Testul bunatatii fiecaruia dintre noi

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui J G

Denizelu

Nu stiu de ce am reactionat. Ar trebui sa nu-mi pese, dar traim impreuna si copilul meu va merge curand la gradinita. Eu personal sunt in aceeasi masura imuna si imuabila, nu ma supara nimeni orice mi-ar spune (of ce greu am ajuns la maturitatea asta!) insa mi-e teama ca prea curand Carla va afla de iad, de pacate, de vinovatie.
Nici nu stiu daca ma intelege cineva.




Sigur ca te inteleg, J. Asta a fost cea mai mare teama si pentru mine.
Carla probabil ca stie de pe acum ca unii oameni mai cred, spun si fac si ceea ce nu ar trebui crezut, spus si facut.
Vine acasa si iti spune ca i s-a zis de iad?
Radeti. "Vaaaai, ce-o mai fi si asta, mai, Carla? :). Si cine e cel care trimite oamenii in iad? Aaa, Dumnezeu. Aha. Si cine-i Dumnezeu, Carla? Pai, cica e cineva bun, mami. Si cum, Carla? Stim noi ca cine e bun face rau altora? Nu, mami. Vezi, Carla? E corect ce au spus? Tu stii doar, uneorii oamenii spun si fel de fel de ciudatenii :)".
La noi a mers, J.
Poate si fiindca i-am spus-o cu foarte multa convingere :).










Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns michelle-usa spune:

Citat:
citat din mesajul lui J G

Denizelu

Nu stiu de ce am reactionat. Ar trebui sa nu-mi pese, dar traim impreuna si copilul meu va merge curand la gradinita. Eu personal sunt in aceeasi masura imuna si imuabila, nu ma supara nimeni orice mi-ar spune (of ce greu am ajuns la maturitatea asta!) insa mi-e teama ca prea curand Carla va afla de iad, de pacate, de vinovatie.
Nici nu stiu daca ma intelege cineva.

Michelle, eu ma indoiesc tot timpul. Dar tu, te indoiesti asa cum imi sugerezi mie? Te intreb pentru ca am citit despre ce il inveti pe fiul tau. Uite eu mereu sunt sceptica in relatia cu fiica mea legat de dreptatea mea, parerile mele, incerc cat mai mult sa o pastrez autentica si libera.
Si inca ceva: eu sunt complet impacata cu gandul ca dupa moarte nu e nimic, viata o traiesc acum, daca fac rau imi asum consecintele, daca fac si eu un bine mic il fac fara sa astept nimic inapoi. Cum probabil faceti si voi, insa religia prea evident flutura bulina rosie, bulina neagra. Ori eu's prea batrana pentru buline...

J si Carla (05.02.2006)
in the rear garden


sa ma indoiesc de ce? de Dumnezeu? de faptul ca ce zic eu e bine sau e rau? nu inteleg intrebarea.
Si eu ca majoritatea am trecut prin multe stadii in credinta mea.

in copilarie-nu prea pot spune exact in ce credeam ca nu dadeam importanta subiectului. mi-era cam frica de acele ilustratii de la biserica-cum spunea cineva mai sus. asta imi amintesc. si de o bunica care era foarte religioasa, dar nu mi-a spus niciodata nimic despre credinta.

mai tirziu in adolescenta...credeam ca sunt doar basme...nu credeam in Dumnezeu, credeam ca mor si o sa fie nimic dupa...eram atee.
nu faceam rau la nimeni ...si asta mi-era de ajuns.

dupa 27 de ani, viata a inceput sa mi se schimbe. am dat peste greutati de care nu credeam ca voi avea capabilitatea fizica si psihica sa trec. Ma intrebam de ce eu? Ma consideram buna, nu dadusem in cap la nimeni, nici nu pot spune ca am urit pe cieva...eram prietena tuturor...imi iubeam familia...si cu toate astea viata mea a luat o intorsatura urita care nu credeam ca o merit.
Aveam intrebari si cautam raspunsuri dar mai ales aveam nevoie de ajutor as pot merge mai departe, sa pot trai.

