Ghiocei de martie-aprilie 2009 ***302***
Raspunsuri - Pagina 18
Floric spune:
Gianina, 
pentur intelegere. Ar fi chiar culmea sa "vorbiti" pe ascuns (a se citiPM). publica aici ce ai de publicat caci oricum nu ma atrag pe mine neste engredinte insirate, daca nu le vad in fata sau nu sim tmirosul tot una e.
Ramona, simt cumva ca esti din partea noastra???? Galati.
Nu am primit ok pe meniul de azi e la Herr Sefa....
Poze Raru
Poze noi
Rares Rarisel cel mai frumusel 
Pisik06 spune:
Dupa ce saptamana trecuta chiar ma reusit sa tin un oaresce regim, in week-end am cam dat iama, iar astazi efectiv nu am mai putut tine, adica am mancat masa normala si cu desert
, dar a fost iaurt cu fructe totusi. Sper doar sa reusesc sa ma tin departe de dulciuri, ca la mine aia e problema si sa mananc si ceva fructe si legume. La mine asta e primul tel: sa imi ordonez ce si cum mananc. Apoi o sa incerc si o dieta adevarata.
DYANA, tu ziceai de carti de dezvoltare personala. Eu am citit doar Don Miguel Ruiz - Arta de a iubi, o recomand din inima. Mi s-a mai recomandat Debbie Ford - Secretul umbrei, Neale Donald Walsh - Conversatii cu Dumnezeu (trilogie) si nu numai, Anatol Basarab. Am gasit si ceva audiobook-uri, vreau sa imi cumpar cateva, desi sunt destul de scumpute (defapt cam cat cartile), pt ca mai usor imi e sa ascult decat sa citesc. Cat despre curs, daca e ala care cred eu, crde-ma din suflet ca merita. Pe mine m-a tinut 5 luni, acum din pacate incep sa ma cam pierd (dar nu renunt!), insa sentimentul pe care il ai multa vreme dupa curs si zilele alea merita toti banii din lume. Dar desigur trebuie sa te convingi tu singura ca vrei sa mergi, nu sa te convinga nimeni 
Hai ca tema cu betia o fac si eu. Eu am comis-o de cateva ori - nu f grav, adica imi aduc aminte tot, dar odata chiar a fost naspa si nu neaparat de la bautura. De un Revelion in 2001, eram cu x-ul si m-a dus la niste prieteni de ai lui, unde nu m-am simtit in largul meu. Si am zis sa beau, sa fiu si eu smechera. Am amestecat bauturile la greu, numai chestii dulcege, nu am baut cantitate, dar cate putin din fiecare a fost destul. Si colac peste pupaza am bagat si o tigara de foi cu aroma de cirese, tot dulceaga ca naiba. Aia a fost capacul, mi s-a facut un rau de nu mai vedeam in fata ochilor, iar la 1 noaptea eram acasa cu castronul la cap
Mami de minune mica
simplyana_m spune:
As vrea sa-mi fac toate temele, ca sunt super, dar nu stiu daca reusesc...
Incep cu betivaneala. 
Betiile au fost faranumar, faranumar, cam pana cand m-am luat cu Mimi...Sincer, nu stiu de ce, dar de cand sunt cu el, bautele cu ameteli au fost din ce in ce mai light si mai rare, iar de cand am ramas gravida, inexistente. M-a cumintit viata de familie. Whatever, cea mai cea betie ramane prima, pe care v-o si povestesc 
Eram la olimpiada pe tara(de profil, nu va inchipuiti cine stie ce performante 'telectuale), in clasa XII-a, se tinea la Galati. Cum pana atunci mersesem la de-astea tot in formula "+ex", si cum el, fiind mai mare cu un an, terminase deja, iata-ma in gasca noua, si mai eram si "mare" (=cool)...Proful insotitor era prof la grupa de pictura (eu-grafica), mai tanar decat profii mei cu care mai mersesem, era superhaios (nu ca ar fi vrut el, dar era tare bizar, avea o mie de ticuri, un ciudatel in toata regula, in special dpdv social), lipsit complet de autoritate in fata elevilor, si incercand din rasputeri sa comunice cu ei, "imprietenindu-se". Prin urmare, in prima seara (eram cazati in acelasi camin, dar la etaje diferite) s-a infiintat la noi in camera cu o sticla de vodca (cu aroma de lamaie). Si cum eu si inca o colega eram "ale mari", ne-a intins-o noua, ceilalti, mai mici, erau mai rusinosi 
