Cand tati e departe...
Raspunsuri - Pagina 3
miriama spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mami_stefi miriama da,sunt destui care au amante sau schimba femeile ca pe sosete in timp ce sotiile ii cred barbati seriosi. Dar cred ca daca ai o relatie solida bazata pe incredere si respect : 1.Nu se intampla asta.2. 2.Simti! O femeie care isi cunoaste sotul simte cand acesta o minte. Eu de exemplu primesc busta paga(fluturasul)lui direct de la agentie pe adresa de mail.(el a vrut asta)Si asa stiu ce bani are,ce cheltuieli. Nu zic ca o relatie la distanta e perfecta,ca inainte de plecarea sotului/sotiei,dar se poate sa fie totul bine.Uneori chiar mai bine decat inainte(cazul meu).. Sunt de acord ca orice clipa petrecuta la distanta unul de celalalt isi pune ampreta asupra vietii de cuplu si te schimba(in bine sau.. in rau-Din pacate!  )Cea mai fericita mamica de  Stefan Iulian (27.06.2010) cu bucati albastre de cer furate de acolo de sus si puse in loc de ochisori sa ii insenineze privirea si viata! |
esti optimista! bafta!
mami_stefi spune:
Multumesc,Miriama,asemenea!
Un barbat te poate insela si cu tine de mana,nu trebuie sa plece la n-spe mii de km de casa ca sa o faca,daca ii arde sa o faca.
miriama spune:
multumesc si eu, daca gandurile-ti sunt curate...
doar ca eu am prezentat mai multe aspecte ale acestei vieti vazute din interior, tu te-ai oprit doar la 'inselat"; poate nu vrei sa-ti raspunzi la celelalte intrebari, ca mie desigur nu trebuie sa-mi raspunzi erau doar linii pe care v-ati putea ghida in cazul in care doriti... observ ca nu te-a izbit acel "tata de skype" care pe mine chiar ma ingrozeste, dar asta e, fiecare se cunoaste pe sine...
ladyJ spune:
Probabil copilul refuza pentru ca nu i-a explicat nimeni nimic. El habar nu are ce inseamna tara aia unde vrea si mami sa plece.
O varianta ar fi sa mergeti in vizita la tati de cateva ori, sa-l familiarizati pe copil cu locurile noi, sa-i vorbiti despre ele.
Mutatul asta nu e usor pentru un copil de varsta lui. Si evident ca nimeni nu vrea ca copilul sa fie intr-o perpetua suferinta si sa inceapa sa urasca schimbarea din viata lui. Pentru a evita asta e nevoie de comunicare si implicare.(tatal ii poate povesti frumos despre ce vede si ce traieste el in tara respectiva, despre copiii de acolo, despre atractii,despre planurile de viitor, samd)
Marina spune:
Eu sunt un astfel de caz desi putintel diferit. Prin natura meseriei sotul meu lucra afara din tara 6-8 luni pe an. Asa am facut copiii asa i-am crescut. Sau mai tradus pe romaneste mi-am crescut copiii singura de la 1 luna desi am cel mai implicat sot posibil. A fost implicat ori de cate a fost acasa 100% in viatza si activitatile lor, cumva le-a fost si ne-a fost clar ca suntem intotdeauna prioritatea lui. Fie-mea nu a suferit dar fiul meu pe la 5 ani a suferit o vreme neintelegand unde pleaca taica'su.
Nu ne-am indepartat si in ciuda tensiunilor inerente unei casnicii suntem impreuna de 15 ani. In ultima vreme mi s-a oferit mie ocazia sa plec si am plecat mutand copiii mari, 7 si 9 ani si sotul m-a urmat. A rarit-o cu job-ul lui, sta mult mai mylt cu copiii decat stai eu . Inca mai pleaca si e mereu la fel de greu dar cumva am plecat impreuna impingand aceaiasi barca si atat timp cat exista comunicare si intelegere relatiile la distanta pot fi extrem de ofertante.
Fleurdelise spune:
Sunt cazuri cand relatia la distanta nu poate fi evitata, e adevarat, anumite profesii care presupun asta (marinari, militari in misiune - ca altfel exista baze militare unde pot sta familiile, etc). Dar cred ca nu de cazurile astea e vorba aici.
Autoarea topicului exprima o incertitudine in legatura cu viitorul pe termen lung al familiei ei, asta mi se pare subiectul. Mie mi se pare ca invoca refuzul copilului si greutatile in a gasi acolo apartament ca pretext pentru propria ei teama de necunoscut, de a-si schimba viata. Pentru adulti adaptarea in alta tara nu e o gluma, depinde foarte mult si de personalitatea fiecaruia, etc.
