relatia nora- soacra

salcia spune:

Vai, Bebe, tare, tare urat ce povestesti! In conditiile astea, ma mir si mai tare (si ma intristez) de atitudinea sotului, adica el nu numai ca nu a lamurit lucrurile cu mama lui, dar iti reproseaza tot tie! E si el responsabil pentru relatia (sau non-relatia) asta dintre voi doua, si in loc sa faca ceva acolo unde e cazul (adica la mama), el iti reproseaza tie ce... ca nu inghiti totul si sa te mai prefaci si fericita, sau ce anume vrea?

Clar, eu in locul tau nu as merge, si as avea si o discutie cu sotul, in care i-as explica exact ce si cum. Oare el daca ar fi in locul tau ce ar face?

Povestea cu Craciunul e... Din pacate, stiu foarte bine ce povestesti tu, pentru ca in situatia asta a fost mama. Bunica din partea tatalui a ramas singura cand cei doi copii erau foarte mici, a avut si probleme de sanatate, si tata toata viata a trebuit sa faca ce a vrut ea, pentru ca, vorba aceea, "cat m-am chinuit singura cu voi...". Pe langa asta, matusa mea, sora mai mare a tatalui, a divortat, si asa tata a avut practic doua familii in paralel, pe de-o parte noi, pe de alta parte matusa + bunica + copii matusii. Bineinteles ca trebuie sa-ti ajuti mama, sora, cu asta suntem de acord cu totii, dar noi eram neglijate (mama, sora mea si cu mine) pentru ca tata trebuia sa fie mereu "la datorie" in "partea cealalta". Bunica a fost o femeie rea si egoista, si mama a suferit mult din cauza ei. In cele din urma, mama a iertat-o si a ajutat-o foarte mult, insa noi, eu si sora mea, niciodata nu am putut s-o privim ca pe o adevarata bunica (spre marea ei nemultumire, si probabil si spre nemultumirea tatei). Si nici pe tata nu-l inteleg ca nu a facut nimic. A, ca de la asta plecasem, si noi primeam cadouri (eu, sora mea, tata) cu diverse ocazii de la bunica si matusa, iar mama nu primea (sau primea chestii de tot rasul, gen ciorapi rupti )...

alina_satena spune:

Exact asa este si la mine.In afara de soacra mea care m-a jignit cu orice ocazie,si in fata fetitei mele(care nu are decat 3 ani si 2 luni)di in fata sotului nu a spus absolut nimic,din contra,cand am plecat a spus ca tot eu sunt de vina.M-a jignit si socrul meu(socrii mei sunt despartiti),m-au jignit si bunicii lui.si unchii si matusile lui si bomboana dupa coliva tot eu sunt de vina.Cu soacra mea numai vorbesc,cu ceilalti nici atat,prefer sa ma dezic de aceste persoane,imi este de ajuns ca ma jigneste sotul meu,apai sa mai supor5t si de la altii.Eu sunt de parere ca decat sa suporti niste oameni care iti arata fatis ca nu te suporta si pe deasupra te mai si jignesc mai bine stai acasa si daca sotul tau nu intelege este greseala lui,doar cum ai spus si tu citez"la sfarsit de saptamana e ziua de nastere a soacrei face 60 de ani... invitatie la restaurant... invitatie facuta sotului aseara la telefon, eu cu ea ne-am vazut fata in fata cu citeva ore inainte de a adresa invitatia telefonica... si nu mi-a zis nimic...de fapt asa a fost de la inceputul casniciei noastre ea tot ce a avut de vorbit a vorbit cu BAIATUL EI - a tinut sa precizeze asta mereu"doar este al ei,Doamne fereste s atreaca si el prin ceea ce ai trecut tu in acesti 12 ani.Fruntea sus

luisa1983 spune:

Eu in locul tau m-as duce , poti gasi, tu, o femeie matura, o posibilitate de a ingropa securea razboiului , gasind macar o cale de ,,comunicare " decat cea de care amintesti (numai subiecte legate de fiica/nepoata)cu mama sotului tau.

