experiente mistice(3)

3x3 spune:

vai, ce caraghios suna! evoluata spiritual? nu exista asa ceva! nu exista grad de comparatie cand este vorba de rugaciune ! hai a iti spun eu cum sunt, imi dau silinta din rasputeri sa nu fiu o ignoranta in trairea vietii CARE ESTE DAR DIVIN! imi dau din rasputeri silinta sa NU IMI BAT JOC DE VIATA MEA, prin ignoranta, vanitatea, dorinta de putere, orgoliul, sarcasmul, egoului, cand este vorba de VIATA, in TEMPLUL TREIMII SFINTE! nu exista evolutie! exista sinceritate! tu fata de tine /insati/insuti! un de este sinceritate, este verticalitate mistica!


mereu avem mesaje, din templul TREIMII SFINTE! vine prin GRATIA DIVINA! mai mult, ai fost ajutata! ai multumit ingerilor? te-au salvat! intr-adevar! ingerii intervin permanent, ne urmaresc fiecare pas din viata!coincidentele sunt aranjate, trairile sunt accentuate, ne trimit mesaje in orice stare a constientei...ne protejeaza permanent. ce face omul cu aceste comunicari interioare profunde? este numai decizia lui! cerul isi face datoria, omul are forta de decizie! in situatii extreme, pot interveni impotriva vointei omului, cand omul, prin deciziile lui intra intr-o situatie de viata ce poate intrerupe ciclul de creatie! atunci cerul nu mai cere nici o permisiune! doar actioneaza! si omul este salvat!





ce mare adevar ai grait! ESTE NEVOIE DE MARE FORTA MISTICA SA GRAIESTI SI SUSTII UN ADEVAR DIVIN, ABSOLUT! ...asta este un exemplu de ..."evolutie spirituala"!


rugaciune, purificare, protectie!
am sa vorbesc poate vreodata despre metode de purificare, despre protectie...
iata o rugaciune de protectie, si tehnica de protectie, primita de la ingerul meu. el este meticulos si...ordonat in chestii de genul asta! redau mesajul din comunicare de pe mesenger: sunt , desigur, probabil ca multe tehnici. eu personal, spun doar RUGACIUNE! iar daca sunt scursa de energie, cer ajutor! fie ingerului meu, fie...ingerilor din cer! cer wsa fiu luminata, indrumata ca sa pot vedea, si corecta!
"AJUTA-NE DOAMNE DUMNEZEULE
SA FIN SANATOSI,CURATI SI LUMINATI
CUM DINTR-UN INCEPUT AM FOST DATI!
NU DAU SI NU PRIMESC NIMIC NEGATIV!
in timp ce se face mental se face si cu mainile in dreptul plexului solar
asta pt incepatori
pt cei care stapanesc mentalul
se face proiectia unui glob alb
glob aidoma aurei inconjuratoare
se face in orice ipostaza
mai ales daca ne simtim atacati sau scursi de energie
se face la iesire din casa
ce se face cu palma pe plexul solar?
inainte de a intra in aglomeratii
se face un cerc in sensul acelor de ceasornic
cam in dreptul functionarii manipurei
cu palma intinsa
spre plex
cel mai bine este cand iti face alta persoana
sa perie aura mai inainte
si pe pexul solar fata verso
pt ca fiecare chakra
are si fata si spate in functionare
deci in acelasi timp cercurile
facute cu mana atata in fata cat si in spate
pe corespondenta manipurei
dar daca nu e nimeni sa poata face
si doar pe fata plexului cu mana..."

eunice78 spune:

Ma bucur ca experienta mea a fost folositoare. Vreau sa va povestesc un vis pe care l-am avut duminica spre luni si care m-a afectat toata saptamana:
Se facea ca m-am dus cu sotul si cu copii intr-un oras in care am facut eu liceul. Si la un mom dat trebuia sa plecam la gara ca sa mergem acasa, la mama. Nu puteam insa nu stiu de ce inca sa plec si stiam ca nu o sa am timp sa iau bilete. Asa ca am vb cu sotul si am cazut de acord sa rugam o colega sa mearga ea cu baiatul cel mic (ca el merge incet) inaintea noastra la gara si sa ia bilete. Si cel mic a plecat la gara, cel mare a ramas cu noi. Intre timp cineva, o femeie mi-a dat o poza spunandu_mi ca e o poza din vacanta ei din insulele Seychelles unde e ff frumos. I-am aratat poza sot si am remarcat amandoi ca nu era o poza tipica ci era o poza..vie, imaginile schimbandu_se in functie de unde ne puneam degetele pe ea. Si se vedea marea, limpede, de un albastru mirific, nisipul alb,delfinii inotand prin apa. La care sotul a zis sa intram in poza ca nu ne ia decat o secunda. Am intrat si am mers prin niste vai verzi, am intrat in apa limpede, curata, pana la genunchi. Era absolut superb. Dupa care parca apa ne-a condus intr-o piscina, parca era captata apa acolo si ne-am trezit ca eram in piscina aia. Si in ea erau ff multi oameni si printre oameni inotau niste pesti mari. Prima data am zis ca sigur sunt delfini, dupa care am vazut ca tot veneau spre mine si voiau sa ma muste, si cand deschideau falcile se vedeau dintii de rechin..si unii chiar m-au muscat de picioare dar nu m-a durut deloc, nu a curs sange, mai degraba a fost o senzatie de gadalitura neplacuta. Si am vazut apoi un chelner care s-a apropiat de un rechin si spre stupoarea mea i-a deschis gura. Si printre dintii acestuia se vedea ca tot interiorul pestelui era ticsit de sucuri si bauturu, arata ca un frigider. Dupa care i-am zis sotului si lui baiatului cel mare ca tb sa iesim din apa ca e tarziu. Am iesit si am pornit sa iesim din zona aia, eu ma gandeam ca cel mic a plecat la gara si sigur ma asteapta. Si uitandu_ma inapoi am vazut ca apa in piscina se innegrise, inverzise, la care i-am spus sotului ca uite ce bine ca am iesit ca apa s-a murdarit, dar ca nici nu ma surprinde asta ca la cat de aglometata a fost piscina, era normal sa se murdareasca. Dupa care am constatat ingrijorata ca se intunecase si imi faceam griji pt cel mic. La care ne-am trezit proiectati in gara. Am constatat atunci ca era ora 9 si 20 min seara, in conditiile in care eu l-am trimis pe cel mic la gara ca sa prinda trenul de ora 1. Si am devenit si mai agitata. Am ajuns pe un peron, intre 2 trenuri si acolo i-am vazut pe copii mei (si cel mare era acolo), stateau pe niste bagaje si m-a frapat cat de obositi pareau. Mai ales cel mic era extrem de obosit. Colega aia a mea plecase si eu eram siderata ca baiatul cel mic statuse intre trenuri de la pranz pana seara. Imi venea sa plang. I-am lasat pe copii cu sotul sa urce un tren si am fugit sa iau bilete. Era o aglomeratie de nedescris. Cred ca am luat bilete ca apoi m-am vazut in tren cautandu-mi familia. I-am gasit cu greu, era fff aglomerat, trenul era imbacsit, plin de bagaje, vechi, plin de praf, o atmosfera sufocanta, cel mic statea f lipit la mine. Afara era intuneric, lumea ingrijoarata, nu stiu de ce.Apoi m-am trezit.

O sa revin ca sa explic cum m-a afectat.