Mami-Stefi, eu cred ca Miriama si-a spus o opinie onesta, nu stiu daca ai citit cu atentie, ea zis ca, daca la intrebarea daca el mai vrea sa fie impreuna raspunde nu, atunci pa si pusi. Logic, nu?
Instrainarea se produce din multe motive, nu doar tentatia de a insela care, dealtfel, poate apare de ambele parti, nu doar la el. Pur si simplu cei doi au preocupari complet diferite, traiesc in lumi diferite. El cu jobul, colegii, adaptarea in tara straina, ea cu copiii, gospodaria, treburile administrative. Raman orele sau minutele petrecute pe skype sau la telefon, inlocuieste asta apropierea fizica, activitatile comune? Va las pe voi sa raspundeti....
Treptat dispare senzatia aia ca sunt o echipa, ca trag la aceeasi caruta in aceeasi directie, oricat ar fi de dedicati familiei, ambii.
31 + 
Eric Ioan
"Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri pe care nu le vom vedea" (John W. Whitehead)
AB_AC spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui miriama
esti optimista! bafta! |
Nu se pune problema daca te inseala sau nu. Cine vrea sa o faca nu se-mpiedica de prezenta ta zilnica. Iar daca o face mai devreme sau mai tarziu tot afli, asa ca la ce bun sa te framanti ca va pica au ba drobul de sare.
Intr-o astfel de relatie insa nu-ti poti permite sa fii gelos. Nici tu, nici el.
Unii pot, altii nu. Fiecare stie mai bine de ce e si de ce nu e capabil.
Marina spune:
Pur statistic eu sunt intr-una din categoriile mentionate de leurdelise intre paranteze. Nu exista skipe si comunicatia zilnica e doar via email. Asta e un mare progres fatza de telefoanele razlete de acum 10 ani. Am foarte multi prieteni/prietene inaceiasi situatie si nu stiu nici un cuplu divortat. Cei care nu se inteleg si au decis sa se separe sunt cei care au stat impreuna, au vrut cariere si au muncit ca nebunii. Au stat in aceiasi casa, au facut si copii dar se vedeau cateodata doar in wk pentru ca aveau programe diferite. Stiu ca e vorba de extreme dar mai bine 2saptamani -1 luna frumoase decat ani lumina departe in aceiasi casa. E drept asta e teoria mea de viatza si pentru noi functioneaza OK.
miriama spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Fleurdelise Mami-Stefi, eu cred ca Miriama si-a spus o opinie onesta, nu stiu daca ai citit cu atentie, ea zis ca, daca la intrebarea daca el mai vrea sa fie impreuna raspunde nu, atunci pa si pusi. Logic, nu? |
asta n-am spus-o eu!
eu am prezentat diferite aspecte, chiar si intrebari administrative, partea cu inselatul fiind pana la urma nu cea mai importanta, sau nu mai importanta decat relatia parinte-copil.
Instrainarea intre parteneri si mai ales cu copiii se produce aproape inevitabil, iar parintele lipsa devine in timp doar un sponsor, copiii vor sti ca au tata atunci cand au ceva de cerut: o pereche de blugi scumpi, excursii, aparatura scumpa, iesiri speciale cu prietenii, iar tatal, ca sa compenseze cumva lipsa lui din viata copilului, plateste... asta mi se pare mie mai complicat si mai greu de indreptat decat inselatul, care pana la urma poate asigura si oarece confort partenerilor, fiindca, asa cum zicea cineva, in astfel de relatii nu-ti permiti sa fii gelos...
AB_AC spune:
Miriama am spus ca nu-ti poti permite sa fi gelos pentru ca daca cinva sta 50% din timp departe de tine... apai nu ramai zdravan la cap daca 50% din timp te gandesti ce oportunitati de inselat are partenerul.
Imagnea de parinte sponsor se poate corecta usor. Daca banii sunt intr-un fond comun, cand ai nevoie iei si gata nu trebuie sa spui de unde vine. Si cand familia e impreuna isi poate petrece timpul si-n excursie si-n cort, nu la cumparaturi.
Nu pot sa nu comentez ideea clara pe care pari sa o ai... cum ca un partener plateste si celalalt sta din confort. E absolut gresit sa generalizezi. Adesea e mai costisitor sa fii impreuna cu cineva aflat la mii de km decat separat.