cum pot gestiona situatia ?
Raspunsuri - Pagina 4
histamina spune:
mirela,
e f important sa fie permanent cineva cu sotul tau.
faptul ca noi am vb cu Tatiana, prietena mea, totul,ca a stiut pas cu pas la ceea ce o va astepta, cu realism si cu multa dragoste pt ea, deci toate astea au ajutat-o enorm in plecarea ei de aici.
e f importanta fiecare clipa.
si ei i s-au dat cateva luni care au fost 7 ani.
multa sanatate si Dumnezeu sa va ajute cu o minune!
Porumbita spune:
Mircalu... am intrat doar sa iti spun ca speranta moare ultima...
uite, tatal unui prieten ff bun a fost acum 3 ani diagnosticat cu cancer si i s-au mai dat atunci (de catre medici diferiti) 3-5 luni speranta de viata... si au trecut 3 ani...
acum 3 sapt l-au internat si doctorii le-au spus ca nu se astepta sa reziste peste noapte, maxim 24 ore...
si au trecut 3 sapt. de atunci, e acasa din nou de mai bine de 2
aschiutza spune:
Mirclau, va doresc si eu multa sanatate si putere!
Mama unei prietene a avut tumoare la ficat, i-au dat 2 luni si a trait doi ani. Din experienta prietenei mele, care a ingrijit-o, pot insa sa iti dau un sfat: cauta si tu pt tine un stilp de care sa te sustii. La tine vor cauta toti din familie suport si mingiiere si tu vei avea nevoie de un loc unde sa cauti tu sa iti incarci din nou bateriile. Poate fii un preot, poate fii un psiholog specializat in traume. O persoana cu care sa poti vorbii deschis, spune tot ce ai pe suflet si astepta sfaturi si suport. E f important sa nu te simti singura!
Mama mea si a sotului meu au murit amindoua. Desi amindoi adulti, am avut amindoi altfel de relatie vis-a-vis de moarte. Moartea mamei mele a fost atit de brusca, incit eu nu m-am putut "desparti". Nu mi-am putut lua la revedere, nu am putut sa ii spun tot ce am vrut. Asta ma urmareste si acuma. Mama sotului a avut cancer la plamini. A refuzat tratamentul, a preferat sa isi traiasca ultimele zile din plin, cu familia. Sotul meu a avut timp sa isi impace sufletul si sa se pregateasca. Nu stiu cum poate fi asta aplicata la sufletul mult mai fragil al unui copil, dar eu cred ca nu le va face bine sa li-i se ascunda adevarul, oricit de sumbru. Da-le sperante, ai si tu in suflet, nu doctorii au firul vietii in mina, ei nu pot decit sa va spuna ce stiu, dar depinde intotdeauan de cit de luptator e corpul si spiritul bolnavului. Insa, cu ajutorul unui psiholog sau a unui preot (prietenei mele i-au fost de mare folos si un preot si un psiholog, pt ca a discutat altfel cu fiecare), ce preferi tu, incearca sa ii pregatesti si pt viitor si incearca sa le prezinti moartea ca pe o trecere naturala spre un adevar mai mare. S-ar putea sa inceapa sa se teama si pt tine sau pt ei insusi, asa ca trebuie sa iti cauti raspunsuri si la astfel de intrebari.
Curaj insa, lupta nu e pierduta! 
gusta spune:
Multa putere.
uite eu om mare am stiu ca tata v-a muri si in cele 5 luni am incercat orice si dupa ce s-a dus imi e inca greu sa ma impac cu ideea .Nu am sfaturi dar ma gandesc cu sufletul la tine.
My_Lady0091 spune:
Dumnezeu sa va ajute!
| Citat: |
" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca |
Rufus spune:
Din ceea ce povestesti tu, situatia medicala este grava.
Din experienta (negativa) a mamei si sorei, ambele rapuse de diverse forme de cancer, as zice ca nu mai este timp de Turcia si, de fapt, de nici un tratament medical, care, oricum, are limitele sale. Prelungirea vietii in situatii de tratament agresiv, de trai la limita, in conditii subumane, este irelevanta si, de fapt, nu cred ca foloseste cuiva. Adica merita sa treci prin iad ca sa scapi, dar nu merita sa treci prin iad doar sa mai treaca timpul.
Dupa mine, in afara de partea spirituala, religioasa (fetele ti-au spus exact ce trebuie sa faci), care are rolul si de impacare cu sine, adica de liniste sufleteasca, de speranta, optimism, eu as merge cu speranta pe medicina alternativa. Mi-e greu sa recomand ceva...e vorba de alegerea fiecaruia, de sansa. Dar tumorile tractului digestiv si ale ficatului avanseaza si regreseaza cel mai rapid. Eu asta as alege cu un cancer in stadiul asta.
Despre copii...e greu, greu. Trebuie sa stii insa ca evolutia lucrurilor ii va pregati de la sine. Nu trebuie sa-i minti, dar nici nu trebuie speriati. Consilierea...le-ar putea face bine. Mi-e teama ca nu vei avea putere si timp sa te ocupi si de asta. Suna ciudat, dar acum sotul tau este prioritatea nr.1.