Baietzii mei

eunice78 spune:

Toata saptamana am fost extrem de obosita, parca aveam corpul de plumb. Desi nu am muncit mai mult decat de obicei si chiar am dormit mai mult. Copii au fost si ei exagerat de obositi, in special cel mic. Au fost cateva seri in care a adormit la 6, 6 jumatate si a dormit pana dimineata la 7. Si tot obosit si agitat era.Vineri noaptea a facut o criza respiratorie, pentru ca baiatul mic avea crize asmatiforme. Insa de mai bine de 6 luni nu mai avusese nici o criza, a mai tusit din cand in cand dar nu a ajuns la criza pentru ca faceam rugaciune si isi revenea. Rememorand tot ce se intamplase saptamana trecuta mi-am dat seama cat de coplesita am fost de acest vis, pentru ca in vis m-am simtit: 1. Vinovata ca l-am lasat pe cel mic sa mearga la gara cu altcineva, 2. Vinovata ca in loc sa merg la gara am mers in poza aia si copilul a asteptat 7 ore in gara dupa mine; 3. Siderata de cat de inconstienta am fost si a fost colega aia ca a lasat copilul pe peron intre 2 trenuri ca putea sa moara, 4. Coplesita de oboseala pe care am vazut-o pe fata copiilor mei; 5. Teama de pestii aceia imensi din piscina
Constientizand ca purtam in mine vina simtita pentru atitudinea din vis (in vis atitudinea mea a fost total absurda fata de cum sunt eu ca mama in realitate), am refacut visul prin imagerie ghidata. Si prin poza respectiva, in loc sa intru in ea sa merg in insule, am urmarit copilul plecand si cand a ajuns la gara si am vazut ca acea colega il lasa si urca in tren fara el, am intrat in poza si am ajuns la el. Era asa fericit ca ma vede. I-am cerut iertare ca l-am lasat cu altcineva.Singura mea dilema a fost daca tb sa nu sa urcam in tren. Pana la urma am urcat dar am schimbat decorul, am ales un tren aerisit, fara aglomeratia si senzatia de sufocare, praf si aglomeratie din trenul din visul original. Si am vazut trenul mergand in lumina, nu noaptea. Si am mai vazut fetisoara multumita, adormita a lui celui mic lipita de bratul meu, zambea in somn. Iar cel mare dormea linistit, multumit langa sot.
Si abia dupa ce am refacut visul am inteles ca senzatia de sufocare, criza respiratorie a copilului provenea din acel tren aglomerat, plin de praf. Am spus rugaciunea si automat m-am linistit. Am avut senzatia aceea pe care o ai cand in sfarsit intelegi, nu mai orbecaiam in bezna, nu m-am mai simtit obosita. Iar copilul s-a trezit ff bine, am fost in parc, maine merge la gradi. Odinioara, durata medie pentru iesirea si revenirea dintr-o asemenea criza dura 15 zile. Sper ca am fost destul de coerenta in mesaj, scriu in viteza ca trebuie sa culc copii, voiam doar sa stiti. Dupa cum se spune: cine are ochi de vazut vede si cine are urechi de auzit, aude.
Numai bine va doresc!

Baietzii mei

OanaP spune:

3x3 as avea nevoie de niscaiva orientare. Poate ma ajuti tu cu cateva idei...

