Pestisori... pestisori... (68)

daniela_daneza spune:

Neatza!

Cryna, foarte interesante si pline de invataminte povestioarele tale! Sa mai pui!

Carma , draga mea ai grija de tine! Multam de site , o sa intru sa vad .O zi calma si cu tonus bun iti doresc sa ai ! Valseaza pe ritmul vietii!

Cryna , ai strigat catalogul / Crezi ca apar sirenutele ?

Sa aveti un wk-end de vis ! Deocamdata e soareeeeeeeeeeee...

Tethys spune:

Eh, Dany... am incercat si eu ... pentru ultima oara... sa fac o chemare... mno... nu vor, intradevar, sa apara... asta e ... si punct .

Si... pentru cine doreste ... povestea de seara (povestile, mai bine zis...)... deci:

<<Povestea Licuriciului din Luna

Se spune ca demult, in vremuri stravechi, exista in mijlocul unei Paduri Fermecate un Lac Magic. Pasarile cerului erau singurele fiinte care il puteau vedea, dar nimeni nu se incumeta sa se apropie de el pentru ca, avea darul de a te transforma intr-un monstru. Mii de ani, linistea Lacului nu fusese deranjata de prezenta vreunei fiinte curioase. Chiar si cele mai puternice vrajitoare nu indrazneau sa se apropie de el. Intr-o zi, in padure isi facu aparitia un greieras mic, poznas si pus pe glume. Auzind de povestea Lacului Fermecat se hotari sa mearga la Salcia Pletoasa, batrana vrajitoare a padurii, pentru a afla cu orice pret misterul acestei ape. Dupa multe probe de rezistenta si perseverenta, Salcia Pletoasa se indupleca si se hotari sa-si intrerupa somnul ei profund pentru a-i acorda greierasului putina atentie.
- Tu esti Salcia Pletoasa, vrajitoarea padurii, nu? intreba greierasul sarind de colo - colo.
- Cine esti tu fiinta galagioasa?
- Greierasul din Luna, si sunt curios in legatura cu Lacul acela Fermecat din mijlocul padurii. Spune-mi care este secretul lui?
Salcia Pletoasa, s-a apropiat de el si vazandu-l mic si firav a ras, spunand:
- Du-te si intreaba-l?
Greierasul s-a simtit foarte jicnit de raspunsul vrajitoarei si a hotarat sa intrebe Lacul de ce toata lumea se teme de el. A calatorit mult prin padure in cautarea sa, pentru ca nimeni nu-i spunea care era drumul cel bun. Toti se fereau sa-i vorbeasca de teama ca, nu cumva sa preia din entuziasmul greierasului si, peste noapte, Lacul sa-i transforme in monstri. Noaptea, se furisa aproape de locuintele veveritelor vorbarete sau ale caprioarelor, tragand cu urechea, poate macar asa putea afla drumul spre lac. Toata vietatile padurii spuneau un singur lucru: "Lacul te transforma intr-un monstru". Zile intregi a hoinarit, insa fara vreun rezultat. Intr-o zi, in timp ce se adapostea sub o frunza de teama ploii, auzi un ras suav si zglobiu aproape de el. Se dezmorti si ridica putin varful frunzei pentru a vedea ce se intampla. O picatura de ploaie, vesela si jucausa, sarea de pe o frunza pe alta cantand si strigand cat o tinea gura. Tristetea greierasului disparu ca prin farmec.
- Cine esti tu? intreba el, aruncand frunza de pe spatele sau.
Picatura se opri, sprijinindu-se de un fir de iarba. Initial se sperie de micul greieras, dar acesta o implora sa nu-i fie frica de el pentru ca este complet inofensiv.
- Eu sunt Roua Lacului. Picaturile de ploaie sunt prietenele mele. De ce mi-ai intrerupt jocul?
- Iarta-ma, dar esti singura care mi-a acordat putina atentie de la intalnirea cu Salcia Pletoasa.
- O cunosti pe Salcia Pletoasa? intreba Roua Lacului apropiindu-se de el.
- Da, am crezut ca este singura care imi poate spune secretul Lacului Magic, dar a ras de mine atat de tare incat, si acum imi este rusine de intentia mea.
Roua Lacului asculta cu atentie povestea Greierasului din Luna si se hotari sa-l ajute.
- Uite, eu sunt fiica Lacului Magic si te pot ajuta sa-l gasesti, dar nu oricum, te rog sa-mi promiti ca inainte de toate imi vei zice unde o pot gasi pe Salcia Pletoasa.
Greierasului nu-i venea sa creada ca, in sfarsit, gasi pe cineva care sa-l poata indruma. Roua Lacului isi aduna toate prietenele sale – picaturile de ploaie – si il purtara pe umerii lor pana in apropierea Lacului. Se oprira la poalele unui copac inalt si puternic. Roua ii arata departe in zare, Lacul Magic, intr-un loc retras, fara pic de vegetatie, stralucind ca un glob de cristal.
- Acela este Lacul pe care-l cauti, eu nu te pot duce pana acolo, drumul acesta trebuie sa-l parcurgi singur. Acum spune-mi unde o pot gasi pe Salcia Pletoasa?
- De la intrarea de rasarit a padurii, pe unde am venit eu, mergi cale de trei zile perfect inainte si apoi spre dreapta doar doua zile si vei ajunge la Paraul Curajului, iar la izvoarele lui o vei gasi pe vrajitoare.
