Bebe 2 =motiv de divort??

Victoria_mami spune:

Da, Yasmine, dar uite ca sunt momente in viata cand iti doresti ceva cu atata disperare ca esti pur si simplu egoist. Asa cum am fost eu, doar ca eu am norocul de e avea langa mine un barbat care se implica 100% in cresterea si educarea fetitei noastre.


Eu mai zic ca acum ati ajuns la un compromis, poate ar trebui sa lasi lucrurile asa, din nou, daca poti tu sufleteste... daca nu, gandeste-te ce ai face in cazul unui divort? Mai faci un copil cu alt barbat... cata atentie ar primi primul copil de la un tata vitreg? Nu stiu... eu nu-mi pot imagina ca cineva in lumea asta ar putea-o iubi si ingriji si rasfata pe Victoria asa cum o face taica-su. Desi sunt convinsa ca exista tatici vitregi mai buni decat tatal biologic, eu spun doar ce simt eu in legatura cu fetita si sotul meu.

_
Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!

monica70 spune:

Nici sotul meu nu mai voia cu niciun chip al doilea copil.Dar eu eram pornita sa il am cu orice pret,asta chiar daca tehnic cu prea aveam cum,ca la fetita am avut probleme de infertilitate cauza fiind la el,deci ar fi necesitat sa ia iar tratament.Din fericire am ramas gravida pe neasteptate si eu m-am bucurat ff mult,chiar daca el facea spume Eram oricum intr-o perioada critica,la cutite si eram hotarata sa-mi cresc singura copiii,am ajutor ca parintii stau in zona,eu am cam si intretinut financiar familia,castigand mai mult decat el, asa ca ... acum am si fata si baiat Iar taica-su e topit acum evident si dupa baiat ,chiar daca nu l-a vrut nicicum (pe diverse motive: ca suntem prea in varsta,plus ca pe motiv financiar ) El m-a ajutat intotdeauna f. mult in privinta copiilor si a treburilor din casa.
Nu stiu tu cum esti,dar eu cu doar un copil ma simteam efectiv "neterminata" !!! Totul depinde de tine,fa-l si pe al doilea indiferent de parerea lui,asta daca te simti capabila sa te descurci si fara domnu' sot in caz de ceva.
La mine deci era cumva invers,chiar preferam sa ne despartim, dar sa am doi copii,decat cu el si numai cu unul.Atat ca nu s-a dat dus nicicum

MONI cu DIANA (01.01.2006) si TUDOR (14.08.2009)

www.dropshots.com/DIANATUDOR" target="_blank"> POZE

10% din viata este rezultatul a ceea ce ni se intampla, 90% din viata noastra este decisa de modul in care reactionam la ceea ce ni se intampla
ARADENCELE ALATURI DE MARIA_RUBI

n/a spune:

Baicualina, la mine a fost usor de luat o astfel de decizie pentru ca eu opricum eram singura si oricum ma luptam cu toate mai singura. Stii cum ma simteam cateodata? Ca si el se purta de parca era exclusiv copilul meu, cand aveam doar fata. Ma simteam ca si cum sunt tolerata intr-o casa in care eu si copilul meu nu avem ce cauta. Si intuind ceea ce spune DESIREE, ca daca mai vreau copil optiunea era un alt barbat si nu stiam in ce masura fata va fi data la o parte de acel barbat, am ales sa nu tin cont ce sotul meu de atunci, cum nu tinea nici el cont de mine si am facut ca macar ei doi, fratii, sa fie frati buni, ca eventualele diferente de la omul pe care il aleg in viata mea sa nu fie datorate faptului ca ea este a lui si al doilea copil nu.

Eu copil nu mai fac si exista metode suficiente ca eu sa preintampin o alta sarcina pentru ca suntem in 2010 si se poate. Iar barbatul care va fi langa noi va fi clar instiintat asupra acestui aspect. Daca vrea copii este liber sa si-i faca cu cine vrea el, daca deja ii are si mai bine, dar eu copii nu mai fac pentru a nu le leza interesele celor pe care ii am.

Problema este urmatoarea. Alegerea pe care am facut-o a fost in ideea in care toate responsabilitatile imi revin mie, cu exceptia pensiei alimentare si a dreptului de a fi vizitati si a mentine o relatie cu tatal. Eu mi-am asumat aceste prerogative, ca nu le pot spune poveri, ca pentru mine responsabilitatea copiilor e o mandrie. Grea de dus, dar cu satisfactii personale imense. Faptul ca pot sa duc in spate aceste responsabilitati ma implineste ca om, ca mama, ca femeie. Eu sunt independenta financiar si nu depind de barbat, asa ca parerea lui pentru mine a fost fix zero, in special ca el s-a purtat cu mine ca un dusman, nu ca un sot.