De vreo 10 ani ma simteam foarte aiurea, simteam ca nu fac ceea ce trebuie sa fac. De vreo 2 ani lucrurile s-au mai lamurit pentru mine, totusi nu au ajuns sa fie intr-atat de linistite si clare. Nu vreau sa intru in detalii cu privire la experientele mai deosebite (sau cine stie...), dar nu stiu cum sa rezolv niste aspecte:
- am intalnit acum 2 ani o persoana cu care am tinut legatura cam un an de zile (vreo 1-2 zile pe saptamana), cand era prezenta fizic acea persoana, simteam ca ma latesc pana la 'capatul' universului, o senzatie de bine, per ansamblu; vizitele sale s-au oprit si apoi timp de 6 luni am avut tot soiul de senzatii ciudate, nici nu stiu cum sa le denumesc, dar parca traiam vieti paralele si tot soiul de sincronicitati se intamplau, la un moment dat devenise exasperant si am cerut sa se opreasca pentru ca nu le intelegeam - ele s-au oprit; acum simt ca incepe o noua sesiune si nu stiu ce sa fac, stiu ca totul tine de mine, pana a cum nu a daunat cu nimic dar nu stiu daca sa spun da sau nu, e ca si cum suntem legati la X0.000 km distanta si simt ca suna un telefon si nu stiu daca sa ridic receptorul sau nu... ma gandesc ca poate imi urla in cap emisefera dreapta?
- apoi sunt o "sclava" a emisferei stangi, asta am descoperit-o recent (dupa ce au trecut cel 6 luni de mai sus), m-am simtit atrasa de acumularea de cunostinte si informatii referitoare la structura energetica umana, insa nu se lipea nimic de mine pana cand nu am descoperit o carte Medicina Vibrationala unde efectiv lucrurile imi sunt puse cap la cap pe intelesul meu si incep sa se construiasca niste lucruri; mai stiu apoi din tot soiul de studii facute de CIA ca orice om are abilitati paranormale, insa tot ce trebuie sa faca e sa creada in ele si sa exerseze. E, acum eu cred in ele, dar nu stiu cum sa le exersez, poti sa imi dai vreun sfat, vreo idee?
Primul lucru pe care l-am identificat ar fi meditatia, dar eu nu inteleg ce e aia sa meditezi!
De regula din ce am observat, din discutii vine si solutia, numai ca pana acum am fost luata peste picior sau s-a abuzat de informatiile oferite.

3x3 spune:

mari_paun, ,dorinta ta de avea copilul in totalitate in lumea aceasta fizica, este demna de tot ce pot sa definesc ca iubire de parinte pentru copil! dorinta, insa iti este si ASCULTATA! pentru ca te rogi, crezi in rugacine, si te-ai deschis ca o CUPA DE GRAIL!!

in primul vis, persoana care te-a ajutat sa o gasesti pe fata ta, in acel loc necunoscut, a aparut la cererea rugaciunilor tale. a fost un ghid spiritual, un inger pazitor, cum doresti sa ii zici! te-a purtat intr-o lume pe care tu nici macar nu iti poti imagina ca exista, si unde, din punct de vedere energetic, se afla acel corp subtil al copilului tau, care nu este atasat acestei lumi fizice, si genereaza starea de autism.
am spus cu mult in urma si sustin, ca autismul este o "boala" spirituala! parte din corpurile subtile ale corpului fizic ramanE "captiv" intr-o lume energetica, intr-un univers al lor, in care exista o amprenta emotional-energetica foarte puternica, mult mai puternica decat dorinta de viata, prin alta sansa de reincarnare! este ca si cum ,spiritul in procesul de intrare in corpul fizic, nu intra in totalitate, ci isi pastreaza cateva "amintiri" in care ramane "captiv".

in visul al doilea, ai amintit despre o apa, si o voce care te-a intrebat, pe cine doresti sa salvezi, pe mama sau pe copil! ai ales copiluL, si mama a fost luata de apa...energetica! tot aceeasi apa "tine" si cealalta realitate energetica a copilului tau, acea parte care lipseste, ca Ema sa fie deplina, sa fie implinita, intr-o noua viata!
apa este un hotar energetic intre doua lumi! se poate visa, de exemplu, o persoana draga care nu mai este printre cei iubiti, la celalalt mal al unei ape. sau daca s-a trecut apa, cu barca sau rice...imaginea de apa lac , mare, ocean, rau, face granita dintre doua realitati!
se stie din biblie, cum Isus a scos dintr-un posedat porci, si le-a ordonat sa intre intr-o apa. a scos din posedat porcul in forma energetica, si a folosit mediul de apa, fizica, pentru a intra in lumea lor, cealalta, unde trebuie s fie, nu in fiinta umana. chiar si mesajul imaginei de apa spune foarte clar, UNVERSUL APEI ESTE ASCUNS PRIVIRII! lumea apei ,este o lume sub apa, dincolo de apa...

in primul vis, se face trecerea rapida dintr-un plan in altul , dinspre vechi, inspre nou! dinspre un loc uitat in timp, insa nu si pentru spiritul copilului, catre un loc al realitatii energetice prezente! procesul de trecere dintr-un plan in altul este foarte bine descris, de eunice78, in relatarea visului. exista o mare corespondenta intre procesele de calatorie in planurile subtile, prin ghid spiritual (in cazul tau) si prin vointa (cazul eunice78).

