Palatoschizis si formele sale (6)
Raspunsuri - Pagina 11
radu_claudia spune:
ma bucur nespus ceci ca a-ti depasit momentul asta chiar vb cu dani aseara de voi si imi citea el ce mai scrie pe forum si zicea citez "ma bucur ca inca o mama si un copil ce au depasit acest moment".
recuperare rapida. pupicei ca nu ma lasa claudia.
Juke spune:
Buna seara.
Recuperare rapida si multa sanatate lui Daniel si Adelinei, ca ceea ce a fost mai greu a trecut.
Ceci vreau sa iti spun ca atunci cand am citit ceea ce ai scris azi m-a bufnit plansul instantaneu si sotul meu ma tot intreba " ce ai ma de plangi, ce ai?" iar eu nu stiam ce sa ii raspund. Chir daca nu am scris nimic m-am gandit tot timpul la tine si am citit tot ce s-a scris.
Am o multime de intrebari dar te las sa iti revii si mai vorbim noi pe mail. Ma bucur enorm ca ai trecut si peste asta.
In legatura cu suzeta, noua ne-a recomandat d-na dr de familie sa ii dam suzeta si cu greu am gasit una pe care sa o tina cat de cat in gurita. Iar acum dupa ce am citit ce ai scris ne gandeam cum sa facem sa nu ii mai dam suzeta.
Eu una ma gandesc cu groaza la momentul operatiei mai ales ca noi suntem din provincie si ar mai fi fapul ca Razvan nu bea aproape deloc ceai sau supita (zeama). Nu stiu ce o sa ne facem. s-ar putea sa nu fi fost prea coerenta in ceea ce am scris, dar ce am citit azi m-a dat peste cap un pic.
Multi pupici 
la toata lumea!
ginye55 spune:
Revin si eu cu aceeasi specificatie: NU invatati piticii cu suzeta...sau daca sunt invatati, incercati sa-i dezvatati de ea pana la operatie. Si eu am tras f mult cu Edi la prima operatie. Pt ei e crunt. Dupa ce ca tb sa suporte niste dureri groaznice, tb sa mai simta si lipsa suzetei. Nu drept pt ei! E un sfat! Voi faceti cum considerati mai bine! 
Flori, mami de 
Eduard Stefan (12.10.2008)
ralucaserban spune:
Da, Ceci, asa e!
In legatura cu reactia lui David dupa operatie, cam o luna de zile nu ma puteam duce nici la toaleta fara el. Venea cu mine, ca daca nu urla cat il tineau plamanii! Cred ca tot din cauza faptului ca din momentul in care l-am luat in brate, nu i-a mai facut nimeni nimic rau si a asociat el treaba asta cu faptul ca la mami in brate nu i se intampa nimic rau! La 11 luni cat avea atunci, doar asa mai adormea (el adormea papand din biberon, dar cum dupa operatie nu am mai avut voie, iti dai seama ca nu mai aveam cum altcumva sa-l adorm). Dar cand il vadeam obosit il luam in brate si ma plimbam putin cu el prin salon si imediat adormea. Apoi puteam sa-l pun jos, ca nu mai simtea. Dupa ce a venit acasa, a fost mai bine, adormea singur.
Cam o luna de zile a durat chestia asta. De asemenea, el care era foarte deschis fata de straini, de la operatie nu a mai vrut o perioada la nimeni in brate sau sa se atinga de el(s-a tapit o data, la operatie, cand a sarit, pur si simplu, in bratele asistentei sefa care l-a luat si de atunci, nu a mai vrut la staini in brate!). Acum si-a mai revenit, dar nu la toate persoanele.
A fost rau la operatie ca dupa ce l-au adus, am vazut ca are 2 vineteli pe spate si pe fata (probabil s-a zbatut foarte rau si a trebuit sa-l tina srans, nu stiu , asa am presupus... oricum l-au intepat de 4 ori pana sa-i gaseasca vena la picior...dar acum au trecut... a avut semne cam 2 luni).
Vezi, exact de lucrurile astea imi aduc aminte si nu mai vreau! De aia iti ziceam ca ma apuca bataielile, ca stiu prin ce a trecut, mititelul!
Dar, asta e! Daca trebuie, trebuie!
