Baietzii mei

Am rememorat zilele trecute o parte din perlele baietzilor mei si am realizat ca sunt chestii pe care nu le mai retin. Asa ca am hotarat sa iau masuri.

Anul trecut, in vara, Petru avea 5 ani, iar Toma avea aproape 2. Erau la tara cu tatal lor, iar eu eram acasa, in Bucuresti, ocupata cu serviciul iar in weekend mergeam la ei. De regula ei ma asteptau la gara, toti trei. In primul weekend dupa ce am coborat din tren, Petru ne-a pus pe toti sa ne tinem de mana si a zis: "in sfarsit, familia noastra e completa, exact ca un puzzle, nu mai lipseste nici o piesa".

In acelasi context, convorbire la telefon dupa ce Petru vizitase Turnul Chindiei in cursul diminetzii:

Petru: - Mama, vezi ca ti-am, trimis o scrisoare cu multe pupicuri. Ai primit-o?
Eu: - Mai, Petru, scrisoarea nu am primit-o dar cand am deschis cutia postala au navalit pupicurile tale peste mine.
P:- Adica pupicurile mele au navalit peste tine ca turcii peste Turnul Chindiei?


In toamna anului trecut la gradi la Petru a mers o psiholoaga sa ii evalueze, o tipa tanara. I-a pus pe copii sa stea la masute si sa deseneze ceva. Petru se ridica de la masutza si se duce la tipa si zice:
- Auzi, esti ff dragutza, imi dai si mie numarul tau de telefon?
Tipa l-a trimis la locul lui, iar el dupa doua minute cu o foaie in mana:
- Si totusi, nu imi scrii si mie nr tau aici?

Numarul nu l-a primit dar la evaluare a iesit cum ca e ff sociabil

.

eunice78 spune:

Toma, la 2.6 ani:

-Toma, tu esti baietzel sau fetitza?
- Eu sunt elefant.


- Toma, ce avea capra in poveste?
- Cucuietzi.
- Si cine a mancat iezii cucuietzi?
- Cucurigu.


Petru, seara inainte sa adoarma imi facea declaratii de amor:
Mama, tu esti dragostea mea, inima mea, rubinul care-mi sta in piept..

Nota: el e fascinat de pietre, ii place sa mearga la Muzeul de geologie si are colectie de pietre.

eunice78 spune:

Intr-o seara, uitandu-ma la ei:
- Mai, si totusi, voi de unde ati aparut, ca eu cand am plecat de la mama voi parca nu erati?
Petru, uitandu-se peste ochelari: - Draga, tu de uter nu ai auzit?
(stie de uter, ovare, etc din cartile in care mauitam eu cand eram gravida cu Toma).


Intre Petru si tatal lui:
- Auzi, noi de ce avem testicule?
Ii explica taica-sau ca sunt ca sa poata face copii, ca de acolo iese sperma care se intalneste cu ovulul (de care el deja stia) si se formeaza copilul. Il intreaba Petru pe unde iese sperma, el ii raspunde.
Dupa vreo 2 saptamani, dupa ce a mai cugetat el: - Auzi, dar tu ai 2 testicule..si ai deja 2 copii..de ce mai ai testicule? Nu trebuia sa se consume?

Astept insa de acum sa intrebe pe unde ajunge sperma aia la ovul..



Noi suntem amandoi juristi si intr-o seara discutam in contradictoriu pe o speta care implica raspunderea penala a minorilor.Ne intreaba Petru ce e ala minor, si ce e aia raspundere. Ii explicam noi cat putem pe intelesul lui dupa care ne-am continuat discutiile, destul de aprins.
La vreo luna dupa aceste explicatii, face Petru o traznaie mai serioasa si eu ii zic ca il sanctionez. Petru ff agitat:
- Suna-l pe tata. Acum, te rog. E ff important.
- De ce, draga?
- Pentru ca tu nu ai inteles si trebuie sa iti mai explice o data cum e cu minorii care nu se pedepsesc.

Petru, infometat: - Mama, da-mi si mie ceva sa mananc, ca am o foame minora rau..

eunice78 spune:

Il intreb pe Petru ce au facut la gradi si imi zice ca au vorbit despre profesiile parintzilor.
- Si tu ce ai zis. Cu ce se ocupa tata?
- Pai am zis ca e profesor.
- Asa si la mine ce ai zis?
- Ca tragi canapele si stergi prafu.


Tot dupa o zi la gradi:
- Mama, sa stii ca eu incerc sa respect toate regulile noastre dar pe aia sa nu spun din casa, pur si simplu nu pot.
- Cum adica nu poti?
- Pai, pe noi ne intreaba educatorea ce am mai facut acasa si toti copii zic ceva. Cum sa tac eu ca mutu?