eunice78 a inteles ca emotiile traite in vis, au legat realitatea fizica, de energetica lumii din vis. urmarea a fost disarmonie in plan fizic , atat in starea ei personala de echilibru, cat si cea a copilului! refacerea calatoriei din vis, este un proces de creatie, in lumea energetica, prin VOINTA UMANA CALAUZITA DIVIN(OCHIUL AL TREILEA)! este imagerie ghidata prin vointa! trecerea dintr-o lume in alta, dintr-un plan in altul s-a facut prin ceea ce se numeste, ochiul spiritual, al treilea ochi, activat prin vointa!

la tine,mari_paun, trecerea din planul energetic "muzeul satului" unde ti-ai vazut copilul, in planul "contemporan" energetic, s-a facut prin VOIINTA DIVINA. vointa din stare de veghe a fost anihilata in stare de somn, insa a ramas vointa divina, ca efect al rugaciunilor tale de recuperare a copilului!
...

a_alinta spune:

si daca nu ai vise care sa iti puna semne de intrebare, sau de care nu iti aduce aminte, pur si simplu, ce inseamna?
nu vreau sa imi eviti intrebarea, eu cred ,dar am avut vise de care nu mi-am amintit, desi stiu ca le-am visat.

BellaDonna spune:

am primit prin email acest interviu, care mia placut foarte mult ,
Sa fie de folos.

In aceasta lume complicata in care traim, am intalnit zilele trecute un calugar ortodox de 85 de ani, considerat a avea har conform terminologiei utilizata de confratii sai.

L-am intrebat cum se produc vindecarile, ce se intampla cand cineva vine la el.
”Eu, omul nu ma gandesc ca as avea ceva de facut, eu ma deschid si las Sfantul Duh sa curga prin mine.Nu intreb niciodata omul de ce a venit la mine,ce problema are, ii simt doar sufletul cat de greu ii este, si apoi ma rog.Atat fac- ma rog impreuna cu el.Si ii spun ca este o mare bucurie atunci cand doi se strang in numele Lui ca atunci si El este cu noi.Pentru mine este o binecuvantare cand cineva imi deschide usa chiliei.Eu nu privesc omul intrand la mine ci pe Dumnezeu in om patrunzand in chilie.
La sfarsit simt cum omul este mai usor, mai senin.Eu nu trebuie sa stiu ce greutate purta el, Dumnezeu stie, imi pastrez doar sufletul deschis si ma rog din toata inima mea.Deci totul este rugaciunea noastra catre Dumnezeu, uneori ii tin mainile in ale mele, alteori le pun pe crestetul capului.Uneori simt ca este nevoie sa mai vina, alteori stiu ca lucrarea s-a facut. Si miracolul pentru mine nu il numesc vindecare, il numesc trezirea omului in Dumnezeu.”

L-am intrebat de ce intr-o multime agitata, tensionata, nervoasa imi era mai greu sa ma rog si mi-a raspuns :
“Atat timp cat il privesti pe Dumnezeu ca fiind in afara ta, o sa si gasesti motive tot in afara ta.Cauza nu sunt cei din jur ci cum il privesti tu pe Dumnezeu.Daca ai credinta nestramutata ca El este in tine, realizezi ca nimeni nu poate sta intre tine si Dumnezeu.Ca sa te rogi cobori in tine, inchizi ochii si in inima ta o sa gasesti linistea.Acolo te asteapta Dumnezeu.Mintea este prima care fie se deschide si prin gandurile tale ii lasa pe El sa se manifeste in tine, sau tot mintea este cea care te impiedica.Mintea tese labirinturi si uneori se pierde in propria ei tesatura.Daca lasi iubirea din inima ta sa iti scalde mintea, o sa vezi cum gandurile tale isi gasesc singure drumul catre Cer.”

