mamici singure un sfat va rog

Raspunsuri - Pagina 13

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns oana_pdv spune:

Dar nu a citit nimeni ultima mea postare?

Ok stiu ca sunt unele "semne de intrebare" insa , in momentul de fata lucrurile stau asa:

1.Asteptam noua hotarare, intre timp ramane in desfasurare cea in vigoare
2.Relatia intre mine si sot a intrat pe fagasul normal si ne e chiar bine
3. Eu cu ea nu mai prea avem ce sa ne spunem pana cand nu vor aparea schimbari de situatie, mi-am spus punctul de vedere si l-a expus si ea, nu coincid- asta este! Vom vedea cum vom face cand vor fi necesare schimbari, daca va fi de acord sa comunice si sa ii facem acomodarea mai usoara fetittei e ok! Daca nu, vom incerca sa ne descurcam si fara indicatile ei!
4. Daca sotului i se va accepta actiuna asa cum s-a formulat atunci timpul de vizita va creste, o va putea avea in ingrijire si 2 sapt in concediul de vara (anul viitor ca anul acesta nu mai e timp), 1 sapt in cel de iarna etc. In acest timp nu am cum sa ma "furisez" pt a face pe plac mamicii! Consider ca inca sunt un om echilibrat, nu sunt nici o "vrajitoare rea" si am tot ce imi trebuie pentru a face sederea micutei la noi cat mai confortabila si o atmosfera destinsa! Pt nimic in lume nu as spune vreo rautate la adresa mamicii ei sau sa ii induc sentimente false!
5. Relationarea intre cei mici fa fi implicita in astfel de situatie si ma bucur ca pana acum au avut ocazia sa se acomodeze unul cu altul, altfel cred ca ar fi fost mult mai greu!
6. Daca legea o va aduce iar pe mamaica in compania fetitei si a sotului meu pe perioada de vizita o sa sistez interactiunea mea si a fiului meu cu ei- oricum pana la urmatoarea hotarare s-a stabilit deja aceasta sistare! De ce si a fiului meu? Pt ca daca vom pleca din tara iar ei nu vor avea stabilita acea legatura frateasca speciala care sa o poarte in suflet si fara sa se mai vedea decat pe calculator, nu are rost asa- o data la luna sau la doua dupa cum se nimere!
Se vor uita iar de fiecare data cand vom reveni va trebui sa le explicam totul de la zero si pe intelesul lor- !
7. Daca candva aveam anumite semne de intrebare si temeri legate de relatia dintre sotul meu si mama fetitei acum m-am potolit! Nu ma mai tem fiindca nu am de ce! Am incredere in sotul meu iar pe de alta parte cand e ca cineva sa te insele o poate face si fiind de mana cu tine! Asa ca atata timp cat intre noi lucrurile merg bine, avem o iubire frumoasa si ne place ce gasim unul in celallat nu am de ce sa ma tem!


Va spun sincer daca ea motiva macar o data teama aceea de a-si lasa fata doar cu sotul meu cu argumente gen: nu stii ce sa-i dai sa manance, nu sti cum sa o alinti cand e suparata, nu doarme decat cu mine, nu fface aia sauu aia decat in prezenta mea etc. va spun sincer ca poate o intelegam desi tot nu as fi acceptat sa continuam ca pana acum ( nu ma refer la prezenta ei cat ma refer la implicarea ei in tot ceea ce facea fetitza cu sotul meu),DAR, singurele ei argumente auu fost astea: ce sa caute fata mea cu Oana? Nu vreau sa relationeze cu ea; Daca i va spune intr-o zi " mama" sau se va atasa de ea si la proima cearta intre mine si ea va incepe sa zica ca vrea sa stea doar cu voi??? Consider aceste aspecte un pic absurde si in genul "drobului cu sare"! Nu ar avea cum sa imi zica mie mama acel copil vreodata, nu ar avea cum sa ma iubeasca mai mult ca pe mama ei! Ba din contra, poate va dezvolta si resentimente tinand cont ca in casa in care locuieste nimeni nu ma suporta ( poate mai mult decat pe sotul meu :, ), pt ca tatal ei s-a casatorit cu mine ea nu a avut parte de o familie normala! Acum de zic si eu , oricum nu avem de unde sa stim cum va fi! Eu sper sa creem o relatie de prietenie , fara resentimente , iar cu mama ei sa pot vorbi mereu daca apar probleme sa nu ajungem " dusmance"!