Tu si sotul tau n-ar trebui sa-i permiteti asa ceva ! Nu te poti lupta singura , aceasta tensiune o suporti pe umerii tai si ma mir ca in atatia ani nu ai reusit sa calmezi cumva situatia . Bine ca nu locuiti impreuna totusi!



...de aceea nu ti-a zis nimic,pentru ca ai refuzat de-atatea ori sa mergi.
Pana la urma aceste dispute s-au nascut de undeva (tu stii mai bine, si, este posibil ca dreptatea sa fie de partea ta dar, deh, ea femeie de 60 de ani n-o sa cedeze la comanda, tu trebuie sa-i gasesti ,,dichisul"), ele sunt alimentate pe masura ce trece timpul de X,Y,Z atunci cand tu nu esti prezenta.


Poti evita aceste discutii, mai gandeste-te!
Spui ca te-ai simtit groaznic de Craciun ca n-ai primit nimic, n-am inteles exact, de la cine trebuia sa primesti, de la socri?! Banuiesc ca de la sotul tau si parintii tai ai primit ceva!

Poti incepe tu de a-i face mici cadouri , poti afla ce-i place, ce-i trebuie, de ex: s-o iei cu tine la un coafor,doua bilete la un teatru ,flori, dulciuri,un obiect pe care ti l-ai cumparat si ar merge si pentru ea etc. Probabil ca la inceput o sa te refuze dar poti s-o faci in prezenta sotului tau ,astfel , ma gandesc ca va accepta.

Stiu ca sunt dificile in general soacrele, unele sunt chiar de treaba(a mea de exemplu ,cu mici exceptii!) dar am asistat la un moment dat la o discutie mama-fiu despre nora si sincer chiar am ripostat pentru ca nu avea dreptate!

Ai discutii interminabile cu sotul tau, subiectul fiind soacra ...ma mir cum de n-ati obosit !

Deci, in locul tau m-as duce, nu trebuie sa-i spui cat o iubesti,sa tii un discurs dar poti sa-i faci o urare in particular care sa-i mearga la suflet!

Si tu vei ajunge soacra si s-ar putea ca ginerelui tau sa nu-i placa de tine dintr-un anumit motiv (chiar daca nu are nimic a-ti reprosa), cum te-ai simti daca fiica ta nu ar veni la tine, ca sotul nu te ,,inghite" sau daca ar veni singura in conditiile in care normal ar fi sa vina impreuna ,fiind o familie?!

Mik spune:

Eu nu m-as duce si i-as spune lucruri cit se poate de gentile si de false : "Vai ce dragutz ca v-ati gindit si-s miscata pina in fundul inimii, dar am alte obligatii."
Daca cere detalii de obligatii, ii spui ca-s obligatii si basta.

Eu as vorbi cu ea numai lapte si miere, insa nu as face efectif nici cel mai mic gest. Sa nu te prind ca-i trimiti sau ii oferi flori !

delphin spune:

Pune-l pe sotz sa o intrebe daca invitatia iti era adresata si tie. Poate era doar pt. el si fata?!! Nu e o problema, tu poti sta linistita acasa!!!
Mai in gluma, mai in serios, tu si sotul tau trebuie sa purtati o discutie ca intre oameni maturi, fara tipete si certuri si sa puneti lucrurile la punct. Fara sa ii faci reprosuri ca mama lui etc, etc. Simplu...spui care e dorinta ta si ca asta nu ii implica si pe ei.