L-am intrebat de ce se agitau, se luptau oamenii ca sa ajunga sa ia Lumina:
”Te lupti sa ajungi mai aproape de Dumnezeu cand ai o teama in tine, o neliniste,o indoiala in ceea ce priveste relatia ta cu Dumnezeu.Atunci intotdeauna gasesti ca mai ai ceva de facut, nu ai facut destul, mai exista inca si acel ceva o sa iti aduca apropierea, si cauti si cauti neincetat.Dar daca te opresti din zbucium, din framantare, din cautare, iti dai voie sa il descoperi in tine.Poti trai o intreaga viata preocupat sa il cauti in afara ta, dar nu cauti unde trebuie.Lupta exterioara este un semn al luptei din sufletul acelor oameni,aspiratia lor, nazuinta lor, cautarea lor, si acela e modul in care o reflecta.”

L-am intrebat cum dupa ore petrecute in picioare, intr-o pozitie in care nu puteai nici sa te intorci, el nu dadea nici un semn de oboseala si nu numai aceasta, in jurul lui oamenii erau foarte linistiti, calmi.Raspandea o vibratie de pace in jur care linstea multimea.



“Oboseala vine din lupta fiintei cu viata.Cand te opui vietii, judecand, criticand, maniindu-te, pierzi viata din tine si obosesti, si este si normal pentruca mergi contra curentului.Iubirea, este curgerea vietii.Pacea, linistea, se obtin cand lasi viata sa curga prin tine si nu mai opui rezistenta la ceva”.
Si m-a intrebat:”ai obosit vreodata in timp ce te bucurai, in timp ce iubeai, in timp ce te rugai?Atunci te lasai purtata de curgerea vietii, nu opuneai rezistenta.Atunci te deschideai prin inima.Obosesti cand cauti cu mintea, inima nu te oboseste vreodata.Si mintea cauta neincetat, mereu gaseste altceva de care sa se agate, dar in esenta mintea isi cauta linistea.
Deci lupta nu este intre noi si cei din jur, sau intamplarile din viata, ci este intre noi si noi, acea lupta interioara este cea care epuizeaza.”



L-am intrebat cum poti sa iesi din aceasta zbatere, pendulare:
“Nu trebuie sa te zbati ca sa iesi, pentru ca te afunzi si mai rau.Si vine o vreme cand intelegi ca nu e necesar sa te zbati, ca totul se intampla de la sine, intelegi ca viata curge lin, nu este o stradanie.Lupta are loc pana cand se coboara aceasta intelegere, aceasta pace. Nu fugi dupa Dumnezeu, stai linistit si lasa-l sa se exprime prin tine”.


L-am intrebat cum a ajuns el la aceasta stare de pace, in opinia mea de iluminare, si mi-a spus ca s-a rugat catre Dumnezeu sa il lumineze ca sa poata darui la cei din jur, dintr-o credinta ferma ca cererea sa este auzita si indeplinita, si apoi s-a lasat purtat de valurile vietii, s-a deschis si i-au venit rugaciunile pe care le simtea cu sufletul.Nu s-a indoit nici un moment si rugamintea sa la Dumnezeu era sa ii dea acest har de a darui atat timp cat traieste pe acest pamant. Acesta considera ca fiind cea mai mare binecuvantare, bogatia inimii.

I-am spus ca in opinia mea biserica s-a indepartat de creinciosi, a pierdut legatura,si intr-un fel a interupt legatura intre Cer si Pamant, in conditiile in care ei aveau puterea sa o consolideze.
“Biserica este o institutie alcatuita tot din oameni.Si omul s-a indepartat de aproapele sau.Si aceasta din teama.Teama de a nu se pierde invataturile, de a le pastra nealterate,din frica aceasta si-au concentrat atentia doar pe invatatura si au uitat de ce este mai important-cei carora li s-a adresat Christos prin invataturile sale.Iisus nu a vorbit ascuns, doar Apostolilor, el a iesit in lume.Dar si in Biserica sunt oameni si oameni.
Ce poti face tu ca om este sa studiezi Cuvantul Intemeietorului, sa il simti, sa citesti si sa alegi acele rugaciuni pe care le simti cu Sufletul, pentruca daca doar le rostesti fara suflet, ele sunt doar sunete goale.Prin rugaciune omul se inalta prin Cuvant care este fapta, prin gand si prin traire.Acestea trei trebuie sa mearga impreuna ca sa te inalte.Nu e datoria noastra sa ii judecam pe semenii nostri, asa scrie si in carti sa nu judecam, noi folosim piatra de temelie, invatatura si ne gasim singuri calea prin care vorbim cu Dumnezeu.”

