sunt insarcinata si vrea sa ne despartim

Marina spune:

io pe fata mea as sfatui-o asa...ia-ti maica bagajele si hai acasa. Cand nasti si declari copilul pune liniuta in dreptul tatalui, nu de alta dar pentru cativa poli nu are rost sa te caciulesti toata viata sa-i ceri aprobarea. Si in rest la revedere, dragoste cu sila nu se poate

Mediajust spune:

Marina, ca sa aiba liniuta trebuie sa vrea si el (adica, sa nu vrea sa-l recunoasca).

Marina spune:

nu te intreaba cand il declari, declari tata necunoscut si gata. Ca dupa aia Domnul vrea implicare si alte alea, se duce la avocat, cotizeaza taxa, cere dovedirea paternitatii, macar atat sa se implice si el. Atat timp cat o alunga insarcinata in 8 luni de acasa pe motivele descrise sincer nu m-as mai uita in urma si asa mi-as sfatui si fata sa faca.

Delia21 spune:

Deciziile luate la nervi nu sunt bune!Orgolii ranite au mai fost si vor mai fi....pe lume...dar cand e vorba de bebe care vine acus...e bine sa gandesti mult inainte de a actiona.Eu as sta calma,as incerca din rasputeri sa fiu cea care aduce pacea...nu as face dintr-o discutie un divort,barbati de mare caracter nu se gasesc chiar la fiecare colt si care sa iti si iubeasca copilul asa cu pasiune si sa indrageasca fiecare greseala a puiului asa cum o face un parinte.Considera asta o ploaie care trece...daca il iubesti pe individ,binenteles.Iar in privinta problemei celelalte ia-l la o discutie calma...si intreaba-l daca vrea familie,adica pe tine si pe bebe...sau burlacie.

maru spune:

care ploaie frate, ca tine de 3 luni, pana si in Vancouver se mai opreste ploaia in 3 luni!

care caracter? asta e om de caracter care isi trateaza iubita insarcinata cum o trateaza pe ea? sclava? menajera...

Mediajust spune:

Nu, nu-i asa - nu se duce la niciun avocat, nu cere nicio dovedire - pur si simplu il recunoaste in fata ofiterului de stare civila, prin act autentic (la notar) sau chiar prin testament. Nimeni nu i se poate opune.
Recunoasterea paternitatii poate fi contestata - dar am dubii ca in aceasta situatie mama chiar ar face-o, stiind clar ca pierde.

Porumbita spune:

eu nu incetez sa ma minunez cat de mare e nesimtirea unora (ca e mare mare nesimtire sa o trimiti pachet la parinti gravida in luna mare si cu hormonii vraiste) dar si cat de mare e gradul de toleranta al altora (intre a ramane cu dobitocul care expediaza la pachet si a ma muta in camera cu sora varianta a 2 2 clar de preferat)

Fomalhauti spune:

Multa sanatate lui bebe si tie.

Individul (ca om nu pot sa-l numesc) te-a intrebat clar: vrei cu el si el sa faca ce vrea sau vrei fara el. Vrei sa stai o viata (sau inca niste ani) alaturi de un barbat care isi pierde noptile (si banii) la carti si cu "escorte" sau mai bine fara? Tu decizi. Eu una nu cred ca dupa nasterea lui bebe individul va renunta la viciile lui. Cred ca vei avea de suferit...atat timp cat vei decide tu sa o faci.

Eu imi spun o parere: du-te la parintii tai, dormi cu sora ta in camera (oricum o sa te ajute cu bebe mai mult decat donatorul de spermatozoid), ai grija de bebe si, cand bebe mai creste un pic, cauta-ti un servici.

In legatura cu aspectele juridice nu stiu ce sa zic. La inceput am vrut sa scriu ca oricum, daca te desparti de el iti va da pensie alimentara mai mult decat ti-ar da in calitate de concubin cartofor si cu "escorte". Dar punctul de vedere al Marinei nu mi se pare de neglijat. Are dreptatea ei, daca este "tata" oficial are si anumite drepturi, nu numai obligatii. Dar si aici este decizia ta. Daca tu crezi ca peste un timp, poate doi ani, vei putea avea un servici cu care sa puteti trai decent tu si bebe poate ar fi mai bine sa renunti cu totul la "tata". Daca nu, cum spuneam, s-ar putea sa fie mai mare pensia alimentara decat suma pe care ti-ar da-o de buna-voie daca ati fi impreuna.

Incearca sa te gandesti in liniste ce doresti pentru tine si bebe. Oricum cred ca ai mai multa liniste la parintii tai. In plus vei avea curand nevoie de ajutor si n-ar trebui sa te bazezi pe el.

Nastere usoara. (Azi am vorbit cu cineva in parc. Eram cu bebita mea si cand a plecat mi-a spus o vorba pe care n-am mai auzit-o si tare mi-a placut "Crestere usoara")

Delia21 spune:

Nu Marule,individu nu are caracter!!! Daca avea...nu mai era fata aici cu intrebari,era la cumparaturi...sau in bratele lui.Deci,barbati cu caracter super si capabili sa iubeasca progenitura altora cu patos nu sunt la fiecare colt de strada.Cand esti suparata...totul capata dimensiuni fantasmagorice....si e resimtita o mica cearta ca un vulcan.Cateodata,cand se discuta calm...se poate face interlocutorul sa vada lucruri intr-o alta lumina decat pana atunci...sau chiar sa isi puna intrebari...la care nu s-a gandit.Poate individul...nu s-a gandit ca va creste cel mic fara tata....nu o fi al meu singurul cu un cartof in loc de cap....,am mai auzit/vazut cazuri

lemia50 spune:

In anul 2008 cineva a nascut fara sa fie cununata la primarie.In mod automat copilul a luat numele mamei,desi tatal era acolo,si-a exprimat dorinta sa fie pe numele lui,raspunsul a fost ca asa e procedura.Cu hirtiile de la spital tatal copilului a mers la primarie si a dat o declaratie ca vrea copilul pe numele lui ,iar mama a dat o declaratie la spital ca este de acord ca fiul ei sa poarte numele tatalui.
DECI,ce as face eu?
As merge la mama, as merge sa nasc si acolo as vedea daca domnul se sinchiseste sa vina sau nu.Cind va trebui sa dau declaratie ca sunt de acord sa treaca copilul pe numele lui as mai cere un timp de gindire.S-ar putea ca tu sa-ti faci planuri de tot felul si el sa vina cu o varianta care nici prin cap nu ti-a trecut.
Oricum,din ce am citit,tu esti destul de sloboda la gura(adica ce gindesti imediat si spui)iar este foarte supus mamei care,daca si-a pus in plan sa va desparta,nu se lasa pina nu va reusi.Asa ca deschide ochii bine si gindeste-te daca dupa divort iti va fi bine cind el va veni sa ia copilul (are dreptul)si il va duce la ma-sa.
Nu uita ca D-zeu are planuri pentru toata lumea si va fi soare si pe strada ta.Numai bine