Nu stiu ce relatiei ai tu cu sotul tau si cat de mult a tinut el sa fiti impreuna 13 ani, in comparatie cu tine si cat de multe va leaga, dar mie imi pare rau ca sotul tau rosteste astfel de cuvnte precum "tu l-ai vrut, tu sa-l cresti", ca si cum asta il spala pe maini de responsabilitati.

Acum sunt oameni facuti sa fie parinti si oameni care urasc numai si ideea. Sunt oameni care pot darui mult, dar sunt oameni care nu pot darui, oameni care se iubesc numai pe sine si-si organizeaza viata intr-un mod individualist.

Nu stiu daca sunt de condamnat, dar este cert ca acei oameni nu trebuie sa faca copii, iar daca partenerii care si-i aleg vor totusi copii, tre sa fie constienti de acest aspect.
Faza este ca unii dintre acestia spun, dar noi femeile nu vrem sa pricepem, sau ne facem ca nu-i auzim si in ciuda lamentarilor facem copii pe care pana la urma ni crestem singure, in orgada lor sau in afara ograzii lor, dar tot singure ni-l crestem.

Ideal ar fi fost sa nu speri dupa el 13 ani si sa-ti cauti un barbat care vrea copil si familie, dar daca tot ai facut altfle si ai tot sperat 13 ani, ai ajuns intr-un punct in care omul mai are putin si face poc. Sti de ce? Probabil te-a iubit si te-a vrut si el in viata lui, ti-a facut si copil, desi nu vroia, constient fiind ca te tine langa el si-ti neaga un drept cat se poate de feminin, anume acela al maternitatii, hai treaca de la el si asta. "Ai vrut copil, eu nu am vrut.... creste-ti-l, ca eu nu-s facut sa fiu tata." Dar sa vi acum sa ii mai ceri inca un copil.... cred ca ceri prea mult. Mai mult decat mai este el dispus sa mai dea de la el, sa mai suporte. Omul pur si simplu nu vrea. Pe cat de mult iti doresti tu acest copil pe atat de mult nu-l vrea el.

Ai doua optiuni. 1. Il faci si il pierzi pe el si ramai cu doi copii, dar nu ii poti reprosa ca te-a parasit. si 2. Nu mai faci alt copil si vi-l cresteti pe cel pe care il ai impreuna cu regretul ca atat a fost. Exista riscul ca relatia voastra sa fie foarte subreda de pe acum si tot singura sa ramai si fara al doilea copil, asa ca alegerea iti apartine.

Mai exista si a treia optiune, dar nu ti-as recomanda-o.... sa faci al doilea copil cu altul si pentru primul viitorul sa fie foarte incert in sensul ca exista sanse mari ca acel barbat sa faca diferenta intre cei doi si sa sufere primul copil mai mult decat e cazul sau, in cazul cel mai fericit sa ii iubeasca pe amandoi la fel de mult. Sansele in acest caz sunt si mai reduse.

A.... mai exista si alta si mai nasoala.... Sa faci un al doilea copil cu un alt barbat si sa te lase si ala si sa ramai cu doi copii, dar din tati diferiti. Singura.

Oricum ar fi e alegerea ta si mai e si dupa cum ti-e norocul. Tu alegi variantele posibile.

Eu am ales cu doi copii singura. Dupa noroc vom fi noi trei toata viata, sau noi trei si un "el capitan". In oricare dintre cazuri e super ok. Daka am si mai mult noroc... o sa fim eu cu "el capitan" si copiii la casa lor cu consoarta respectiv consortul.

n/a spune:

"Un al doilea copil e o hotarire de familie,nu o hotarire singulara !" citat din Yasmine....

Yasmine, cu tot respectul pe care ti-l datorez, sunt de acord cu tine dac vorbim de o situatie ideala in care relatia celor doi este materializata intr-o casnicie fericita in care cei doi se implica in egala masura si trag amandoi la fericirea lor sau cand amandoi se iubesc. Pentru conservarea casniciei si a armoniei mediului in care creste copilul deja facut, da ar fi de maxim bun simt sa tina cont si de sot sa discute si sa incearca sa-l convinga, in caz contrar are de ales si e doar alegerea ei. In special daca el e cine stie ce specimen si relatia e una de toata cacaoa.

mariuca-sara spune:

Eu sunt mama singura cu doi copii cu tati diferiti si nu inteleg noideea, de ce ti se pare tie situatia atat de nasoala?? Nu vad ce ar fi fost schimbat daca fetele mele aveau acelasi tata si ma gandesc de doua ore degeaba,chiar m-ai facut curioasa.

baicualina spune:

Ma bucur ca v-ati gasit timp si cuvinte pentru mine!

Abia asteptam sa ma trezesc ca sa vad raspunsurile voastre!
Va multumesc din tot sufletul tuturor
Asa e!si eu cateodata stau si ma gandesc ca totul scartia si inainte!

cum am spus am stat in concubinaj 6 ani pana s-a nascut fata si inca 2 dupa ce s-a nascut si dupa ne-am casatorit legal.
Asta pentru ca l-am intrebat intr-o seara scurt: ori... ori ca eu nu mai vreau asa!

