Mamici, tatici, cu copii mai mari-ceva sfaturi?

saskia spune:

Al meu cel mare are 13, are telefon doar din toamna cand a trecut la alt fel de invatamant sa-i zicem echivalentul liceului din Romania. Bineinteles ca recunosc totalmente genul asta de aiureala, ca si cum umbla cu capul in nori.

Si al meu are cu cartela reincarcabila, cat vorbeste, sau da mesaje, atata il tine, daca nu are bani economisiti sa o reincarce, cucu bau. Mai mult vroia ceva bicicleta mai smechera asa ca i-am zis sa puna mana sa ajute voluntar la o organizatie sportiva (ca tot il preocupa inotul si vrea si scufundari) si-l recompensez eu. Asa ca in mare il tin cumva ocupat sa nu aiba timp prea mult de visare. Vorba vine, ca tot sta de vorba cateodata cu baietii cand ies pe afara, ii si vad cumva de la etajul casei, asa cu orele. Mai trag ei o tura cu bicicletele, mai se opresc. Ma rog e greu...e perioada asta a adolescentei cand au mii de intrebari de pus, nu le convine raspunsul, si-l cauta singuri, asta e.

Trebuie cumva zic eu macar sa avem idee de ce fac unde sunt, sa continuam sa-i bat la cap in sensul pozitiv ca virgula chiar daca ni se pare noua ca nu ne asculta, ceva ceva tot le ramane acolo.

Viviana si eu zic ca tine, ea probabil acum e in perioada visarilor de cai verzi pe pereti, adica nu cred neaparata ca e indragostita de un baiat ci cum ai zis si tu de dragoste in general.
Pastreaza canalul de comunicare deschis si fii atenta la micile detalii.

viviana spune:

Mie mi-a placut ce a scris Rufus.
Ceva mai mult control nu strica si intr-adevar mai devreme sau mai tarziu or sa-si gaseasca drumul.
Da' mi-ar placea s-o faca din prima. Vise, vise!

Daca baza educatiei e solida nu vor rata drumul bun.


Nu i-am luat telefonul. Imi da un plus de siguranta sa-l stiu acolo in buzunarul ei. Insa i-am spus sa plateasca din pusculita surplusul si ca la prima abatere se suspenda.





Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

ladyJ spune:

Daca e indragostita simte ce simteam si noi cand eram indragostite la varsta aia.
Pe tine ce te-a motivat atunci sa inveti?

Iti cunosti copilul, poate vorbesti cu ea de indragosteala si poate se va deschide si iti va povesti, iar de aici pana la un ´´pact´´ pentru scoala nu mai e mult.
Esti o mama de gasca, sa nu uiti, ca mai ales acum incepe sa devina asta important, cand ai fata mare.

buflea spune:

Aham ! Eu cred ca la 14 ani nimeni nu invata de placere ... asa ca trebuie sa gasesti ce ar motiva-o sa invete ca sa intre la Liceul ales.

La mine a functionat "frica de munca grea" si "liceul" vazut ca un loc de distractie - la aceeasi varsta parintii mi-au explicat si demonstrat (cu vizite in fabrica) ce ajung daca nu reusesc la un liceu bun. Si acum stiu de fabrica Suveica si cum se muncea acolo cu picioarele umflate. Sau in piatza in caldura sufocanta, cu mainile pline de pamant. In paralel - cred ca am mai povestit asta ... - m-au intrebat la ce Liceu doresc sa dau examen si am spus hotarata Lazar, pentru ca e pe bulevardul cu cinematografe si gard in gard cu Cismigiul. M-a dus tata la serviciu la el unde o noapte m-am jucat pe un calculator, apoi m-au dus la Liceul de Informatica si mi-au aratat ca este intre Doina si Ovidiu si cat de aproape este de Herastrau, parc mult mai mare ca Cismigiul nu-i asa ? La Liceul de Informatica elevii se joaca pe calculator si in pauze au la dispozitie zona aceea plina de distractii ca sa se cunoasca - asta a fost mesajul inteles de mine, determinant in a ma face sa reusesc.

M-am schimbat dintr-o suflare - cand am fost sigura ca vreau la informatica, mi-au spus ca se intra greu, foarte greu, pentru ca toata lumea vrea sa-si petreaca anii de liceu intre Doina, Ovidiu, Kiseleff si Herastrau, asa ca trebuie sa muncesc ca sa-mi castig un loc pe banca parcului.

Cu frica muncii in fabrica si cu dorinta nebuna de a atarna prin zona, am intrat printre primii la liceu.