Va pup si La multi ani tuturor Elenelor si Constantinilor!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucialu spune:

Oana, eu am inteles si pt mine sunt pertinente deciziile voastre, tot ce ai explicat. Va tin pumnii sa aveti bafta la proces!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oana_pdv spune:

Dragelor imi era dor de voi! am vesti proaspete: sunt insarcinata!!!

Acum si partea de nelipsitul DAR...

pe scurt : la 2-3 zile dupa ce sotul a aflat ca e posibil sa ramana fara servici daca nu trece un examen cu o concurenta de 67 pe loc, aflu ca sunt gravida- toata lumea( parinti, socrii, si orice alta ruda dar cel mai trist ca inclusiv EL , sotul meu) se razvrateste impotriva mea si a acestui copil. Sotul imi promite ca daca ia examenul pastram si pe bebe dar la cateva zile dupa ce ia acel exam eu am o sangerare si incepe circul: nu are cum sa fie sanatos, apoi ca nu avem ce sa le oferim fiindca nu ne ajungem nici acum cu banii, ca trebuie sa platim cartea de munca inca 4 luni dupa ce termin maternitatea , ca riscam sa picam interviul pt Canada si ratam sansa de a le oferi o viata mai buna, ca putem face acolo un alt bebe daca vreau neaparat!

Eu sufar ingrozitor si pierd controlul: nu mai dorm, plan intr-una , fumez mult, ma gandesc la divort daca ajung sa fac acest avort... Dar iau totusi acid folic si vitamine in speranta ca poate poate. Bun ajung la cabinet si nu o pot face, de 2 ori se intampla asta si hotaram sa ramana .

Acum sunt mai bine dar vreau sa aflu si parerea voastra despre ceea ce simnt , si de atitudinea LUI a sotului.

In primul rand mi-e foarte teama ca acele excese ale mele au compromis deja sanatatea ceui mic din burtica. Am incercat sa renunt de tot la fumat dar tot mai scap la o tigare doua din cand in cand. In rest incerc sa ma odihnesc cat mai mult si sa mananc cat mai sanatos.Sapt viitoare am sa merg sa fac un eco morfologic ca cica ar cam fi formate organele in 11 sapt si daca ar fi o problema s-ar putea interveni sa se intrerupa sarcina. Acum nu stiu ce sa zic dar vreau sa verific daca e ok.
Atitudinea lui: desi mereu s-a aratat ca iubeste si isi doreste acel copil doar ca ii e teama ca riscam prea mult si multe inclusiv viitorul ambilor copii ceva e ciudat. Imi spune sa ma adun ca va trebui sa ma descurc singura fiindca el va cauta un al 2-lea job dar nici macar nu s-a apucat sa caute si deja se eschiveaza mai mereu... Nu ma plang dar sunt si constienta ca singura nu pot face fata. Apoi ajungem intr-un moment de intimitate- si brusc e altfel , parca mai brutal si ..nu stiu parca ar fi incercat sa faca ceva ca sa pierd sarcina oricum f apasat si diferit( sau am ramas eu cu o obsesie )
Cauta cat se poate sa mi-l lase in brate pe Andrei, baietelul nostru si refuza sa ma ajute cu orice darndirect isi gaseste altceva -deja programat- de facut , am avut niste pofte - de pizza- dar mi-a motivat ca e f scumpa si abia dupa 2-3 zile a vazut si el ca nu se poate.
Ideea e ca poate exagerez si eu nu neg asta dar sarcina iti amplifica emotile si poate asta e si scuza mea, in plus organismul mi-e f obosit dupa atatea nopti nedormite cat l-am alaptat pe Andrei fiindca l-am intarcat cand am aflat de bebe din burtica. Stiu ca are dreptate in ce zice fiindca nici mama nici soacra nu ma vor ajuta si nici nu am de gand sa ma milogesc dar naiva sau nu eu am cam gasit varianta: il duc pe Andrei la cresa cand inainteaza sarcina , treptat pana se acomodeaza, iar cand va veni si bebe 2 o sa il las macar pana a pranz ca sa apuc sa imi fac treburile dat fiind ca cel mic o sa doarma mai tot timpul. Dupa 6 sapt de la nastere o sa imi caut un job dar daca luam interviul si in cond astea prefer sa ma ocup de bebei pana la plecare. Un alt ajutor va veni si de la o vecina care se ocupa si de alta fetitza din bloc si ia numai 2 mil pt asta si ea o tine acsa pt 6 ore zilnic.
Cu caretea de munca am aflat ca ma poate baga in somaj daca vrea patronul, insa e vb de un prieten de-al lui tata si cu toate astea sustine ca nu poate fiindca legea i-ar interzice sa mai faca alte angajari ulterior. Insa am zis ca daca nu vrea si tot nu vrea imi dau demisia si plataesc altundeva pt o luna iar apoi intru in somaj ca cica se poate. Voi ce parere aveti? Sa lucrez pe bune cam greu sa gasesc in orasul asta mic mic mic si cand voi termina maternitatea sarcina va fi vizibila.

