Cate compromisuri ai face pentu un job?

danutz spune:

Piata muncii e o piata ca oricare alta si se regleaza singura.
Daca pana in 2008, era o piata a angajatului, unde angajatul era cel care dicta, negocia, si unde angajatorii efectiv se bateau pe cate o persoana calificata si profesionista. Si era firesc ca daca nu erai multumit undeva sa cauti in alta parte avand extrem de multe sanse sa gasesti altceva mai convenabil imediat.
Din 2008, pe fondul crizei, piata s-a schimbat si a devenit o piata a angajatorului. Cara acum face regulile, care cauta angajati cat mai calificati si care sa accepte salarii cat mai mici la un volum de munca dublu sau chiar triplu fata de 2008.
De aceea, atunci cand aplici pentru un job, trebuie sa te mulezi perfect pe ceea ce vrea angajatorul si sa stii cum sa-i comunici asta. Si mai trebuie sa-i arati ca tu ai ceva special ce alti candidati nu au.
Sotul tau, trebuie sa coboare stacheta, principiile nu mai conteaza aproape deloc (bine raman cele de baza: ceea ce faci sa fie totusi legal sau macar la limita legii, sa existe un minim de respect si conditii de securitate a muncii).
Am in jur exemple de oameni specializati si calificati, care in perioada 2007-2008 au iesit din sistem din vari motive convinsi ca se pot intoarce fara probleme oricand. Si care, cand au vrut sa se intoarca, pur si simplu nu au mai gasit. Sunt si cativa care au coborat mult stacheta, au acceptat job-uri sub pregatirea lor, cu mai putini bani si chiar si in conditiile astea le-a fost greu sa gaseasca ceva, dar perseverand, dupa luni bune, au gasit.

Porumbita spune:

concretce principii nuar dori sa incalce?

ruxij spune:

Mai des intalnit la barbati este ideea de a nu "pleca capul" si a nu 'accepta' orice. In multe cazuri ai sefi tampiti, incompetenti, care te abuzeaza, sau care te fac sa te simti umilit/inferior whatever. Sau jobul in sine nu are perspective de promovare/avansare in cariera. Raspunsul la intrebare este ca faci atatea compromisuri cate ai nevoie si nu le faci atunci cand iti permiti. In general cand n-ai pe ce te baza, faci compromisuri, facand un plan de a schimba situatia la prima ocazie. Deci in situatia in care n-as avea nimic altceva, as face orice compromisuri, atata vreme cat ce fac e legal si nu implica nimic sexual

absoluta spune:

E foarte greu in ziua de azi si pentru angajator. Eu de 9 luni platesc angajatii, statul , chiria , telefoanele .......nu vreau sa trag linie sa vad daca eu ca angajator am castigat macar mancarea din aceasta afacere.

absoluta spune:

De fapt ideea era ca si angajatorul face poate mult mai multe compromisuri si scarificii in perioada asta....