Ajung acasa si il gasesc pe Toma cu mainile pline de pix si husa de la canapea manjita cu pix. Petru era la gradi.
Intreb:
- Cine a murdarit canapeaua?
Raspuns, senin de copil de 2 ani jumate:
- Nu eu, Petru.

anangel_lexi spune:

Super tari perlele! Ma bucur mult ca te-ai hotarat sa le scrii, era pacat sa se piarda!
Abia astept si alte perlute.

de www.totsites.com/tot/mariacornelia" target="_blank">Maria Cornelia (20.09.2006)
Din ce in ce mai mare
Si primele perlute
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Vesnic cu Emma in suflet

Tethys spune:

Super tare amandoi poznasii ! Sa-ti traiasca !!! Mai asteptam perlute... mai vrem!!!

#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#
Mi se spune "argint viu"...
#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#
Oare ce varsta avem?!?
#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#*#

IonescuOana spune:

Super tari!
Sa-ti traiasca!

eunice78 spune:

Multumim pentru aprecieri.

Nu mai retin pentru ce i-am atras atentia lui Petru.Dialog:
Petru:-Da de unde stii tu ca asa e corect?
Eu: - Pai stiu, ca sunt mare.
- Si le stii tu pe toate?
- Nu chiar.
- De exemplu, stii tu cum s-a format Universul?
- Pai,da, l-a creat Doamne Doamne.
- Ei, da, habar nu ai de nimic. Universul s-a format ca a fost o explozie universala si de aia s-a format. Stiu eu sigur.




Eu: - Toma, strange jucariile ca mergem sa facem nani.
Toma: - Bla, bla, bla.

pisimuky spune:

Mortali sunt ! Sa-ti traiasca !

Alex2 spune:

Eunice eu mai citesc la acest subforum, sincer, ma amuza si imi place. Detin si eu una bucata copil plin de perle, pacat ca nu-mi gasesc resurse sa le notez ptr amintire.
Dar ai tai sunt the best!

Alexandru, tati de 3 copii perfecti
(un baietel nazdravan, o fetita mica luptatoare, si un ingeras in cer)
_
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

eunice78 spune:

Multumesc pentru aprecieri.

Alex2, pai de asta am si deschis acest topic, ca mai scriam din perlele lor la o alta sectiune a forumului si m-a intrebat o mamica daca le notez. Nu o faceam si am realizat ca uitasem muulte din ele. Asa, le scriu aici si nu le mai uit..

Mi-am amintit de o faza de cand avea Petru 2 ani si jumatate. Am mers la cineva la tzara si in curte era un vitel. Se uita Petru la vitel, abia coborasem din masina, si exclama uimit, in gura mare:
-Mamaaa, ce catel mare!
(deh, copil crescut la oras).

Alta discutie "spumoasa", mai recenta, la baie:
- Mama, daca tu nu ai putzulica asa ca noi, tu cum faci pipi?
- Pai am o gaurica acolo.
- Aha, adica tu ai o gaurica cu par? Cu par ca tata?
- Da, ca toti oamenii mari au par acolo, si tie o sa iti creasca.
Dupa ce mediteaza el nitel vine cu bomba:
-Ok, par sa creasca, nu am nimic impotriva, dar putzulica sa nu imi mai creasca pentru ca eu nu o vreau gigantica, o vreau asa cum e acum.


Petru, pe la 4 ani:
- Care sunt Petru zilele saptamanii?
- Luni, miercuri, marti, toamna, iarna, primavara si iarna.


Tot Petru e fascinat de geografie,sistemul solar, planete, stie o gramada de chestii din astea. Si are si un glob pamantesc cu care se joaca si care "vorbeste". Adica are un pix cu care atinge globul si globul ii spune ce tara e, unde are capitala, muzica zonei respective, etc. (numai ca le zice in engleza si tot trebuie sa ii explic eu ce a zis globul).
Discutie geografica intre noi, in urma cu vreo 6 luni:

-Mama, tu stii care e capitala Kazahstanului?
-..ma gandesc si iti spun (recunosc, habar nu aveam)
- Cred ca te gandesti tu, dar nu cred ca stii ..zi mai repede.
- Bun, ai dreptate nu stiu, unde e?
-La Astana (vine copilul cu raspunsul prompt, mustacind, ca el stia si eu nu).
Dar acum stiu si eu.


Tot "discutie geografica":

- Petru, pe ce continent e tara noastra?
- Europa.
- Si in ce tara traim noi?
- In Bucuresti.
- Si unde are capitala:
- In Romania.