Nu mai spun ca mama lui a fost intotdeauna pro si sufera enorm ca nu facem si cununia religioasa....la un moment dat imi spunea ca eu sant de vina, ca nu clarific lucrurile

Acum ca am citit raspunsurile voastre imi dau seama ca sunt niste ani pierduti....insa sunt foarte multe chestii implicate intr-un divort,pe langa cele legale.

Un al doilea copil e o hotarare de familie. Si al doilea la fel!
Acum stau si ma gandesc, care familie?, ca eu am facut un avort in primul an dupa ce m-am mutat cu el, ca asa a vrut domnul sotz!mi-am zis ca e prea devreme ca santem inca tineri.....
si dupa am dus-o asa.....ca doi indragostitzi! asa cum si-ar fi dorit el sa fim pana la adanci batranetzi!

Poate ca asa cum a zis si cineva mai sus, poate ca trebuia sa aleg pe cineva care isi dorea o familie si copii, un camin fericit in care abia sa astepte sa se intoarca de la servici nu conteaza ca e director sau muncitor!

Oricum ma ajuta tare mult sa va stiu aproape!
Acum tot ce ma doare este ca nu stiu cum va reactiona fata mea in cazul in care ne despartim....ma va uri mai tarziu pentru gestul facut?imi va reprosa ca am indepartat-o de tatal biologic?
pentru ca ma indoiesc ca va vrea sa vina sa o vada!
L-am intrebat mai demult daca in cazul in care ne despartim ar vrea fata si mi-a raspuns: cum sa vreau motivul despartirii noastre??


Alina

andacos spune:

Pai nu in asemenea conditzii ar trebui facutzi copii?

Zau eu citind multe postari la subiectul asta,nu mi-e de mirare ca e asa ridicata rata divotzurilor in Romnia!

Copiii se fac din dragoste,nu manipulind,nu profitind,nu luind decizii de unul singur,nu din egoism!

Pentru toate cele mai sus mentzionate exista banca de sperma!Si atunci itzi asumi si consecintzele!

Dana

www.dropshots.com/andacos#" target="_blank">handarbeit

Yasmine spune:

Nu-mi datorezi absolut nimic , si eu vorbesc de situatia familiala NORMALA, atunci cind un cuplu ia decizii impreuna, asa cum se intampla in cupluri NORMALE. Dar atunci cind intr-un cuplu, un copil este doar responsabilitatea mamei in ceea ce priveste "cresterea si educatia" cred ca am citat corect din baicualina. Si daca ea nu vede normala situatia asta, nu vad de ce s-ar expune din nou la aceeasi situatie, si ar expune inca un copil acestei situatii.
In alta ordine de idei, tu ai luat o decizie pentru fata ta in prima instanta, apoi pentru fiul tau dupa divortul de primul sot, ceea ce s-a dovedit a fi fost decizia corecta. Si daca baicualina ia decizia de a face al doilea copil fara acordul sotului sau, are doua posibilitati, ori sa spere ca sotul o sa "inghita" iar galusca, ori sa fie pregatita sa fie mama singura cu doi copii. Situatia este foarte simpla.
Eu am doi copii din casatoria anterioara, am fost mama singura cu doi copii doi ani acum suntem o familie cu trei copii, si suntem un cuplu care ia decizii impreuna in ceea ce priveste trei copii, pentru mine asa e normal, asta este modul nostru de a trai viata de familie.

n/a spune:

Yasmine, iti datirez cel putin puterea exemplului, daca nu implicarea ta in salvarea mea dintr-o casnicie de iad si revenirea la o viata cat de cat normala in conditiile date. Pentru asta ai tot respectul meu. Mama mi-a spus candva ca a contrazice e lipsa de respect, exceptie facad o buna argumentatie care duce la simpla comunicare si schimb de idei.

mariuca-sara, stiu ca poate te-a suparat postarea dar am sa-ti explic. Departe de mine sa emit parerea confrom careia copiii tai sunt ciumati daca sunt din tati diferiti, dar am spus ca e cea mai nasoala situatie pentru ca:

1. BB1 e parasit de doua ori;
2. tu ai trecut prin dublu esec si esti singura si nu e tocmai ideal;
3. preconceptiile celorlalti iti limiteaza mai mult posibilitatea de a iti intregi familia cu un "el", si oricat de bine te simti tu singura, cu siguranta copiii tanjesc dupa "un tata" in casa;
4. societatea te judeca mult mai aspru.

Rufus spune:

Nu cred ca o sa primesti un raspuns prea curand.
Pentru ca, vad, unele femei prefera sa faca copii cu barbati care nu-si doresc asa ceva, in loc sa incerce sa faca asta cu un partener responsabil; chiar daca, ulterior, nu se dovedeste o alegere inspirata.

Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009