Mi-a spus ca este foarte important sa ascult tacerea.
”Cauta tacerea, nu urmari sirul cuvintelor mele,asculta-l pe Dumnezeu in tacerea mea.”
Si de cate ori se oprea din vorbit, stateam cu ochii inchisi si auzeam, simteam sunetul unui falfait de aripi, si vedeam ca un glob imens de lumina deasupra capului lui.


Aceasta fiinta se adresa cu un respect deosebit pentru toti cei din jur, cu veneratie, l-am intrebat ce simte el cand vorbeste cu un om:
“Eu cand vorbesc cu un om, il privesc pe Sfantul Duh in el.Sa fii lipsit de respect la adresa unui om este ca si cum ai fi lipsit de respect in fata tronului lui Dumnezeu.Nu e suficient sa il vezi pe Dumnezeu intr-un inger sau in Fiul Sau, uita-te in jur si descopera-l aici.
Rosteste fiecare cuvant cu respect, rar, nu te grabi sa vorbesti.Cuvintele sunt alcatuite din Duhul Sfant, si cand vorbesti cu un om, vorbeste rar si cu respect, stiind ca in acel moment Duhul Sfat se manifesta prin tine in lume.Lasa ca fiecare cuvant sa vina din sufletul tau, simte-l inainte sa il rostesti, doar asa el va atinge sufletul celui caruia i te adresezi.Ceea ce spui tu daca este lipsit de lumina sufletului tau va trece intr-un cotlon al mintii, si mintea va uita, daca ceea ce rostesti vine din suflet, acel om va pastra in sufletul lui nu ceea ce eu sau tu am rostit, ci amintirea bucuriei sufletului lui.”


La plecare doream din suflet sa ii daruiesc ceva, nu stiam ce, ma framantam, si mi-a raspuns la intrebarea mea nespusa spunandu-mi sa fac asupra lui semnul crucii si sa il binecuvantez.Ma gandeam cum pot eu omul sa fac acest gest asupra lui aflat parca in aceasta lume dar neapartinand ei si mi-a explicat:”cand faci ceva cu toata inima lasi puterea celesta a Sfantului Duh sa coboare prin tine, omul nu binecuvanteaza cu puterea omului ci cu cea a Duhului, si in fata Sa toti suntem egali.”


Fiintele iluminate pasesc printre noi, nestiuti, simpli, se simte doar adierea lumilor celeste la trecerea lor prin viata noastra.

eunice78 spune:

Cat de frumos, BellaDona! Iti multumesc mult pentru aceasta postare. Mi-a inseninat seara.

Baietzii mei

BellaDonna spune:

eunice78,
din toata inima cu bucurie ma bucur ca a fost de folos, eu nu ma mai satur sa-l citesc a n oara, caci asa ar trebui sa fie fara judecata ci doar prin iubire si blandete caci fiecare are durerea lui si nui trebuie negata sau blamat, ci privit cu iubire inteles si lasat sa se vindece, toti cautam o picatura de iubire si sa fim intelesi in zbuciumul nostru,
apropo ai vazut filmul Avatar imi place foarte mult binetea folosita "I see you" te vad adica te simt, te inteleg,te vad in patrunzime,

nikkei spune:

BellaDonna...e minunat, mai mult decat minunat. Nu am cuvinte. Cat adevar!!! Stii cumva despre cine e vorba?
Multumim mult!