Despre problema initiala-fetitza sotului meu si tot circul acela:

Cand au aflat ca le-a dat in judecata ca sa o poata vedea pe fata fara prezenta mamei atitudinea a fost fff urata: nu l-au lasat sa o mai vada- pana au aflat de la avocat ca risca inchisoarea- apoi au refuzat sa mai fie si altcineva: fiul meu sau bunicii paterni fiindca in ultima hotarare nu era precizat sa fie si ei 1
In viziunea ei ( a mamei fetitzei) si a socrilor mei bineinteles : eu am cazut de vina :)) fiindca vezi Doamne fiindca eu nu mai suport-asa din senin-s-a ajuns aici! Dar macar cu ocazia asta s-a ajuns in situatia de a-i refuza lu socra-mea sa intre sa isi vada nepoata si poate asa in al 9-lea ceas incepe sa realizeze si ei ca fara ceva negru pe alb oricand le poate taia maiul! Sunt curioasa ce se va intampla si cand va afla ca astept inca un bebe!!
Urm termen e 14 sept, speram sa se grabeasca un pic lucrurile sa nu mai stau in tensiune si sarcina asta!

Fetelor astept vesti, sfaturi! Va pup si va imbratisez cu drag

PS In fiecare seara sotul imi pupa burtica si il roaga pe bebe sa fie sanatos. Asta e ceva dulce zic eu!
Andrei , fiul meu e extrem de entuziasmat! toata ziua pupa la burtica, face lele, si ma intelege ca un om mare cand ii explic ca nu mai pot sa il iau in brate mult sau altceva... Cu toate astea am vazut ca nu-i plac copii mici, doar cei mari! asta s-o schimba dupa nastere?Si ma cam respinge uneori...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Starlet spune:

Oana ai grija de bebe din burtica. Ai sa vezi ca totul va fi bine si vei naste un bebe sanatos.
Cat mai aveti pana la interviu pentru emigrare in Canada?
O mare parte dintre problemele voastre le veti rezolva cand veti veni in Canada,(inclusiv acel trio)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blackgirl0 spune:

Brrrr, singuri in alta tara cu 1 bb si un copil mititel, cu un sot care nu te ajuta acum (cand poate, ca nu-i muncit 24 de ore), daramite atunci? Grele vremuri te asteapta, zau! Plateste pt ajutor daca se poate, nu te istovi tu cu toate ca nu le vei putea duce. Vei cadea intr-o zi de atata surmenaj, cu cine lasi copiii?