. Colega mea era versata , si doar pupa sticla, eu nu . Si intr-o juma de ora am golit sticla - eu si proful. El s-a clatinat un pic cand s-a ridicat, dar s-a dus, ca avea "receptie" cu restul de profi. Eu eram demna - asezata, si imi declaram nemultumirea ca n-a plecat mai repede, sa ne simtim si noi bine, si am adunat trupa sa mergem "sa mai luam". Ei bine, am reusit sa iesim din camin, dar cum am pasit in strada, s-a rupt filmul! Imi amintesc doar luminite zburand pe langa mine in noapte, si mila care imi sfasia sufletul si ma facea sa plang in hohote, ca unul din gasca tocmai marturisise ca el de fapt n-are maseaua umflata, ca are oreion(!!!!), dar n-a spus, ca sa nu ramana acasa. Nu stiu cum am reusit, sustinuta de ala cu oreion, printre suspine si versuri de Nichita, sa procuram inca o sticla de vodka, sa ne intoarcem la camin...cred ca a durat ceva, ca intre timp caminul se inchisese (si pe post de portar era chiar un politist, cu uniforma si tot tacamul, probabil ca era un evenimnt de seama
). "Aia mici" n-au stat dupa mine sa borasc tot in tufa de la poarta, s-au dus sus cu prada, cu promisiunea sa vina sa ma recupereze - n-au mai venit, ca n-au mai putut iesi. Eu am ramas cu colega mea sa hranesc ratele Galatiului, si cand n-am mai avut cu ce, m-am asezat pe baca de la intrare si nu m-am mai lasat dusa. Colega se ruga disperata de mine(era si frig ca naiba, era februarie) sa mai fac inca 10 pasi, ca am ajuns, imediat suntem in camera. Eu nu vedeam, n-auzeam, plangeam de oreion! Bineinteles ca si-a perdut rabdarea si polititstul-portar, care a venit intr-un tarziu si a intrebat: care-i problema? eu: mi-e rau! colega: ii e rau! politistul: bine, bine...ce-a baut? colega: ... eu: mi-e rau! politistul: hai sus ca-i frig! eu: nu pot! el(catre colega): tu de-o mana, eu de-o mana.... stati aci ca ma duc sa vad, sa nu fie profesori pe culoar (profii erau la et 1, elevii la 2,3 si 4. Noi la 4). Si cum m-am trezit eu in hol, am zis: a, am ajuns, hai sus! si am pornit-o sprijinindu-ma de "peretii" de la intrare - tabla, sticla si oglinzi. Am ajuns intr-adevar in camera, fara asistenta din partea profilor. Insa numai ei n-au participat, se pare, ca a doua zi la masa ma intreba toata lumea, inclusiv portarul (altul): Cum te simti? iti mai e rau?
http://www.lucamic.blogspot.com/
simplyana_m spune:
hahahahah, Ramona, sa ma imprastii de ras, cu "sucul" tau!
http://www.lucamic.blogspot.com/
Gianina34 spune:
mai siplysor - m-ai facut sa rad de am uitat de foame
cu fetisoara ta de sfintisor, nici n-as fi zis ca ai avut asa experiente vre-odata
Gianina - mami de micsunica-balerina Andreea - 13 aprilie 2009
avem 1 anisor si noua luni
ramona7575 spune:
pisigri - ce-o fi fost in capul mamei tale , saraca... il al tau am aflat
Simply - frumoasa experienta, e bine ca te-a lecuit casnicia .
Flory - toti verisorii mei din partea mamei sunt din zona Galatiului, imi sunt tare dragi dar ii vad sa rar 
Simply - la mine in familie nu s-a gustat decat beutura facuta in casa, tuica, visinata si vin, nu le stiam noi cu lichior, huschi, votca... mai tarziu m-am emancipat
Am avut multe ocazii de petrecere cu beutura dar m-a marcat una in care am vazuto pe prietena mea beata rau, rau, rau... am carato in spate pe un ger de -10 cam 1 km. , i-am tinut capul cand voma etc. si m-a dezgustat femeia beata asa ca eu la chefuri ma amuzam de ceilalti ... poate o sa ma mai imbat sa intru si eu in rand cu oamenii
simonapro spune:
Buna!
Sa raspund repede la tema pana nu se trezeste Luc:
De beute nu prea m-am tinut la viata mea, ca nu prea imi place decat bautura cu mai putin alcool si nu prea reuseam mare lucru. Am avut o experienta pe la 18 ani, cand am fost cu al meu sot pe vremurile cand eram de vreo 3 luni impreuna la niste prieteni in Tulcea, m-am ametit bine de tot si mi-a fost rau de se invarteau toate cu mine, noroc ca am gasit patul si am adormit instantaneu si am zis ca nu-mi mai trebuie asemenea experiente.
Saby: eu nu pot sa vad pozele de la munte.