atunci am inceput sa caut ajutor. cand nimeni si nimic nu ma putut ajuta am relaizat ca nu-mi mai ramasese decat Dumenzeu.
Asa am inceput sa ma rog la El. Dar am inceput sa si caut sa-l cunosc.
Apoi a trebuit sa ma conving de ce e cu Biblia.
Am inceput sa o citesc...vedeam, simteam cum pot trai inca o zi, si inca o zi...sufletul indurerat alinindu-se cu cuvintele si cu incurajarile din Biblie.
Au trecut anii, unele rugaciuni mi-au fost indeplinite, altele nu, dar cu siguranta viata mi-a fost schimbata.Eu ca persoana m-am schimbat.
Acum am ajuns sa ma rog pentru cei care m-au ranit. Am ajuns sa ma rog pentru cei care nu-i cunosc.Vreau ca fiecare zi din viata mea sa fac ceva nu numai pentru mine, dar si pentru cei din jur....

In viata mea personala s-au intimplat prea multe miracole ca sa le iau ca ceva la intimplare si sa nu fiu sigura ca a fost mana lui Dumnezeu. Deci sunt convinsa ca Dumnezeu exista.
Sunt convinsa ca Biblia este cuvintul lui Dumenzeu...pentru ca nici o carte dupa lumea asta nu ar putea alina sufletul indurerat.
Sunt convinsa ca tot ce scrie in ea este adevarat...
Sunt convinsa ca ce spune Dumnezeu ca e rau...e rau si ce spune ca e bine...e bine.

Asta e ce vreau sa transmit mai departe copilului meu, increderea in Dumnezeu. Cind nimeni nu te mai poate ajuta...El e acolo, cu tine...oriune...oricand.

Ma indoiesc doar de gindurile si faptele mele care unori o iau razna...cand in loc sa zic: ia uite ce mi-a dat Dumenzeu...ma bat pe umar si zic...uite ce am facut eu! sau cand sunt critica cu sotul meu...desi nici eu nu sunt mai breaza...sau chestii e astea.
Atunci imi dau seama ca trebuie zilnic sa citesc din Biblie si zilnic sa ma rog pentru iertare si pentru intelepciune.
Tot ce fac si am e din bunatatea lui Dumenzeu, ca noi nu meritam nimic prin faptele noastre...
Simt cu toata fiinta mea dragostea si iertarea lui Dumenzeu.Simt ca trebuie sa vorbesc si altora despre asta...sa dea o sansa si lui Dumenzeu...
Ma straduiesc zilnic prin purtarea mea sa fiu un exemplu pentru fiul meu, pentru sotul meu...uneori nu reusesc dar cu umilinta incerc sa-mi recunosc greselile si sa ma rog sa nu le mai fac.
Conteaza sa fim sinceri cu noi insine in primul rind...sa ne vedem defectele...ca apoi sa incercam sa le corectam. Altfel nu avem decat tot noi sa platim pentru ele.
Avem o datorie fata de copii nostri sa avem grija de ei, sa le dam sa manance, sa ii spalam, imbracam...dar si educatie. daca noi nu realizam si suntem siguri de ce e bine si rau, ce e adevarat si ce nu e...cum putem invata pe ei? Cum vor functiona in societate daca nu stiu asta? De fapt am vazut atitia care habar nu au pentru ce traiesc si ce e cu ei pe acest pamant...sunt confuzi...trec din greseala in greseala...

Nu stiu...altceva ce sa spun...acestea sunt gindurile mele acum...nu stiu daca cumva va ajuta pe cineva sau nu...restul e mana lui Dumenzeu.

michelle

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns J G spune:

Michelle, desigur ca dam o educatie copiilor, insa sper ca stii ca invatarea binelui si raului se poate face si in afara unei religii. Noi, ateii, nu suntem cu nimic diferit de restul oamenilor, respectam legea, avem moralitate.
La fel, si eu gandesc de bine despre cei ce m-au ranit, mereu am preferat sa inteleg decat sa urasc pe cineva.

In rest, parcursul tau a fost clasic, ajunsa intr-un moment greu si avand nevoie de ajutor, te-ai indreptat spre religie. Din nevoie. Asta desigur nu face credinta ta mai putin valoroasa (de altfel nici nu sunt eu cine sa apreciez!) Ma bucur ca alegerea ta iti aduce impacare in suflet.