Gata, ma duc la somn!
Pupici la toata lumea!
Bine ati venit acasa, fetelor! Sanatate multa voua si copiilor recuperare rapida!
Raluca, mami de
David (1.06.2009)
NicoletaZ spune:
Si Ilinca a avut suzeta inainte de operatie. Dar oricum isi baga si manuta in gura pe langa ea. Dupa operatie, si pe noi ne-a sfatuit dl. dr. sa nu i-o mai dam. Asa ca am renuntat la ea. Acum mancam degetele (pe toate), dar nu pe acelasi tot timpul. Eu m-am asteptat ca ea sa fie mult mai mofturoasa dupa operatie,dar am avut o mare surpriza. In prima zi a baut ceai si a dormit. Plangea cand ii dadeam ceaiul, dar apoi adormea. Si surpriza cea mai mare a mea a fost ca a dormit noptile. Poate si din cauza ca era mica si nu prea intelegea ce se petrece. Dar era atat de trista. Se vedea in ochisorii ei. Chiar m-am intrebat cand ii vor "rade" iarasi ochisorii. Si nu a trebuit sa astept decat cam o saptamana.
Chestia cu atasamentul fata de mami am avut-o si noi. Nu mai vroia sa stea la nimeni in brate. Eu cred ca pur si simplu se simt in siguranta in bratele noastre de mamici si simt ca nu vrem sa le facem rau.
Multa sanatate, Adelina si Daniel.
myhaela_25 spune:
buna seara la toata lumea .imi pare rau ca nu am mai intrat de mult dar am avut-o si o am racita pe nadira de cand am dus-o la gradinita numai racita o am si numai pe tratamente.dar am fost cu gandul la tine ceci si eu te-am sunat pe nr.de digi pe care il am de anul trecut iar ceea ce ai scris m-a facut de am plans in hohote mi-am adus aminte prin tot ce am trecut si noi .si apropo de faza cu sunt mici uita sa va spun ce mi-a spus nadira saptamana trecuta am cazut din picioare a vazut-o pe sorme cum il legana pe picioare pe ala micu al ei si nadira ma intreaba pe mine de ce nnu ma legeni mami pe picioare si iam spus ca am leganat-o cand era mica si ea cum este bebe si ce credeti ca imi spune nadira mea a da mamai si pe mine ma leganai pe picioare cand eram mica si eram la spital cand am avut buba la gura,am ramas fara cuvinte cand am auzit-o am ramas fara cuvinte si ma buvnit plansul.va pup noapte buna fug si eu langa ea ca nu poate dormi de tuse am fugit
Mihaela,mami de
NADIRA MIHAELA(23.10.2007)
cellia78 spune:
Buna dimineata!
Mai, imi cer scuze sincere! Nu am avut in intentie a face pe careva sa planga; am zis sa povestesc pt ca poate sunt mamici care urmeaza sa mearga la operatie cu puii si vor sa stie detalii!
Nu mai spun, gata!
Apoi, am avut in gand a descrie prin ce trec puii din lipsa suzetei, poate asa mamicile constientizeaza si nu-si invata puii cu suzeta; cel putin, nu pe cei de aici, cu palatoschizis...
Asa gandeam si eu inainte, ca oricum va plange, de dureri, de usturimi, o sa planga nitel si dupa suzeta; negandind ca ei de fapt dupa operatie ar trebui sa planga cat mai putin spre deloc, dc ar fi posibil! Si, dupa ce ca plang ei de dureri, mai plang si sufera si dupa suzeta; riscuri la plans? Desfacerea operatiei; si dupa o vreme, repetarea acesteia; acuma, ca parinte, cum aleg? Sa nu-l invat la suzeta ca sa urle mai putin sau il dezvat pana la operatie? Sau sufera dupa operatie si lipsa suzetei si ma rog la Ceruri ca de la urlete sa nu se desfaca operatia? Alegeti voi! Eu, dc as avea de ales, sigur nu i-as da-o deloc.
Da, simt si lipsa biberonului, dar nu la fel, parerea mea; suzeta era prezenta mai ales noptile, sa-i aline orice eventuala durere sau vis urat. Asa ca mai bine se resimt nitel doar dupa biberon.
