatia lui Bird)... ai fi ajuns acasa deschisa spre orice si poate ca ai fi gasit calea buna pentru tine si copil.
Faptul ca am cumparat ca sa am suzeta si biberon (si chiar o cutie mica cu lapte praf
) pentru confortul meu personal, dar nu le-am folosit, nu inseana ca sfatuiesc pe mamici sa o faca... ci doar ca nu iau linia si ii dau peste degete daca imi marturisesc ca le-au cumparat pentru ca le induce un sentiment de liniste, il consider firesc si stiu ca e si real. Daca ea imi spune ca la o adica, oricind pot sa ma duc sa iau un biberon si sa-i dau, nu-i spun dar ia-l de pe acum ca a fii sigura, ci ii spun ca asa este, oricind poti sa-l iei... Nu stiu daca sint clara, ca sa nu ma puna la colt cele care sint pro-alaptare si prezenta unui biberon nu-si are rostul.
Cornelia
Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Me comprends-tu, au moins en ce moment toi? Non, tu me juges fou; tu m’examines; tu te gardes de moi. Mais si tu parviens à saisir un jour ma souffrance, viens me le dire et je serai heureux une seconde, peut-être. (Maupassant, Solitude).
gmmm spune:
lucialu, eu as fi preferat sa fiu inconjurata de mama, soacra sau alte femei apropiate care sa-mi dea sfaturi, chiar daca nu-mi convin, decit sa am in jur pustietatea pe care am avut-o (si pe care poate au mai incercat-o si alte mame de pe aici care au nascut departe de familiile lor).
Diferenta este ca de un sfat care nu-ti convine, te poti apara.
Insa de un discurs pe care l-ai interiorizat nu ai cum sa te feresti.
Mai ales cind e singurul tau reper despre ce inseamna sa fii mama. Cite dintre noi eram familiarizate cu ce inseamna sa cresti un copil inainte de a-i avea pe ai nostri?