Ghiocei de Martie-Aprilie 2009***389***

Bianca2503 spune:

Neata,

Pisik !

simply, aseara am adormit citind a povestirile cele 2. Io tare as vrea sa aud si povestea ta. Asa ca daca nu vrei sa o citeasca si altii, te rog sa imi trimit un PM (of course, daca ai chef). ti pup!

Ina, cum te vopsesti si cum adica "iar"!

novus spune:

Si eu am citit cu interes povestirile din link si as fi curioasa sincer sa o aud si pe a ta, asa ca daca ai chef de povestit astept si eu

www.flickr.com/photos/31088780@N05/" target="_blank">Alexandra (03.03.09)

chatonel spune:

Merci!
Mergem la ski in pirinei (aci aproape, la 200 km) si sper sa ajung si la Simply, daca nu e zapada pe drum (nu stiu sa conduc pe alunecus).

novus spune:

Wooow ce fain !! sa faceti poze multeee !!


www.flickr.com/photos/31088780@N05/" target="_blank">Alexandra (03.03.09)

anamariame spune:

Buna dimineata!Vreau si eu vacantaaaa!!!

claudela spune:

Buna ziua, dragutelor!SI EU VISEZ LA VACANTA...

Primavara incepe cu tine!

Un nou inceput!

Gianina34 spune:

of pisikule acum am citit si m-am cutremurat toata
o ploaie de pupicuri sa-ti dea macar un dram de putere

Gianina - mami de micsunica-balerina Andreea - 13 aprilie 2009
avem 2 anisori si 9 luni

simplyana_m spune:

Salut!

Bianca, Novus, multumesc de interes, dar nu pot sa vb mai detaliat despre "experientele" mele. Aici a fost prima data cand am pomenit de ele, nici nu stiu de ce am facut-o, am vrut sa vad scris negru pe alb, cred...M-a sensibilizat rugamintea Chatonicii, pentru ca si eu auzisem despre lucruri de-astea, fara sa le si cred, insa atunci cand le-am trait, am stiut ce sa fac. Dar nu sunt pregatita. Imi cer scuze .

http://www.lucamic.blogspot.com/

andiaroro spune:

Pisik-
Ma gandesc la tine si astazi.
Esti intr-unul din momentele vietii, cand oamenii simt nevoia sa vorbeasca, nu sa asculte.
Si nu te afunda, vorbeste-ne, spune-ne tot ce simti.
Te ascultam, te imbratisam (unele virtual) si nu te judecam.

Vorbind despre cele lumesti, Anastasia e inca mucioasa si e simpatica cu toata febra ei. S-a schimbat de 2 ori cu hainele care-i plac si m-a servit cu o para(neceruta) pe farfurie. Era atat de dulce cum venea mandra ca reuseste sa tina para asezata artistic in echilibru.

Eu nu as vrea sa stiu ce-mi rezerva viitor.
Am pus intrebarea: "ati fi vrut sa stiti ce va rezErva viitorul? ati fi schimbat ceva, daca...?" unor oameni greu incercati de soarta (lagare, puscarii, au pierdut copii, etc).
Raspunsul a fost invariabil: NU.
Toti erau convinsi ca exita o "soarta", careia nu i te poti impotrivi. Poate reusesti sa schimbi calea, dar la final ajungi in ac punct.

Spunem ca vrem sa aflam din timp cand o sa fie "momentul", sa ne pregatim, sa lasam lucrurile in ordine.
Asa spunem, dar eu cred ca habar nu avem, despre cum o sa reactionam atunci...Mi-ar placea sa las scrisori, urme, amintiri. Poate atunci mi-as dori sa stau imbratisata cu copii si mi-as dori sa ma tina de mana al final. Poate atunci m-as retrage pe o stAnca sa cuget la lume, le suflet, la.....vrand sa le las celorlati imagine cu mine vie.

Mie imi e teama de handicap, de ideea de a fi o povara pentru ceilalti, nu de moarte.

novus spune:

Noi am luat din Metro cu vreo 80 ron

www.flickr.com/photos/31088780@N05/" target="_blank">Alexandra (03.03.09)