La mine a fost ceva de genul...soacra a facut o afirmatie penibila la adresa mea, ei fiind in vizita la noi pt. 3 luni, asta era acum vreo 8 ani. A avut curajul sa-mi ceara sa nu-i zic si sotului meu ca sa nu-l necajim.
Primul lucru pe care l-am facut cand a venit sotul meu a fost sa-i povestesc totul. M-a ascultat si m-a intrebat daca vreau ca socri mei sa-si ceara scuze...am zis nu ci ca vreau ca sejurul lor sa se scurteze. In urmatoarele 5 zile erau in autobuz spre Ro.
Nu vreti sa stiti ce frumos se comporta acum cu mine cand ne vedem!!! Lapte si miere ca sa nu ma supere

balanta_tm spune:

bebe, stiu si eu ce inseamna neplacerle din partea soacrei...Eu sunt impreuna cu sotul meu de 9 ani, dar din prima clipa cand am cunsocut-o pe mama lui, nu am placut-o. Si nici ea pe mine . A mea este singura de cand avea sotul cativa anisori, el este singurul ei copil, asa ca toata afectiunea ei este canalizata spre sotul meu.
Sotul merge la ea saptamanal (locuieste in acelasi oras cu noi), lunar ii punem niste bani intr-un cont la care ea nu are acces (ea e cam risipitoare si ne-am gandit sa aibe ceva bani pusi deoparte daca va fi mai tarziu nevoie). Eu merg foarte, foarte rar pe la ea desi ea chipurile, imi simte lipsa (hahaha, poate ar vrea sa o si cred?); adica merg de Paste, de Craciun si de ziua ei (daca suntem in Timisoara de zilele alea, normal). Ea la mine nu a mai fost de doi ani; de ce ar veni daca fiu-sau merge la ea saptamanal? Bineinteles ca daca ar vrea sa ne viziteze, nu as avea nimic impotriva, dar simte si ea ca nu sunt asa prietenoasa .
Ma vad asa rar cu ea fiindca mereu ea cauta sa ma intepe cu cate ceva, sa imi bata diverse apropouri, pe care sotul meu evident ca nu le percepe ca si mine fiindca este fiul ei si deci subiectiv in situatia asta; plus ca este barbat si nu da o importanta asa mare detaliilor.
Discutii cu sotul am avut si eu pt soacra de-a lungul timpului, insa pana la urma a inteles ca nu ma poate duce cu forta la ea si a apreciat faptul ca eu nu am absolut nimic impotriva sa o vada saptamanal si sa ii punem lunar bani in contul la care ea nu are acces.
Daca as fi in situatia ta, probabil ca as afla mai intai daca invitatia a fost si pt mine si daca da, cred ca as face un efort si as merge, chiar de as sta numai o ora-doua si apoi as invoca ca imi e rau, m-as scuza si as pleca. Oricum, as fi zambitoare acolo, m-as purta f f frumos si as ignora eventualele ei intepaturi.
Stiu ca iti este greu; si eu mereu sunt in garda vis-a-vis de soacra mea; dar ma consolez cu gandul ca sotul meu este un sot atat de bun, incat ar fi fost prea frumos ca sa am si o soacra minunata.

fecian spune:

Poti foarte frumos sa nu mergi. Lasa-l pe sotz sa mearga, insista chiar, iar tu sa faci altceva...mergi la un film, la un SPA, undeva cu prietenele.
Nu trebuie sa fie capat de tzara pentru asta sincer.

Daca era mama ta era mult mai greu, dar fiind soacra-ta, n-ar trebui sa te stresezi prea mult din cauza ei.
Sotul tau poate sa mearga cu copila la petrecere si sa dea ca scuza ca nu viii o durere de cap acuta.

Succes!



Felicia,de pui (Gabriel) si 31+ cu bulina (Mihai sau Anamaria???) AMR 9 s!!!!

_

Simply happy!

ipearina spune:

"Incearca sa te pui in locul sotului. Nu te-ar deraja si pe tine sa mergi la ziua mamei singura - ca vezi doamne sotul nu poate sa o inghita pe maicata 3 ore."

Nu cred ca trebuie sa se puna in locul sotului ca sa vada si ea cum e sa mearga singura la mama sa! Ci sotul ar trebui sa se puna in locul ei vreo 13 ani!!!

