Nevoile mamei vs. nevoile copilului

Marina spune:

Ceea ce scriem e fix pe masura postului initial.

Singurul lucru pe care l-am retinut sincer din mesajele tale este ca poate chiar e vremea sa lasam generatia tanara sa-si caleasca degetele la subiectele astea, asa ca io una nu ma mai bag imi vad de copiii si multinationala mele.

ocebine spune:

Asta este o exagerare uriasa. Nu s-a dovedit in nici un mod clar ca exista un avantaj imens (measurable si long-term) daca mama a stat acasa x nr de ani. Cunosc familii unde mama sta acasa si familii unde mama lucreaza si nu se vede "suferinta" la cei din urma. Vad copii fericiti, capabili, indrazneti...de toate felurile. Nu se vede un avantaj clar si irevocabil.

Mi-e greu sa inteleg de ce exista asa de multa inversunare de o parte a baricadei cind de fapt ar trebui ca toate mamele sa fim de aceeasi parte.

Eu, ca "working mom", nu am nimic impotriva alegerii unei "stay at home mom" pina cind aceasta nu incepe a ridica degetul...iar nevoia constanta de a ridica degetul este acuta pentru ca rezulta in numeroase subiecte chiar si aici pe DC. Eu mi-am facut alegerile asa cum am considerat eu ca este bine pentru familia mea (si prin familie inteleg copiii, eu si sotul).
Echilibrul familial este esential iar atingerea acestua se face prin diverse cai pentru ca toti sintem diferiti. Dinamica mea nu functioneaza pentru vecina de la 3 si invers.

CampariSoda spune:

a) Io nu zic ca la cresa e mai bine sau ca laptele praf e mai bun, io zic ca sunt bune (fara comparativ) si au un impact limitat in dezvoltarea copilului (sper ca nu trebuie sa subliniez ca nu vorbesc de o cresa comunista in care bebeii sunt lasati sa planga in pat). Un impact cu care se poate trai daca nu intentionam sa fim "mama perfecta" ci "mama cea mai buna posibil".

Si b) despre tinerii care nu sunt bine - ai zis ca e din statistici si se poate infera (din context, unde e vorba de intoarcerea mamei la servici) ca e din motive de lipsa mamei si ai mai zis si de statistici care spun ca socializarea la varsta mica e oarecum daunatoare.

Ca daca mamicile is asa sensibile sa se lase de alaptat pentru ca le e frica de consecinte la nivelul imaginii lor sociale (cum ai afirmat tu mai sus), iti dau si io contraargumentul: idei de astea "statistice" precum cele prezentate de tine infricoseaza o gramada de mamici care nu isi permit sa stea doi (vezi shase) ani acasa - pe langa ca nu pot sta langa prunci mai tre' sa se mai si ingrijoreze ca lipsa lor o sa aiba consecinte pe termen lung (pana cand cupiii respectivi o sa fie "tinerii care nu sunt bine"!!).

Io zic ca nu trebuie speriate nici una din categorii, nici alea care au norocul sa stea acasa, nici cele care trebuie sa se intoarca la servici, ci trebuie ghidate spre a gasi solutii ca sa ii fie pruncului bine, cum frumos ziceai chiar tu.

Deci nu ca tu nu crezi in statistici, nu crezi in alea care nu iti sustin punctul de vedere :).

Scuze pentru eticheta AP, m-am luat cu alaptatu/co-sleepingu si homeschoolingu'. Imi plac ideile tale, pur si simplu (in afara de alea pe care le-am criticat mai sus :P)

nelia spune:

Si de ce barbatii astia nu au impartit acei 12 ani? Si tu, cu mintea ta de mama, crezi ca e doar vina mamei care a stat acasa 4-12 ani ca sa creasca copiii (mie nu mi se pare mult, cineva trebuie sa o faca, ca o face mama, ca o face tata, ca o fac amindoi sau o face bunica, educatoarea, invatoarea, statul, satul... cineva trebuie sa creasca acei copii - sincer, nu vad nici o diferenta, parerea mea intre cele care o fac pe 'barba proprie' sau pe cea a barbatului si cele care s-au dus la munca si platesc pe altii sa o faca, e doar o chestie de alegere si atit) ca nu-si mai gaseste si ea dupa un loc decent de munca. Sau e o vina colectiva, inclusiv a barbatilor care se pling saracii cum trebuie sa plateasca ei asigurari ca nevasta nu-si mai gaseste de lucru... Adica cum, intr-o societate atit de mare, nu e un locusor acolo de munca pentru o femeie care a muncit acasa si cind au crescut copiii vrea sa se munceasca din nou in afara casei? Mie sincer nu mi se pare nimic in regula cu femeia/mama... e loc pentru toti sub soare!

cristoiu spune:

Nu, unele mesaje contin afirmatii absurde, se abereaza mult si se exagereaza. Sau se dau exemple extreme.