Pregateste-te, te asteapta clipe grele, iar tu le vei face fata. Si da, exista speranta. Reala.
Rufus, Tora si iadele
XIO spune:
Rufus, nu ai de unde sa stii daca se mai poate face ceva sau nu.
MIRCLAU spune:
va multumesc mult
pt tot,pt vorbe ,pt pareri ,pt ganduri...
XIO o sa iti trimit rezultatele analizelor,incerc in seara asta,pt ca am multe pe cap si sunt si bulversata,servici,copii,mancare,catel,etc,dar vreau sa ti le trimit cu multumirile de rigoare
RUFUS cred ca ai dreptate,nu stiu ce se mai poate face...dar oricum maine va vorbi si cu un profesor in domeniu sa vedem ce spune si vom vedea unde ne indreptam
El acum vrea sa fie implicat in toate,l-am rugat sa mai stea sa se odihneasca ca nu ii face bine sa se streseze cu firma si s-a ratoit la mine un pic,dar pe urma mi-am dat seama ca se poate simti marginalizat
incerc sa mai intru mai pe seara dar acum prefer sa stau cu copii si cu el si chiar las totul sa fim impreuna
va multumesc inca o data pt toata sustinerea,abia astept sa ajung acasa sa citesc si sa imi umplu sufletul cu caldura voastra
o seara buna
Ela_m spune:
E greu sa treci prin ceea ce treci tu Mirclau ... alinare nu vei avea decat de la dumnezeu iar puterea sunt convinsa ca ti-o vor dac cei doi ingerasi ai vostrii ... Sunt convinsa ca tot ei va vor da la amandoi puterea de a lupta cu boala impreuna ...
dumnezeu sa va ocoroteasca pe toti
monica70 spune:
MIRELA de doua zile tot vreau sa iti raspund si eu,dar n-am avut efectiv timp.Vreau sa iti scriu si parerea mea,eu fiind chiar in situatia sotului tau - si eu am cancer in stadiul IV, al meu e un dragalas 
de melanom malign,diagnosticat acum fix doi ani.
Si eu am o fetita de 6,5 ani si un baietel de aproape 3 ani.
Deci in primul rand lasa plansul deoparte si incepe sa te documentezi.Nu e ok nici sa va apuce disperarea si sa va pregatiti de inormantare de pe-acum,dar nici sa va aruncati la primul tratament propus de vreun medic.Stiu ca teoretic nu e timp,dar totusi macar luati marja de o saptamana-doua sa va hotarati clar ce sa faceti.In cea ce priveste copilul parerea mea e sa ii dati pace,sa nu il incarcati si pe el cu grijile voastre - daca e sa se intample candva ceva,va suferi mai mult sau mai putin oricum atunci.Dar ceea ce puteti face pentru el e sa petreaca cat mai mult si mai placut timp cu tatal lui.
O sa iti povestesc pe scurt cum am facut eu,poate te ajuta cat de cat.
Deci in mai fix acum doi ani cand baietelul avea doar cca 9 luni,m-am dus sa imi scot o alunita de pe spate,alunita care crescuse in sarcina si care a inceput sa ma manance cand si cand si in final a sangerat. Dermatologul mi-a si scos-o pe loc si mi-a zis din prima ca e sigur melanom malign ! Melanomul malign e cel mai grav cancer al pielii cu un pronostic in stadiul IV de cateva luni.Primul gand a fost ca poate nu apuc nici sa imi vad flacaul facand primii pasi si vorbind! 
Ajunsa acasa dupa ce mi-am anuntat familia - care inca spera ca nu-i asa ceva - am inceput sa butonez pe net si am citit ca-s diferite stadii ,deci macar speram sa nu fie chiar prea avansat,desi medicul se tot mira cat de mare e.In asteptarea biposiei - m-am dus cu parintii si cei doi copii la Felix,macar sa ne simtim bine.Biopsia a sosit dupa cca 3 saptamani si a confirmat diagnosticul - era stadiul II,dar urma sa fac o interventie chirurgicala sa vedem daca s-a extins la ganglioni,deci daca e stadiul III deja.Asa ca mi-am sarbatorit cei 40 de ani in 30 iunie fix la Cluj ca in acea zi am fost operata.Dupa biopsie am asteptat aproape doua luni dar in timpul asta cum aveam biletele deja cumparate am plecat 10 zile la mare doar cu fetita si sotul - pe cel mic l-am lasat cu maica-mea acasa - era pra mic,cu doua somnuri pe zi inca si am vrut ca in principal fetita sa se simta super. Ne-am simtit grozav toti,mai ales ca am mai fost cu 3 prietene de pe DC si copiii toti de varsta fetitei mele.De copii nu mai zic ce bine s-au simtit.La intoarcere, in septembrie fiindca la biopsie au iesit celule maligne,deci eram stadiul III ,am avut o interventie chirurgicala mai serioasa,mi s-au scos toti ganglionii de la axila dreapta.Dar in ianuarie deja mergeam si inotam cu fetita la bazin 
si m-as fi dus si mai devreme de aveam parale.In concluzie am ales sa ma simt bine 