Greierasul din Luna porni spre Lac, rugandu-se ca dorinta lui de a afla adevarul sa nu-i distruga bucuria de viata. Cu cat se apropia mai mult de Lac, cu atat vantul batea mai tare si sunete ciudate se auzeau in jurul lui la tot pasul. Niciodata nu avusese ocazia sa-si testeze curajul. Nici nu indraznise sa creada ca va fi nevoie de curaj. Viata ii era buna si linistita. Parcursese jumatate din drum cand, deodata, un fulger puternic se stinse la cativa metri in fata lui. Frica il imobiliza. Un fum discret se ridica din pamantul lovit si dezveli din interiorul sau o flacara rosie inspaimantatoare.
- Inapoi, fiinta muritoare, mai departe nu vei trece.
- Cine esti tu si de ce nu ma lasi sa trec? intreba greierasul tremurand de frica.
- Eu sunt Nehotararea si stiu care este durerea ta cea mai mare.
Auzind cum Nehotararea ii spune cea mai mare durere a lui, Greierasul din Luna se ghemui. Ii era rusine de frica sa. Ii era teama ca, aceasta rusine ii va transforma neputinta de a fi greiere, din cea mai mare durere in cea mai mare povara a sa. Focul Nehotararii se intensifica din ce in ce mai tare si, privind prin el, imaginea Lacului Magic din zare ii crea greierasului o nostalgie adanca. Ghemuit in fata flacarilor imense, greierasul se abandona destinului sau. Corpul sau neputincios, plasat in calea inevitabilelor flacari ale Nehotararii, sclipi de cateva ori, ca un licurici, si apoi exploda intr-o cascada de lumina. O picatura de ploaie il smulse pe greieras din calea distrugeri iminente si traversa impreuna cu el flacarile Nehotararii prin mijlocul puterii lor. Mica faptura se trezi, dintr-odata, plutind deasupra Lacului Magic inconjurat de o muzica diafana.
- Bine ai venit bucuria mea, se auzi vocea adanca a Lacului. Eu sunt un Lac.
- De ce toti se tem de tine? intreba greierasul intr-un tarziu, atingand usor luciul apei.
- Eu sunt... un Lac... eu oglindesc fiintele, le arat grijile si puterile lor... eu, nu le judec.
De atunci, nu s-a mai aflat nimic despre greieras. El se imprietenise atat de tare cu Lacul Magic incat, devenise o fiinta subacvatica. Uitase de identitatea sa de greieras asa cum, inainte de a intra in Padurea Magica, uitase de identitatea sa de fluture. Acum, Lacul era singura lui realitate, iar bucuria de a fi cu el, dorinta lui de greiere, fusese indeplinita.>>

<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>
"Iubirea, las-o libera... daca e a ta, sta langa tine; daca a plecat, inseamna ca, nu a fost niciodata a ta."
"M-ai pacalit o data, rusine sa-ti fie; m-ai pacalit a doua oara, rusine sa-mi fie..."
<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>

Tethys spune:

<<O bijuterie valoroasa si unica

Un tanar s-a dus la un batran intelept pentru a-l ajuta cu un sfat.
- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun... Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?
Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse:
- Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate, dupa aceea...
Apoi, dupa o mica pauza, adauga:
- Daca insa m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.
- Aaa... incantat sa va ajut - baigui tanarul, cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.
- Bine, incuviinta batranul invatat.
Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului, adaugand:
- Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa, ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.
Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur ca, unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept. Flacaul, si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poata scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat...
- Imi pare rau - incepu el - dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.
- Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! - spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca, mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alerga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul!
Flacaul incaleca si pleca in goana... Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise:
- Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel.
- Cuuum, 58 de bani de aur?!? - exclama naucit tanarul.
- Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58.
Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.
- Ia loc, te rog - ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.
Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic.
- Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca, multi oameni care nu se pricep, sa ne evalueze...

Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au. Amintiti-va mereu, cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din jur va ignora sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi...>>

Noapte buna si vise frumoase !
Weekend placut !




<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>
"Iubirea, las-o libera... daca e a ta, sta langa tine; daca a plecat, inseamna ca, nu a fost niciodata a ta."
"M-ai pacalit o data, rusine sa-ti fie; m-ai pacalit a doua oara, rusine sa-mi fie..."
<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>

carmaw spune:

OUFF neata fete dragi
Am capul 'mare' ca mi am tot pindit pisicutul....am suspiciune ca e ceva in neregula
Voi ce faceti?
Aici eun soare cu o lumina alba stralucitoare si e ora 8 dim
Ieri am terminat curatenia totul sclipeste ...mai am ceva de facut din dulapuri din buc da ...nu se pune
Precis ca al meu o sa ma tireasca in plimbare ceva perpedes....moartea mea...mai ales pe sclipiciul de afara,praf si eventuala mare caldura
Acum imi beau cafeaua si ma tem sa ies afara ca vecinii au macelarit o capra.....
VA si pe mai incolo.

Tethys spune:

'Neata si de la mine!

Ofer cafeluta de weekend:







Carma, bravos pt. terminatul curateniei si sa aveti plimbari frumoase ! O zi de sambata senina .

Si la noi a iesit iar soarele ... sa speram ca va fi frumos si azi... e un pic racoare dar, e bine ...

In rest, nik nou... poznasul si-o ispasit pedeapsa ... si amu, e afara in gradinita din fata blocului cu bunica-su, la trebaluitul florilor ... are o gurita ca o moriscuta si i se aude intr-una sporovaiala... mdeh, ...

Ce sa va mai zic??? Va astept la taifas !

O zi de sambata insorita si frumoasa tuturora ! &



<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>
"Iubirea, las-o libera... daca e a ta, sta langa tine; daca a plecat, inseamna ca, nu a fost niciodata a ta."
"M-ai pacalit o data, rusine sa-ti fie; m-ai pacalit a doua oara, rusine sa-mi fie..."
<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>

Tethys spune:

Si lectura de dimineata :

• <<Socrate si zvonurile
  
  In Grecia antica, Socrate (469-399 DC) era foarte mult laudat pentru intelepciunea lui. Intr-o zi, marele filozof s-a intalnit intamplator cu o cunostinta care alerga spre el agitat si care i-a spus:
  - Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studentii tai?
  - Stai o clipa, ii replica Socrate. Inainte sa-mi spui, as vrea sa treci printr-un mic test. Se numeste Testul celor Trei.
  - Trei?
  - Asa este, a continuat Socrate. Inainte sa-mi vorbesti despre studentul meu, sa stam putin si sa testam ce ai de gand sa-mi spui. Primul test este cel al Adevarului. Esti absolut sigur ca, ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?
  - Nu, spuse omul. De fapt, doar am auzit despre el.
  - E-n regula, zise Socrate. Asadar, in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu. Acum sa incercam testul al doilea, testul Binelui. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?
  - Nu, dimpotriva...
  - Deci, a continuat Socrate, vrei sa-mi ceva rau despre el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat?
  Omul a dat din umeri, putin stanjenit. Socrate a continuat:
  - Totusi, mai poti trece testul, pentru ca exista a treia proba - filtrul Folosintei. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu imi este de folos?
  - Nu, nu chiar...
  - Ei bine, a conchis Socrate, daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici Adevarat, nici de Bine, nici macar de Folos atunci, de ce sa-mi mai spui?
  Omul era invins si s-a rusinat. Si astfel, Socrate nu a aflat niciodata, ca nevasta-sa il insela cu studentul respectiv.>>

<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>
"Iubirea, las-o libera... daca e a ta, sta langa tine; daca a plecat, inseamna ca, nu a fost niciodata a ta."
"M-ai pacalit o data, rusine sa-ti fie; m-ai pacalit a doua oara, rusine sa-mi fie..."
<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>

Tethys spune:

• <<Tu ce porti (inca) in brate?
  