Rufus spune:

Cred ca gresesti daca faci confuzie intre "dragoste cu sila" si protocol in familie.
De altfel, eu nu prea inteleg cum vorbiti de cateva ori pe saptamana...dar la aniversari nu mergi. Inteleg, socrul e cel care s-a ocupat si se ocupa de copilulul tau, dar soacra e sotia lui, iar copila ta sta zilnic in casa lor.
Din ce spui, soacra are un comportament care te ofenseaza. Nu ne spui nimic cu ce o ofensezi tu pe ea. Important este ca, asa cum spui, nu v-ati inteles niciodata. Iar sotul tau se simte prost.
Nu cred ca prin felul in care te-ai decis sa tratezi problema asta vei rezolva nefericirea lui si nici nu cred ca va intelege, el sau muma-sa, ce te determina sa faci asta. Vor constata doar absenta ta, vor comenta, iar el va veni acasa cu "rezultanta" discutiilor in familie. Garantez ca rezultanta nu te avantajeaza.
Iti pasa? Nu-ti pasa? Esti pregatita sa nu-ti pese, indiferent care-s consecintele?
Numai tu poti raspunde la asta.


Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010

salcia spune:

Imi plac mult sfaturile din care reiese ca indiferent ce s-a intamplat, si cat de urat s-a comportat soacra cu Bebe, ea trebuie sa gaseasca o cale de a se impaca, de a-i face pe plac, de a-si multumi sotul etc. Eu una nu inteleg, daca e clar ca cineva nu te place, iti da de inteles in mod foarte clar acest lucru de cate ori are ocazia, ori te jigneste, ori nu te baga deloc in seama, de ce trebuie cu tot dinadinsul TOT TU sa faci eforturi si sa te "guduri" pe langa persoana respectiva (pe care nici tu nu ai cum sa o placi, dupa tot ce ti-a facut)? De ce trebuie sa te simti tu aiurea, sa iti faci rau, ca altuia sa ii fie bine (si oricum, rezultatul e incert)? Eu cred ca e perfect rezonabil ca cele doua persoane care nu se plac sa se intalneasca foarte rar, atunci cand chiar nu se poate altfel. Iar sotul e liber sa-si vada parintii de cate ori vrea, singur (de altfel sunt de acord cu cine spunea ca, daca ar fi fost sotul lui Bebe, ar fi refuzat sa mearga la mama care ii jigneste sotia). Sigur, e mult mai rezonabil ca, imediat dupa ce te jigneste, sau te ignora complet, tu o sa o inviti la spa si sigur veti deveni cele mai bune prietene .

Cat despre cei care insinueaza, fara a sti, ca sigur si Bebe a facut ceva, a ofensat-o cumva pe soacra, lasand la o parte ca nu e ok sa presupunem noi lucruri despre Bebe, vreau sa le spun ca exista oameni rai in mod gratuit, fara ca ceilalti sa le fi facut vreodata ceva (si cred ca nu ar fi soacra din acest caz singura din lume). Iar in legatura cu nepotul care isi petrece timpul la ei, asta e decizia lor, si ei si copilul isi doresc acest lucru, nu a fost dorinta lui Bebe, asa ca nu cred ca are de ce sa se simta datoare. In fond, faptul ca soacra nu o place pe mama nu are nimic de-a face cu nepotul.

Eu cred ca si soacra, si sotul sunt nedrepti cu Bebe, si ii cer ei niste lucruri pe care ei doi nu le fac (compromisuri, atitudine de om matur), iar asta nu e corect. Adica "faci ce vrem noi, inghiti orice tratamente urate, si te mai prefaci si ca-ti place" :(. Cred ca atata timp cat ei nu-si revizuiesc atitudinea, nici Bebe nu are de ce sa-si schimbe decizia. Cum spuneam, viata e prea scurta ca s-o petreci in frustrare, nemultumiri, umiliri si compromisuri unilaterale.