Mihaela/ Juke, asta cu pediatra care recomanda suzeta am mai auzit-o; cica ar avea de-a face cu colicii, ca dc le dam suzeta, nu mai au colici; dc e sa ma intrebi pe mine, care nu am studii in domeniu, ci doar ce am citit si eu prin carti si am intrebat doctori, e o prostie; bebeii care nu au colici nu-i au nu neaparat de la suzeta; iaca, Adelina nu a avut colici decat vreo 2 zile-3 asa; si pe vremea aia suzeta nu exista. Ma rog, PAREREA MEA.
Dc suporti sa-l vezi plangand, eu as scoate suzeta din peisaj de acuma, cat e mic; vei vedea cat de mult se ataseaza de ea in timp.
Raluca, da, asa adormea si Adelina in spital; o tineam culcata in brate si-i cantam pana pica; apoi o puneam in pat si dormea dusa; ma gandeam cu groaza la hernia mea de disc, ca dc o tinea tot asa ajungeam la operatie deja; numai ca, acasa, nu are treaba! O pun ca inainte in patuc, ne tinem de mana, ca si inainte, pana o ia somnul si asta este!
Mihaela, sanatate multa Nadirei! Uuuuffffff, ce rau imi pare! Ca ei stiu ca-i place la gradi! Stiu ca si voi trageti cu mucii; ca-mi amintesc si de anul trecut cand povesteai. Suc de portocale mult sa-i dai, dc ii place; dc tuseste, nu-i da acum portocale; fa-i suc din ridiche neagra, cu miere si ceai din foi de ceapa, pe langa ce-i dai de la medic.
Uitam! Sa stii ca nu ma mira reactia Nadirei si faptul ca spune ca-si aminteste! Eu nu gandesc ca majoritatea "las' ca e mica, uita"; da, e mica, dar nu-i subestimez nici capacitatea creierului, nici sentimentele; poate ca da, pe la 10 ani nu va mai sti mare lucru; dar cred ca anii astia isi va aminti. Ma uit la nepotul meu, ca avea cam tot atat cand tata a plecat si toti spuneau ca il uita; ei, el acum incepe si povesteste tot felul de intamplari cu el si cu tataia, de "cand era el mic-mic in carut si tataia ma plimba afara"; si sunt intamplari reale, verificate; ca l-a dus tataia cu carutul afara langa un excavator si-i povestea cum merge si ce face; era si mama cu ei atunci si isi aminteste ca e adevarat ce spune piticul! Sau cum in casa a tras piticul de perdea de a picat perdeaua si tataia l-a pus pe pat si a luat scara si a prins perdeaua la loc; verificata si asta, eram acolo; si spune si ca eu stateam langa el sa-l pazesc sa nu pice din pat singur; desi nu mergea decat de-a busilea; si cate si mai cate. Piticul avea un an si 8 luni cand a plecat tata, iar astea-s intamplari de dinainte cu multe luni!!! Deci........Ca doar n-o fi nepotul meu vreun geniu! Eu cred ca toti copiii din generatiile astea sunt mai isteti!
Revin
www.ajutopedenisa.ro
cellia78 spune:
Am lasat intentionat spre finalul relatarilor de spital, ganduri si impresii despre doamna doctor.
Nu stiu dc am sa-mi gasesc cuvintele sa o descriu cat mai fidel.
Este un amestec de blandete si autoritate, de tandrete si calm; are un suflet mare si este un OM minunat! O spun cu mana pe inima! Si o repet si dc operatia Adelinei s-ar desface (Doamne Fereste!); nu-i subestimez calitatile de medic si de OM.
Este minunata cu copiii si cu parintii; intalneste si parinti delasatori si incearca sa-i indrume fara a-i judeca!
Am inteles de la colegii dumneaei ca nu stie sa ridice tonul in fata nimanui, iar cearta ii este total straina! Nu-si pierde firea si stie sa se impuna altfel decat prin tipete.
E cautata zilnic de oameni cu copii cu probleme;de la medici care isi au copiii bolnavi, pana la oameni simpli de la tara, veniti la doamna doctor ca la Dumnezeu; e zilnic aglomerat la dansa; nu se panicheaza, isi face timp si rabdare pt fiecare; asculta pe fiecare cu atentie, consulta fiecare copil cu calm si vorbe linistitoare, spuse din suflet, nu doar cat sa obtina cooperarea celui mic. E mare lucru sa fii "doctor de copii" si sa stii sa vorbesti cu ei!