Mami de 
Lucian(16.03.2009) si de 
Sebastian(05.08.2003)
Gianina34 spune:
tot spionand micsunica, azi am avut brusca revelatie ca painea care le-o da e facuta tot acolo in gradi
sa va mai spun ca mancarea le e servita cu manusi pe maini? asa da
Gianina - mami de micsunica-balerina Andreea - 13 aprilie 2009
avem 1 anisor si noua luni
Gianina34 spune:
saby - am vazut pozele se vede ca v-ati simtit bine la munte
am admirat mica skioare
nu poti incarca filmuletul pe picasa?
Gianina - mami de micsunica-balerina Andreea - 13 aprilie 2009
avem 1 anisor si noua luni
Ilinca_M. spune:
Phiphi nu vrea sa doarma, imi compromite eseul
Dar macar m-am distrat bine cu betzivanile voastre; Simplyana, ai fost mortala cu drama oreionului
Asa, sa raspund si io la propria-mi tema, daca alte teme nu pot face (la alea-mi trebuie concentrare maxima, nu pot de fond de "Despicable Me"- asta-i un lung metraj animat care i-a picat cu tronc lui Sophiphi, dar e atat de tare ca si io cu huzband l-am urmarit de vreo 3 ori; vi-l recomand din suflet!!).
Bun, la tema incep cu un "preambul": iubesc betzia dar urasc pe betzivani. Adica imi place alcoolul, imi place starea pe care ti-o da, mai o pileala, mai o betzie in toata regula- daar urasc betivii care-si incep si-si termina ziua-n aburi de alcool, care fac urat la betie, devin agresivi, violenti, mitocani, se pisha pe ei etc.
Asaaaa...relatia mea cu alcoolul a inceput din frageda pruncie si nu, nu imi dadea maica-mea tzoashca cu tzuica. In primul rand pe la 3 ani am inceput sa constientizez ca de Anul Nou principala si cea mai importanta aparitie in peisaj e shampania, care face poc fix la miezu' noptii si curge-n valuri inspumate...ce romantic. Asa ca mi-am dorit si eu. Pe vremea aia nu existau "sampanii pentru copii" asa ca ai mei, sa-mi inchida gura, imi puneau un deegeeetzeeel de sampanie...care mie mi se parea divin. Imi amintesc ca-mi dadea o stare de euforie si ma retrageam intr-o camera unde aveam o oglinda mare pe perete si faceam balet admirandu-ma, vazandu-ma superba si talentata. Apoi ma fleoscoteam si adormeam.
Apoi am inceput sa fiu teribil de atrasa de anumite paharele mici-mici care apareau pe masa la cate-un chef cu multi invitati. Maica-mea n-avea veci paharutz de-ala, asa ca ma dadeam bine pe langa taica-meu. El, slab de inger si convins ca n-o sa-mi placa, a deschis cutia Pandorei: m-a lasat sa bag degetul in paharel si sa-l ling. Desigur ca acolo era celebra tzuica de prune maramureseana. Care, ghinion, imi placea:))) Si cerseam sa mai bag degetul, dar nu ma lasa taica-meu, dar cum nu era atent eu-pac! cu degetul in minunatie si ma aghezmuiam binisor. Urma acelasi traseu: balet, nani
Apoi am amintiri placute cu un vin de tzara pe care ni-l aduceau niste vecini. Si acum imi place. Slabutz, bun, usor acrisor, racoros...din asta imi faceam spritz de pe la vreo 7 ani. In special de Craciun, imi umpleam o farfurie de cozonac, luam un pahar de vin+apa minerala si...citeam. Astea erau maruntele mele pasiuni.
Sa va zic in prima transha (ca e cu "va urma") cum am facut cunostiintza cu berea. Ei, aici aveam deja 16 ani, inainte nu ma atrasese. Eram cu pretina mea cea mai buna (hamericanca) pe vesnica noastra terasa de roacketzi si am zis hai sa incercam o bere...si ne-am luat una, s-o impartim. Pe vremea aia ('93) berea era in sticle de-ala butucanoase, exact cum erau alea de ulei pe atunci, numai ca alea de ulei erau maro iar cele de bere si verzi si maro. Si gustam...oribil gust. Dar ne tot indemnam, ce naiba, tre sa fie buna, toata lumea bea! Ne tot minunam cum pot oamenii sa bea asa kkt cu gust gretzos...ne-am minunat la un moment dat si cu voce tare. Si atunci unu' mai "versat" se uita atent la sticla noasta (maro) si cere sa guste. Si cutremurat zice:"da' voi n-ati simtit ca sticla asta e de ulei?!" Adica sticla reciclabila pastra urmele intrebuintarii anterioare
Revin, cred ca vrea Sophiphi nani...cred!!!
mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
18 luni
19 luni
Manole forever