Dar muLte dinTre cele scrise sunt de bun simt.

Postarea la care te-ai referit da un exemplu extrem sugerind un fenomen generalizat. E absurd. Uita-te in jurul tau, sunt multe fete care toarna copii pentru a putea sta acasa pe welfare. Am facut babysitting pentru una de genul asta care isi ignora copilul la greu, mi se rupe inima acum gindindu-ma la fetita ei cum plingea dupa maica-sa care ii tragea doua la fund nervoasa ca intirzie la bikini party. Deci specimenele astea exista, dar sunt exemple extreme care nu merita discutate. E eberant sa generalizezi pornind de la un asemenea mexemplu, dar a facut-o un user in una bucata postare, nu toti scriu asta.

nelia spune:

E parerea ta si atit. La fel cum a mea e a mea si atit. In rest, da, fiecare isi stabileste punctul de echilibru. Sintem diferiti, asta e drept, dar degetele sint ridicate din ambele parti, altfel nu ar exista aceste subiecte.

La fel cum nu s-a dovedit nici contrariul... desi subtil se strecoara aceasta idee. Nu s-a dovedit nici macar ca modelele de "working mom" si "stay at home mom" au fost urmate de copiii celor in cauza. Desi aici, la acest subiect s-a insistat mult pe ideea de model... daca sint lasati, copiii isi vor alege propriul lor fel de a fi in viata. Cred ca altceva conteaza, nu modelul. Adica nu stai acasa sa le dai un model si nici nu te duci la munca din acest motiv. Parerea mea, bineinteles.

ocebine spune:

Diferenta este ca exagerezi...iar discutia urmeaza acelasi traseu mereu: attack, parry, riposte (am slabiciune pentru scrima). Apoi, in absenta argumentelor sustinute se trece la jignri si insinuari.

nelia spune:

Exagerarea e de ambele parti, cum a scris si Cristoiu. Dar din curiozitate, poti sa-mi subliniezi si mie o jignire facuta de mine? Eu nu m-am simtit jignita de vreo postare de-a ta... si de fapt nu m-am simtit jignita deloc eu personal. Doar asa, prin extrapolare...

Fomalhauti spune:

Chiar este fascinant forumul asta!

Citesc ca am scris tot felul de lucruri si exista atata convingere in parerile despre ce am scris eu incat ma duc inapoi si citesc ce am scris sa aflu si eu ce si cum am scris de unii au inteles fix invers.

Nu am nici cea mai vaga urma de ironie legata de manichiura si epilat. Nu imi dau seama unde a fost ea "simtita". Nu am. Chiar sunt niste lucruri fara semnificatie pentru mine. Nu am zis nicaieri ca femeile care isi fac manichiura sunt mai putin inteligente asa cum a inteles altcineva. Nu cred ca femeile care isi fac manichiura sunt mai putin inteligente decat cele care nu si-o fac. Nu cred ca sunt nici mai inteligente. Dupa parerea mea nu au nimic in minus si nimic in plus. Cum sa o spun mai clar?

Am zis ca nu cred nici in "tabere". Dar cineva vorbeste despre tabara mea. Nu sunt tabere, sunt persoane. Fiecare cu o optiune. Personala. Legata de o situatie unica.

Nu exista clisee. Revenind la rochii...Rochiile rosii nu sunt toate acelasi model. Nici cele verzi.

Mama care sta acasa nu e o femeie grasa, imbracata intr-un capot lalai si mirosind a ceapa (asta cu ceapa e tot un cliseu de aici, de pe forum). Fara manichiura si neepilata. Nu este neaparat asta dar daca este asa nu e nimic negativ in asta. Fiindca acea femeie poate fi vesela (sau stresata), copiii si sotul ei pot fi foarte fericiti si, da, sotul ei o poate iubi mult.

O femeie care sta acasa poate fi cu manichiura facuta. Poate sa aiba haine elegante si sa isi petreaca o parte din timp la mall, cu sau fara copii. Nu e nici bine, nici rau, e optiunea ei.

O femeie care merge la servici nu este neaparat imbracata elegant, cu unghiile si coafura in perfecta stare. Poate sa fie asa si nu este nimic rau in asta. Dar (din punctul meu de vedere) nu este nici nimic extraordinar, special. Nu cad pe spate cand o vad, nu as schimba niciodata locul cu ea (nici ea cu mine). Nu ma impresioneaza daca are doctorate. Daca doream puteam sa am si eu doctorat. Asa cum si ea putea sa aiba sapte copii daca dorea. Eu nu am dorit doctorat, ea nu a dorit decat un copil sau doi.