Pe mine m-a surprins , evident placut, cand am vazut cum revin copiii la control la doamna doctor! Razand! Sunt cooperanti in timpul controlului; apoi doamna doctor ii invita in cabinetul personal, unde gaseste pt fiecare cate ceva, cate un "nimic" dar care le bucura enorm sufletelele.
Adelinei i-a dat intr-o zi o spatula din aceea de lemn (de care se foloseste la controlul gatului, ca-mi scapa acum denumirea); pai nu va spun ca a dormit cu aia in mana la pranz trei ore si nu i-a dat drumul? Noaptea la fel; spre dimineata o pierduse prin pat si la trezire o cauta suparata! I-am pastrat-o printre lucruri, eu, mama nebuna!
Credeam ca dupa operatie Adelina se va feri de dna doctor; nici pomeneala! Evita sa mearga la multi, dar la dna doctor imediat mergea! Si vorbea cu gesturi cu dansa! Ca dna doctor de-aia de-acuma cand o vede mereu zice "sa nu te deochi, ca asa ceva nu am pomenit".
Ma consider norocoasa si cu copil norocos ca a fost operat de asa medic.
Nu stiu daca meritam sa intalnesc pe doamna doctor, dar s-a intamplat si pentru asta am sa multumesc Domnului zilnic; credeti-ma, nu e exagerare! E purul adevar! Asa oameni sunt rari, asa medici sunt si mai rari pe la noi; si e intr-adevar "ceva" atunci cand ai tangente cu asa OAMENI MINUNATI CARE SFINTESC LOCUL.
www.ajutopedenisa.ro
roxa82 spune:
Buna dimineatza!
Offf dupa ce am scris o gramada cand sa trimit nu eram logata si am pierdut tot...offfff ce bleaga sunt ,
Ceci bine ai venit acasa...m-a emotionat tare ce ai scris....foarte frumos si asa cu lux de amanunte.Ai un dar de a povesti...i-am aratat si lui Cip,pt k i-a placut de tine de cand te-a vazut ....a zis k esti super de gasca si super glumeatza:)))si mie mi-e tare drag de tine si de Frusi...
In sfarsit operata....nu imi vine sa cred....dpa atatea amanari....
In legatura cu d-na doctor....ai descris-o atata de frumos...nu avem cuvinte....intr-adevar face minuni...toata lumea se minuneaza de Karla...cum poate sa fie atat de bine...se mai va 2 linute fine fine care probabil in timp se duc si alea....nu am cuvinte sa o descriu pe d-na dr.Sa o tina D-zeu in viata k e o minune de om!
iulyana spune:
buna ziua ..........
bine ai venit CECILIA ma bucur ca ati reusit sa treceti si peste asta ,de acum inainte sa aveti parte numai de bucurii si multa sanatate 
...........este foarte adevarat ca cei mici nu uita fiindca imi aduc aminte de micuta mea cind mi-a spus deabea dupa 3 ani de la op cind a aflat ca trebuie sa fie op din nou ca ea nu mai vrea fiindca atunci a vrut sa fuga si au prinso si ia pus masca pe fata si nu ia placut masa ca era rece ....
si ca de ce am lasat-o singura ......ca nu mai vrea.......doamne.........ce am sa ma fac eu????????? ca micuta mea constientizeaza mult mai bine acum si nu stiu cum sa o conving ca trebuie sa o op ........incearca in fiecare zii sa ma convinga ca nu trbuie ca ea vb corect si ca nu are rost ...............acum am reusit sa o fac sa mearga macar sa o convinga ea pe doamna doctora 
doar asa am sa pot sa o urc in masina altfel nu cred ..........daca i-as spune adevarul nu ar vrea si sigur ar intra in panica ..........sper sa fiu tare si sa rezist ,sa reusim si noi .........va las ca am de pus gogosarii la borcan ca vine acus acus craciunul si ma gaseste fara muraturi
daca viata nu ne va ucide vom fi nemuritori......mergi inainte ...........viata nu e un film in reluare .....