Io nu m-as lasa orbita de gesturile tandre ale sotului. Concret care-i ajutorul lui, cu casa, cu copilul? Ingredientele pt o pizza in casa se gasesc oricand, nu dureaza mult (maxim 25 de minute la cuptor) si este si mai ieftina. Si putea sa o faca si el, daca vroia. .

Cu cartea de munca: stai pana se fac cei 2 ani si dupa aceea intri in concediu medical pt sarcina cu risc (de la un ginecolog) pana in momentul in care poti primi concediu prenatal de la medicul de familie. Nu ai pt ce sa mai platesti cartea de munca si nici motiv sa intri in somaj.

Te urechesc pt o singura chestie pt care nu ai absolut nicio scuza in ochii mei: las'o in'ma'sa de tigara!!! De otrava ai nevoie tu sau copilul tau???? Gizas!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oana_pdv spune:

Scarlet am vazut steguletul canadei la tine in profil, esti cumva deja acolo? Zi-mi te rog cat de riscant e sa pierd interviul daca astept un bebe? Si cum sa le aduc la cunostinta asta? inca nu am primit invitatia la interviu , am primit doar prima scrisoare prin care ne-au anuntat ca e in studiu dosarul si s-a precizat sa ii anuntam daca intervin schimbari in dosar.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Starlet spune:

Oana, sunt in Canada de 9 ani.
NU este absolut nici un risc sa pierzi interviul pentru ca astepti un copil. Asta este o aberatie! Din contra poate fi in favoarea voastra la punctaj. Canadienii pun mare pret pe familile tinere cu copii. Nu trebuie sa ii anunti acum despre sarcina ta. Copilul este inca nenascut, deci nu este nevoie de acte, formulare in plus de complectat. Poti sa le spui la interviu daca doresti.
In cate luni esti? Cand este interviul? Aveti sanse sa ajungeti in Canada si sa nasti aici? Asta ar fi foarte bine.
Lasa tigara, stresul , ai grija de sanatatea voastra si totul va fi bine.
Pregatiti-va pentru interviu, invatati limbile (franceza, engleza),eventual intrati pe situri de specialitate si cautati oferte de munca.....
si odata ajunsi aici(cu toate ca la inceput este mai greu) o luati efectiv de la zero..... este incombarabil cu viata in Romania si veti avea mult mai mult de oferit copiilor.
Succes!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oana_pdv spune:

nu cred ca avem sanse sa il nasc acolo, iar interviul inca nu stim cand va fi. Multumesc mult de incurajari. eu sunt in 10 sapt asa ca prin martie voi naste dar sper sa dam si interviul pana atunci. Cu invatatul limbilor e cam greut acum fiindca abia mai am timp sa gatesc darmite de altceva sper insa sa ma pot organiza mai bine si sa vad cum ma strecor si in pat cateva ore la amiaza ca sa imi incarc bateriile si sa mai pot si invata.
tigarile sper sa le pot lasa de tot, pana la urma cum zicea cineva nu am nici o scuza.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Matzaila_81 spune:

Oana, te urmaresc de ceva timp dar nu ti-am scris....ai grija de tine si de bebe si ai grija si de sot.
Nu am citit foarte atenta ce ai scris dar mi se pare ca te neglijeaza putin iar tu ai fost mereu extraordinara in ceea ce priveste toate problemele lui.
Ma alatur si eu celorlate fete care-ti spun sa lasi tigara

Te imbratisez si-ti doresc multa bafta in orice ai intreprinde.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Matzaila_81 spune:

Totusi eu nu inteleg frustrarea asta a sotului tau ca ai ramas insarcinata. Nu planuiati asta? El nu stie ca daca faci anumite chestii se poate intampla si asta?

Mergi la inceput