Nu toate femeile care merg la servici urca in ierarhie (sau doresc asta).

Exista femei care merg la servici in jeans si tricou si nu sunt cu nimic mai prejos decat cele care merg in haine de firma. Exista femei care merg la servici cu o sacosa mare pe care o vor umple in piata la intoarcerea acasa. Exista femei care tocmai fiindca merg la servici nu mai au timp de manichiura. Sau pur si simplu nu le intereseaza acest aspect.Exista femei care merg la servici si apoi vin acasa, se imbraca in haine lalai si miros a ceapa.

Exista femei care merg la servici fiindca le place. Exista femei care merg la servici fiindca se gandesc la diferite aspecte enumerate aici, daca s-ar intampla ceva cu sotul sau cu cuplul sau nu se simt bine daca sunt dependente financiar.

Exista femei care stau acasa ca le place. Unora le-a placut serviciul pe care l-au avut dar le place mai mult acasa. Unora nu le-a placut serviciul pe care l-au avut.

Exista femei care stau acasa fiindca nu isi (mai) pot gasi un servici. Exista femei care se bucura ca nu mai gasesc servici si altele care si-ar dori un servici.

Exista femei care stau acasa fiindca sunt convinse ca nimeni nu are grija ca ele de copilul lor. Exista femei care stau acasa fiindca nu au incredere in institutiile statului si nu au bani pentru cele particulare (si nu ar avea bani nici daca ar lucra).

Exista femei care stau acasa dar planuiesc sa inceapa la un moment dat sa lucreze si femei care stau acasa si spera ca nu vor avea niciodata nevoie sa lucreze.

In fiecare dintre situatiile enumerate (si in sute de alte situatii) exista femei care sunt nemultumite, obosite, stresate si femei care se simt bine in pielea lor, fericite, vesele si optimiste (obosite suntem toate cateodata). In toate situatiile sunt femei iubite si admirate de sotii lor (da, da, chiar si grasele mirosind a ceapa) si femei inselate, parasite si chiar lovite (da, chiar si cele care sunt sefe la servici).

Toti copiii isi adora mamele dar oricum unii dintre ei vor avea diverse lucruri de spus atunci cand vor fi adulti (da' sa vedeti cum e cu adolescentii!). Aici chiar ma opresc (mi-am mai scris parerile in domeniu, mi-am mai luat rosiile si chiar este un subiect interesant si nu vreau sa-l deturnez),

CampariSoda spune:

Nelia, multumesc de raspunsuri.

Ca s-o iau cu sfarshitul, eu nu stiu cum e situatia pe piata muncii in Canada, dar aici unde traiesc eu viata e scumpa si salariile variaza exponential cu nivelul de calificare si vechimea pe post.

E foarte corect ca e loc pentru toti sub soare, numai ca unii au o cutie de carton si altii un apartament. Sigur ca se gaseste un loc de munca la firme de curatenie, pe la magazine si nu moare nimeni de foame. DAR asta inseamna o scadere drastica a veniturilor exact in perioada cand copii au nevoi materiale (ca de exemplu haine si mancare..., as opposed to cand is mici si au nevoie de dragoste si tzatza si atunci chiar nu conteaza cat castiga sau nu parintii). Si vorbim de la doi copii in sus.

Nu stiu cum e la voi cu criza, dar aici e rau de tot pe piata muncii, poate de aia sunt intr-o dispozitie "materialista". E laudabil ca mai sunt oameni optimisti ca tine, care cred ca dupa o absenta de 4-6-and so on ani obtii un salariu decent din prima.

Cat despre decizia cu cine/cat sta acasa, eu n-am acuzat mamele si nici tatii. De asemenea, nu le plang de mila niciunora. Spun doar ca e o decizie care poate avea consecinte drastice la un moment dat, si din orice considerente (materiale in principal :P) a fost ea facuta, exista un risc.

Si apropos de mesajul tau ala cu copilul care nu a castigat - pentru mine familia e o "entitate", un "corp" daca vrei si prin familie inteleg parinte/ti+copii. Nu poate sa castige organismul daca un membru (copilul) e ne-bine. TOTI trebuie sa fie bine. Evident copilul nu poate gasi prea multe solutii in primii ani, ca sa ii fie bine, deci trebuie sa il ajute adultii. Dar nu mi se pare constructiva metafora care ii pune pe parinti si copii in opozitie. E pacat. Pentru toata lumea (inclusiv copii).