Un deceniu de reusite… si o noua evolutie.

desprecopii spune:

Eleni, ce frumos si demn ai pastrat acest topic! Felicitari!
Ai un suflet foarte frumos si asta trece prin cuvintele cu care scrii :)

Sa ai grija de tine si de Maria Bucuria si te asteptam cu drag intotdeauna cu placere, pe DC.



Sanatate si o zi cu soare va doresc!

**************
Linkurile mele: Supereva.ro | Blogul meu | www.facebook.com/#!/desprecopiicom" target="_blank">DC pe Facebook

Eleni spune:

Azi m-am gandit sa scriu pragmatic: cum ma descurc cu banii.
Am un salariu decent. Nici mic, nici foarte mare. E ok. Desigur il muncesc cu varf si indesat, dar asa iti castigi un salariu decent, nu am asteptat vreodata sa castig nefacand nimic.
Cand eram amandoi, acest salariu era dublat, castigam amandoi la fel, si cheltuiam mai mult. Si uneori destul de dezechilibrat. Acum imi fac lista. Platesc constiincios tot ce e musai (cheltuielile casei, semi-internatul si asigurarea mariei, rata la banca) si apoi vad ce ramane. Din ce ramane fac transe saptamanale pentru mancare si de-ale casei (detergenti, sapunuri, ce-o mai fi).
Din ce ramane, fac un fond de situatii neprevazute(e mic, nu vreo suma, dar sa am in caz de doctor si medicamente). Si lunar imi aloc mie o suma pentru bucuriile mele (pentru ca recunosc, imi place sa ma rasfat lunar cu cate ceva: luna asta mi-am luat un parfum, luna trecuta am fost la dentist - nu era vreun rasfat dar trebuia si mi-am taiat portia de rasfat, acum 2 luni mi-am luat o esarfa cu capse si tinte). Costurile evident difera, dar ideea este ca in fiecare luna imi fac o bucurie... poate fi un film, un teatru, o carte...
Poate parea ca sunt multi bani, dar de fapt totul sta in liste... pentru ca inainte cheltuiam dezorganizat, stiind ca de 2 ori pe luna intra bani pe un card. Acum intra o data, si trebuie sa ajunga.
Nu mai cumpar compulsiv, cum faceam inainte. E drept ca atunci imi cumparam enorm de multe haine si multi pantofi pentru ca imi acopeream niste lipsuri si niste nefericiri... dar nu purtam decat o mica parte. Acum am ajuns in sfarsit sa le port si sa ma bucur de ele, si o lunga perioada nu-mi trebuie, stau bine la capitolul asta.
Am renuntat la prostii: beri, popcorn, chipsuri, rahaturi care tocau bani si se puneau pe mine. Am taiat patiseriile de pe lista.
In general imi iau mancare la birou si nu mai iau sucuri care se depunau pe toate partile corpului.
Mi-am facut abonament la biblioteca si imprumut carti in loc sa cumpar (am rezolvat si problema spatiului, ca nu aveam loc de ele).
Dintotdeauna am fost pasionata de refacerea hainelor si a gentilor. Dar nu aveam timp pentru asta, sau chef, si preferam sa imi cumpar.
Acum imi fac de lucru in weekend si fac impreuna cu Maria cate o transformare: de-un tricou, de-o geanta, de-o esarfa, de-o brosa, de-o rochie. E drept ca sunt si talentata si creativa :-) si modesta... si imi place sa ii transfer si Mariei know how-ul meu.
Cand e prea complicat pentru cat stiu eu sa fac, imi notez ideea si merg la croitoria din colt unde cu 10 lei obtin ce vreau de la doamna care coase la masina.
Nu mai cumpar aiurea nici mancare. Pentru ca expirau produsele in frigider aiurea, si imi luam o gramada de prostii. Am inceput sa gandesc rational si sa nu mai fac stocuri aiurea pentru ca expirau sau se umpleau de fluturi de bucatarie sau faceau depuneri.
Ingrijirea personala, careia ii acord o mare atentie, am facut-o dintotdeauna singura, si aici nu am renuntat la nimic. E timpul meu cu mine, si am grija sa mi-l acord saptamanal. Si fac asta dintotdeauna, mai bine dorm mai putin decat sa fiu cu unghiile neingrijite sau cu puncte negre pe fata sau cu radacinile nevopsite si parul nespalat, am niste super fixatii peste care nu trec nici cu terapie... si nici nu vreau sa trec.

Cel mai important lucru ramane faptul ca eu nu m-am frustrat, imi pastrez sursa mea de rasfat, sub orice forma si oricat de mica ar fi alocatia de rasfat...