Eu n-am aceasta nevoie, am inteles de cand eram mica (si credincioasa) ca nu e nimeni acolo care sa ma ajute.
Stii cum zice Sade... "I've already payd for all my future sins".

Denizel merci de sugestie, e foarte buna. Sper sa am tact cand va veni vremea!

Si gata interventiile la SC, ne mai vedem peste cativa ani!

J si Carla (05.02.2006)
in the rear garden

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns patou spune:

Citat:
Stii care e cel mai mare defect (si, de multe ori, pacat) al nostru, al credinciosilor?
Acela ca avem impresia ca slujba de misionar a fost scoasa la concurs special pentru noi .
Toti ne credem potriviti pentru a fi pescari de oameni , toti credem ca avem convingeri mult prea limpezi/simple ca bunaziua/complexe si indelung slefuite (de toate pentru toti doritorii) ca sa avem vreo teama de esec. Sau de ridicol.
Nu luam in considerare faptul ca, poate, nu le stim noi chiar asa clar pe toate alea, ca poate ne mai scapa vreo nuanta, ca poate insistam cand nu e cazul, ca poate discursul nostru nu e tocmai ce are nevoie interlocutorul etc.


denizel e exact ce aveam nevoie sa aud, si ma minunez cum de nu mi-am dat seama pana acum. rad de una singura, (de mine insami) si ma simt usurata ca in sfarsit am inteles ca trebuie doar sa vorbim de credinta noastra si nu sa insistam pana il apuca durerea de cap pe interlocutor.




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Patou, dar de unde stii ca cel cu care vorbesti e interesat de credinta ta? :)


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns patou spune:

Citat:
citat din mesajul lui denizel

Patou, dar de unde stii ca cel cu care vorbesti e interesat de credinta ta? :)


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.



daca ma intreaba , sau...daca deschid eu subiectul imi pune intrebari... si nu mai continui daca incepe sa caste


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns michelle-usa spune:

Citat:
citat din mesajul lui J G

Michelle, desigur ca dam o educatie copiilor, insa sper ca stii ca invatarea binelui si raului se poate face si in afara unei religii. Noi, ateii, nu suntem cu nimic diferit de restul oamenilor, respectam legea, avem moralitate.
La fel, si eu gandesc de bine despre cei ce m-au ranit, mereu am preferat sa inteleg decat sa urasc pe cineva.

In rest, parcursul tau a fost clasic, ajunsa intr-un moment greu si avand nevoie de ajutor, te-ai indreptat spre religie. Din nevoie. Asta desigur nu face credinta ta mai putin valoroasa (de altfel nici nu sunt eu cine sa apreciez!) Ma bucur ca alegerea ta iti aduce impacare in suflet.

Eu n-am aceasta nevoie, am inteles de cand eram mica (si credincioasa) ca nu e nimeni acolo care sa ma ajute.
Stii cum zice Sade... "I've already payd for all my future sins".

Denizel merci de sugestie, e foarte buna. Sper sa am tact cand va veni vremea!

Si gata interventiile la SC, ne mai vedem peste cativa ani!

J si Carla (05.02.2006)
in the rear garden

Diferiti de cresini cu siguranta sunteti...voi cei atei.

Una e sa gindesti bine despre cei care ti-au facut rau si alta e sa te rogi pentru ei.

Cat despre faptul ca nu ai nevoie de Dumnezeu...imi pare sincer rau pentru tine. Dumnezeu are rabdare, asta o stiu...si da sanse tuturor.

Mai stiu si ca toti vor ingenunchia in fata Lui si IL vor declara Lord.
Chiar si cei care nu cred...chiar si tu...mai devreme sau mai tirziu.
Sper din toata inima pentru cei care citesc aceste rinduri sa nu fie prea tirziu.
Biblia e la dispozitia oricui...Dumnezeu e la usa fiecaruia si bate...de tine depinde daca ii deschizi sau nu.


michelle

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns michelle-usa spune:

Citat:
citat din mesajul lui denizel

Citat:
citat din mesajul lui J G

Denizelu

Nu stiu de ce am reactionat. Ar trebui sa nu-mi pese, dar traim impreuna si copilul meu va merge curand la gradinita. Eu personal sunt in aceeasi masura imuna si imuabila, nu ma supara nimeni orice mi-ar spune (of ce greu am ajuns la maturitatea asta!) insa mi-e teama ca prea curand Carla va afla de iad, de pacate, de vinovatie.
Nici nu stiu daca ma intelege cineva.