Am spus asta ca sa vezi ce criterii tampite am avut de a invata. M-au convins parintii cu armele mele ... daca imi spunea cineva ceva de profesie, de viitor, de studiu cred ca dadeam ochii peste cap de sila. Cui ii pasa de profesie la 14 ani ?

buflea spune:

Si as mai spune - you have to pick your battles - poate chiar si un troc de genul "daca te pregatesti serios pentru admitere te las sa trimiti SMS-uri nelimitate" ... nu stiu, da-i ceva ce ii place in schimbul invataturii.

Tot din adolescenta mea - prin clasa a 10 a, cand ma pregateam pentru o noua treapta, am avut o perioada de "punk" - creasta in cap, chica la spate, tzinte pe mine, muzica de dat cu capul de pereti si ... fumat in Herstrau . Nimeni de acasa nu era fericit, m-am uitat recent la niste poze din perioada aceea si m-am ingrozit. Am intrebat-o pe maica-mea cum de ma lasa sa plec cu chica aia la scoala ... stia si de fumat ... si a zis ca batalia atunci a fost sa intru la treapta a II a, sa raman in Liceul ala. Si de aceea m-a lasat, sa atarn cat mai mult cu colegii de Liceu, m-a lasat la toate reuniunile, m-a lasat sa-mi fac prieteni, m-a lasat sa fac orice era legat de Liceul ala ca sa-mi placa si sa-mi doresc sa raman acolo. ... si mi-a spus "daca vrei sa continui cu viata asta care iti place atat de mult, trebuie sa treci de treapta ..." Imi aduc aminte ce scriam in jurnalul meu de 16 ani in clasa a 11 a - "daca nu intru la treapta, daca imi pierd gasca pe care o am acum, ma sinucid " - atat eram de determinata sa intru ... imi aduc aminte ca lucram inainte din manual numai ca sa fiu sigura ca l-am parcurs pe tot. Imi placea sa invat ? Absolut deloc ...

viviana spune:

Ladyj, de aia mi-e greu.
Nu o pot compara cu mine.
Io am fost o adolescenta model. Era soru-mea in plina rebeliune si n-am mai avut loc.
Prima mea indragosteala a fost in liceu.

Ah, si in clasa a VIII-a nu ma putea nimic motiva sa invat. Citeam Pe aripile vantului ma visam Scarlett sau Fausta lui Pardaillan.
Am invatat, asa in doru lelii ca mi-era rusine de meditator. Si cum la barza chioara ii face Dumnezeu cuib, in anul ala la Neculce nu s-a dat examen ca s-au suplimentat locurile.
Ca doar si eu am ascuns beri in boschetii de la Doina. Si Ovidiu era baza noastra. (Au facut din Ovidiu cofetarie frantuzeasca)
Mai tarziu m-am desteptat.

Cred ca Buflea are dreptate. M-am gandit sa fac cu ea o tura pe la liceele la care ar vrea sa mearga.





Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

Lali spune:

N-am citit tot subiectul iar baiatul meu e departe de adolescenta, dar mi-a cazut in mana un articol foarte bun, din National Geografic.

Acesta prezinta niste studii asupra modificarilor din creierul adolescentilor si explica astfel trecerea de la o stare la alta, apetenta crescuta pentru risc si altele.

Din pacate pe net este doar o parte din articol, dar ramane totusi foarte interesant de citit:

http://www.natgeo.ro/stiinta/cercetare-si-tehnologii/9446-creiere-frumoase

Ti-l recomand, Viviana, desi nu prezinta neaparat sfaturi, doar cauze si explicatii.

viviana spune:

Sa stiti ca am citit absolut tot ce ati scris si mi-au placut foarte mult povestile voastre.
Din fiecare am de invatat cate ceva.

Nu am raspuns fiecareia in parte pentru ca sunt pe fuga. Nu ca as avea prea multa treaba, sunt doar asa "fara stare".

Celcesforaie, in general, nu se baga decat daca il rog eu expres. Lipseste mult de acasa, a sarit peste etape din dezvoltarea ei, nu are tact si prefera sa ma lase pe mine. Nu are surori si nici verisoare.
El doar finiseaza acolo unde e cazul.
Are de dat doar multa dragoste.


Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

ladyJ spune:

Iaca-ta. Ca despre asta e vorba, de visat cai verzi pe pereti(asta-i si indragosteala, nu? )

Nu am zis sa o compari cu tine si sa o transformi in ´´a doua vivi´´, nu.
O cunosti bine, tu ai dat aici exemple minunate de comunicare, de evaluare a situatiilor, de solutii si mai ales de calea spre aceste solutii.


Buflea, ti-am mai zis ca imi place cum scrii, da? Ai asa un stil ca ma trezesc zambind citindu-te.

buflea spune:

Cand scriu despre adolescenta mea si mie imi vine sa zambesc, zau asa