,nu sa jelesc.Ca tratament am luat cateva luni interferon,dar boala a recidivat la axila dreapta,am avut inca trei operatii acolo,plus una mica la sanul drept - deja aveam o mica metastaza subcutanata,automat eram stadiul IV.In plus la plamani erau inca de atunci cativa micronoduli suspecti.Fiindca ma saturasem de interventii chirurgicale,mai ales ca venea vara si voiam sa ma balacesc ,am zis ca gata,caut un tratament sistemic.Chimio am refuzat sa fac,fiindca am citit ca melanomul e rezistent si la chimio si la radioterapie,raspund in proportie ff mica si pe termen scurt.Asa am ajuns ca acum sunt din august anul trecut pe un tratament experimental,(un inhibitor al unei gene,care a suferit o mutatie),in Ungaria,iau 2 pastile dimineata,doua seara si tot la 6 saptamani fac CT de control.Inca din august anul trecut deja aveam un nodul de 10 mm la plaman,initial a scazut la 5 mm,apoi a tot crescut si in martie anul asta avea 22 mm.Stiu ca tratamentul asta e pe termen scurt -la un moment dat apare rezistenta,dar exista multe alte tratamente experimentale noi,o sa caut unele din alea,sau poate ii trag o toracotomie ,o sa vad exact dupa ce fac si un PET-CT .Citesc de doi ani pe doua forumuri din SUA unde scriu pacienti cu melanom si sunt acolo ff multe persoane care traiesc de ani de zile cu metastaze si la plaman,ficat,creier (in acelasi timp) sau pe te miri unde prin corp . Ba cu operatii,ba cu radioterapie (in special la metastazele craniene),ba cu diverse tratamente experimentale - cand sau daca nu merge unul,incearca altul si tot asa.Am citit zilele astea pe fuga si despre metastazele la ficat de la colon/ntestine si intradevar e f. grav dar exista totusi rezultate.Cu chimio,operatie,ablatie la ficat saun cum ii zice,sau ce-o mai fi,sau chiar cu transplant la ficat am citit ca-s rezultate durabile.Din pacate am fost ff prinsa ca n-am avut timp sa aprofundez,dar important e ca am gasit ca si prin tratamentele clasice se poate rezolva ceva.Pe de alta parte,fiind la intestine,chiar cred ca ar avea mari sanse sa o apuce pe calea naturista,neconventionala.De ex. am citit de tratamentul cu bicarbonat al medicului aluia italian - acolo bicarbonatul ca sa aiba efect trebuie sa ajunga la tumora si la intestine e cel mai simplu de ajuns! A vindecat de ex. un caz de melanom malign ocular - care-i si mai grav si nevindecabil - doar cu bicarbonat (dizolvat in apa presupun) turnat in ochiul pacientului ! Desigur la mine n-are cum avea o asa actiune la plaman 
,dar cum ziceam la sotul tau,ar ajunge direct la intestine!
Stiu un exemplu de o persoana ce s-a vindecat de cancer la stomac,band 40 de zile doar apa in care statusera peste noapte legume predominant radacinoase curatate - patrunjel,morcovi,telina etc.Mi-a povestit de el o doamna ce are si ea melanom,era consatean cu ea si fratii lui au murit de cancer la stomac.El a fost trimis acasa ca mai are cateva luni de trait si a trait bine mersi inca vreo 20 de ani cel putin dupa aia.Doar ca e chestie si de vointa,de ex. am intrebat-o de ce nu urmeaza si ea cura aia si mi-a zis ca n-ar putea.Si eu sunt gurmanda si pofticioasa si nu mi-ar fi f. usor,dar daca as avea ceva de gen,in zona stomac-intestin,sigur as incerca.Eu zic ca deocamdata ar fi cel mai simplu si usor sa incerce o cura de-asta, poate ca ar incetini evolutia bolii,ar deveni operabil si la ficat.Pe urma sau Turcia,dar costa,sau sa caute un studiu clinic ,la care costa doar transportul / translatorul.Aici se pot cauta cele existente in Europa: https://www.clinicaltrialsregister.eu/ctr-search/search?query=colon+cancer Necesita e drept un pic de timp pentru cercetare.Eu de exemplu am ales un medicament de care citisem ca are rezultate rapide si in proportie f. mare,ca are adverse minime ,chiar daca nu e un tratament definitiv - dar e ff bun de tras de timp.Deci nu m-am aruncat la orice medicament experimental fiindca sunt ff multe.Orientativ daca te intereseaza cauta studiu de faza II sau III,astea inseamna ca deja au existat rezultate promitatoare la faza I (II).Nu stiu exact diagnosticul,ca as fi cautat eu.Daca as stii exact diagnosticul,as butona eu,dar cand am cautat mi-a dat doar cancer la colon+metastaze la ficat.Nu stiu daca intestinele sunt considerate ca apartinand de colon sau stomac M-am lungit ca naiba,scriu de cateva ore pe el ca tot a trebuit sa ma intrerup asa ca nu stiu cat de coerenta am fost.Daca te pot ajuta cu ceva - in special cu cautat de info ca atata pot - o fac cu mare placere,numai sa imi zici diagnosticul.