Sigur ca te inteleg, J. Asta a fost cea mai mare teama si pentru mine.
Carla probabil ca stie de pe acum ca unii oameni mai cred, spun si fac si ceea ce nu ar trebui crezut, spus si facut.
Vine acasa si iti spune ca i s-a zis de iad?
Radeti. "Vaaaai, ce-o mai fi si asta, mai, Carla? :). Si cine e cel care trimite oamenii in iad? Aaa, Dumnezeu. Aha. Si cine-i Dumnezeu, Carla? Pai, cica e cineva bun, mami. Si cum, Carla? Stim noi ca cine e bun face rau altora? Nu, mami. Vezi, Carla? E corect ce au spus? Tu stii doar, uneorii oamenii spun si fel de fel de ciudatenii :)".
La noi a mers, J.
Poate si fiindca i-am spus-o cu foarte multa convingere :).










Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.



citeste-i Biblia e mai la subiect.

michelle

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Iasmin08 spune:

Citat:
citat din mesajul lui denizel

Citat:
citat din mesajul lui J G

Denizelu

Nu stiu de ce am reactionat. Ar trebui sa nu-mi pese, dar traim impreuna si copilul meu va merge curand la gradinita. Eu personal sunt in aceeasi masura imuna si imuabila, nu ma supara nimeni orice mi-ar spune (of ce greu am ajuns la maturitatea asta!) insa mi-e teama ca prea curand Carla va afla de iad, de pacate, de vinovatie.
Nici nu stiu daca ma intelege cineva.




Sigur ca te inteleg, J. Asta a fost cea mai mare teama si pentru mine.
Carla probabil ca stie de pe acum ca unii oameni mai cred, spun si fac si ceea ce nu ar trebui crezut, spus si facut.
Vine acasa si iti spune ca i s-a zis de iad?
Radeti. "Vaaaai, ce-o mai fi si asta, mai, Carla? :). Si cine e cel care trimite oamenii in iad? Aaa, Dumnezeu. Aha. Si cine-i Dumnezeu, Carla? Pai, cica e cineva bun, mami. Si cum, Carla? Stim noi ca cine e bun face rau altora? Nu, mami. Vezi, Carla? E corect ce au spus? Tu stii doar, uneorii oamenii spun si fel de fel de ciudatenii :)".
La noi a mers, J.
Poate si fiindca i-am spus-o cu foarte multa convingere :)


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.



Si exact pe acelasi principiu, probabil in rai Maica Tereza sta la o cafeluta cu Jack Spintecatorul... Iar Hitler si acolitii cu sarmanii gazati... Ce mai veselie o fi acolo.
Dar cum explici fetitei despre ''gheena'' si ''iadul'' pomenit de Iisus Hristos? Ca zice destul de mult... Sau alegi sa crezi un verset da, un verset ba?
In care Hristos crezi daca in cuvintele Lui nu crezi? Sau ma rog, in parte din cuvintele lui...



Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui Iasmin08


In care Hristos crezi daca in cuvintele Lui nu crezi? Sau ma rog, in parte din cuvintele lui...



Iasmin, mama de strengar de 8 anisori



Io is cu Hristosul Ala caraghios care a venit sa salveze omenirea si-atat, nu cu ala care nu mai are timp de Salvare, ca-i prins pana peste cap cu gratarele, cleshtii si scurgatoarea pentru picatura chinezeasca.

P.S. In cazul in care Maica Tereza o sa fie in rai, fii sigura ca ar fi mai mult decat incantata sa poarte o conversatie cu Jack the Ripper.
Asta ar insemna ca Jack s-a cait inainte de a se sfarsi si inseamna ca ea, Maica Tereza, nu a vorbit fara temei o viata intreaga .


Despre gheena si iad am vorbit de prea multe ori pt. a avea cea mai mica dorinta de a repeta. Imi pare rau.


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

Mergi la inceput