Voiam sa transform interventia intr-un ghid practic de descurcat, pentru ca si partea financiara este un aspect important care te tine in loc intr-o relatie in care nu esti neaparat fericit. Si nu am grija doar de mine si de un copil, o am si pe bunica cu mine, care e batrana si cu nevoi de medicamente. Dar tot se poate.
In general am avut grija sa nu ma intind mai mult decat pot duce. Am facut-o doar o data descoperind un card de credit si imi iese pe nas nebunia de atunci, dar sper sa reusesc sa inchid la un moment dat si asta... e o lectie din care vreau sa cred ca am invatat.

Weekend fain,

lunav spune:

Elena, pot sa va intreb ce zodii sunteti?

Eleni spune:

Neata.
Da poti... Gemeni eu, Fecioara el.
Da, s-a vazut si asta, relaxarea si superficialitatea geamanului versus atentia la detaliu si tendinta de control si de a despica firul in 4 a fecioarei.

pitzinuca spune:

Eleniule, nu mai apucam sa vorbim on-line...

si eu sunt Geamana, si el a Sagetator, alt despicator.

Eu am adoptat pozitia "am nevoie de un pic de fir in patru", cand a adoptat si el pozitia "am nevoie de un pic de superficalitate"... adica sa lasam de la noi si sa fim ok cu asta.

Ma bucur pentru voi, si cu siguranta lucrurile vor merge numai inspre bine.

Pup 2 Bucurii cucuiete, si in toamna asta va asteptam pe la noi, yupii!

edit: iar listuta ta de restrangerea cheltuielilor e buna oricui (btw, tot nu vinzi cizmele alea Bata?)

Eleni spune:

Ce de timp a trecut... dar nu am uitat, mai trec pe aici sa va anunt ce facem. Facem bine :-).
Eu muncesc mult, dar incerc in egala masura sa petrec quality time cu Maria... o mai iau cu mine la munca in weekend cand fac atelierele cu copiii, si o las sa fie sefa :-) la cei mici, ii ajuta si ii place, si isi castiga si un salariu pentru munca depusa.
Lucrurile merg ca si inainte, doar ca ma uzeaza pe mine mai mult ca si timp. Mai ales ca acum am si enorm de lucru la birou, dar mi-am asumat si intotdeauna imi repet asta... mi-am asumat.
Sunt oricum mai mult prietena decat mama, si asta nu stiu daca e bine sau rau, e bine sa pastrezi un echilibru... dar eu nu prea am reflexe de mama... regulile mele sunt mai putin stricte, si sunt mai relaxata, sper ca in discernamantul ei sa stie ce sa aleaga... pentru ca asta am grija sa ii explic: fiecare dintre noi, mic sau mare, suporta consecintele propriilor alegeri si decizii. Si numai lasii dau vina pe altii, fiecare dintre noi trebuie sa isi asume.

Aseara am scris impreuna o piesa de teatru pentru copiii de la scoala, si atat ne-am distrat scriind-o, atat de aproape am simtit-o incat m-am incarcat cu dragoste si bucurie pentru urmatorii 5 ani de acum incolo.

Sa va mearga spectaculos.

marius spune:

Mai....(scuza-mi forma directa de exprimare). Bravo! Dar sincer!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

luisa1983 spune:

...cam asa sunt mamele gemeni!
Ti-am citit toata povestea , de la prima pagina, din momentul postarii. Imi place cum scrii (specific gemenilor ex: M Cartarescu), elegant ,curat si sincer .Imi pare rau ca ai trecut prin aceste experiente si sunt absolut convinsa ca vei reusi tot ce-ti vei propune.
Fii linistita, va iesi soarele si pe strada ta! Pastreaza-ti optimismul ,zambeste chiar si atunci cand iti va fi greu pentru ca atunci cand iti va fi bine si vei privi in urma , vei fi tare multumita!

Eleni spune:

Va multumesc pentru aprecieri. Ma ajuta sa imi pastrez directia.
Va mai vizitez.

cleo78 spune:

decizia, calea deja ai ales-o. Si faptul ca te simti linistita si impacata cu tine, arata ca ai ales bine!! Asta se va vedea si in copil; zbucuiumul din ultimii ani din tine, nu au disparut inca din ea. Explica-i cu rabdare, mereu.

De la mine ai toate aprecierile si admiratia. Bucura-te acum de cele mai frumoase momente ale vietii voastre, de mamicie-frateasca (sau suroreasca). Peste 2-3-5 ani, incep cochetariile, prietenele, libertatea, baietii, si vei fi 'abandonata'.

Mai spune-ne de cercul tau de weekend-cel cu teatru de copii, etc. Suna nemaipomenit piesa de teatru inventata de voi.
Ce activitati mai aveti cu copiii? Si mai ales, ce activitati coordonati voi doua?