  Se spune ca, erau odata doi calugari budisti care mergeau prin padure. Si cum mergeau ei, au dat de un rau destul de involburat si adanc. Cand tocmai se pregateau sa-l treaca au vazut o femeie tanara care nu se incumeta sa porneasca spre celalalt mal. Atunci, unul dintre ei a luat-o in brate si a trecut-o raul. Dupa vreo 2 ore, celalalt calugar, care nu o ajutase, izbucni nervos:
  - Cum ai indraznit sa atingi acea femeie si sa o porti in brate?
  La care celalalt raspunse calm:
  - Eu am lasat-o din brate acum 2 ore... iar tu, inca o porti cu tine!>>



• <<Pietre si nisip...
  
  Doi prieteni mergeau impreuna prin desert. La un moment dat s-au certat, si unul dintre ei i-a spus vorbe grele celuilalt si l-a lovit. Acesta din urma, indurerat, fara cuvinte, a scris pe nisip: "Astazi, cel mai bun prieten m-a jignit si m-a lovit". Au continuat sa mearga si au ajuns la o oaza, in lacul careia au decis sa se racoreasca. Cel care fusese palmuit a fost cat pe ce sa se inece, dar prietenul sau l-a scos la mal. Dupa ce si-a revenit, cel salvat a scris pe o piatra: "Astazi, prietenul meu cel mai bun a fost langa mine cand am avut nevoie de el". Celalalt l-a intrebat:
  - Cand te-am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatra. De ce?
  Acesta i-a raspuns:
  - Cand sunt ranit scriu pe nisip, pentru ca vanturile sa stearga amintirea suferintei. Dar, cand cineva imi face un bine sap aceasta amintire in piatra, pentru ca ea sa dainuie, nestearsa...
  
  Morala: Lasa vanturile sa imprastie chiar acum, in departari, suferintele tale trecute, ca si cand ar fi fost scrise pe nisip... Si cum ar fi, sa incepi sa-ti sapi in piatra bucuriile ori de cate ori iti ating sufletul, pentru ca sa te poti intoarce la ele atunci cand ai nevoie?>>

Am -it... ...



<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>
"Iubirea, las-o libera... daca e a ta, sta langa tine; daca a plecat, inseamna ca, nu a fost niciodata a ta."
"M-ai pacalit o data, rusine sa-ti fie; m-ai pacalit a doua oara, rusine sa-mi fie..."
<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>

carmaw spune:

gata mi am pus KISS FM in casti si nu mai aud neendertalienii
pup

Tethys spune:

Ok. Bravos pt. solutie Carma . O zi buna .
edit -

Sanatate pisicului, Carma! Speram ca nu-i nimic in neregula .

Gata. Amu, chiar m-am carat de pe icisa... poate, totusi, voi reveni mai tarzior... o sa vad eu... .

edit - mai intru diseara pe aici... sper sa gasesc ceva scris... altfel: ... ...

..................
....................


<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>
"Iubirea, las-o libera... daca e a ta, sta langa tine; daca a plecat, inseamna ca, nu a fost niciodata a ta."
"M-ai pacalit o data, rusine sa-ti fie; m-ai pacalit a doua oara, rusine sa-mi fie..."
<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>

Tethys spune:

'Neata!

Mno ... nici un semnulet de viata... nimic scris (si) de la celelalte sirenete... bine, fie... ceva vizualizari au fost, totusi... dar... in fine, nu mai trag de voi... nici cu , nici cu ... o duminica innsorita la toate, un sfarsit de primavara fain si o vara superba sa aveti ! Toate cele bune tuturor !


Eu... o sa mai intru pe aici, ocazional, pt. a lasa lectura sirenetelor doritoare si, pana la urma, ma voi retrage si eu, inapoi, in bancuta mea.........................



<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>
"Iubirea, las-o libera... daca e a ta, sta langa tine; daca a plecat, inseamna ca, nu a fost niciodata a ta."
"M-ai pacalit o data, rusine sa-ti fie; m-ai pacalit a doua oara, rusine sa-mi fie..."
<><><><><><><><><><><><><><><><><><><><>