ajutor

casandra spune:

Elitasweet, eu cred ca tu ar trebui sa adopti atitudinea tatalui fiului ratacitor, nu te umili in fata lor, nu le da nimic, fii sincera in ce priveste viata ta si valorile tale, tine legatura cu ei, daca ei vor. Ei trebuie sa vada ca tu esti puternica si stii ce vrei in viata, pentru ca, la modul in care gandesc, sigur viata ii va zgudui bine. Atunci isi vor aminti de tine, de asta spun, fii tare pe pozitii. Nu le cumpara masina sau alte aiureli si nu trebuie sa iti fie rusine ca te-ai maritat cu un om normal.

elitasweet spune:

Multumesc Casandra pentru sfat.Tin legatura cu ei (pentru ca-i sun eu, dar n-am primit nici macar un sms de 8 Martie sau de ziua mea,si ce mult m-a durut, dar am trecut si peste asta si tot eu i-am sunat)O sa ma comport asa cum spui tu pt ca asa este corect...si poate are de invatat si Aliceee din toate astea...Usor , usor incerc sa-mi vad de viata mea si sunt bucuroasa ca nu mai sunt singura...am langa mine un om bun , familia si pe voi"DC"...

ALICEEEE spune:

ma bucur pt tine elitasweet ca ai pe cineva langa tine care te intelege si te iubeste pt sufletul tau curat
sa sti ca nici pe mine baietelul meu nu m-a sunat niciodata de cand a plecat de acasa sau scuze am uitat m-a sunat odata sa-mi zica nu stiu ce jucarii si haine le-a uitat la mine si ca vrea sa i le trimit iar daca l-am intrebat daca ii este si lui dor de mine i-mi zice "si da si nu" ma rog el are doar 10 ani inca ma mai pot imbata cu apa rece datorita varstei. insa eu il sun in fiecare zi iar seara inainte de culcare ii trimit mereu un mesaj pe telefon in care ii reamintesc ca il iubesc enorm de mult si ii urez noapte buna dar ca si tine nu primesc niciodata nimic inapoi...asta este ...este greu...dar nu avem incotro...trebuie sa mergem mai departe ....la mine este mult prea recent dar sincer i-mi doresc enorm ca la un moment dat sa pot avea si eu o persoana langa mine caci am multa dragoste in suflet de oferit....si chiar i-mi este teama de singuratate...daca copilul meu nu se va intoarce langa mine

Natasa spune:

Elita, tu ai lasat doi adulti in momentul in care nu ai mai suportat si ai plecat. Daca au ales valorile materiale si morale ale tatalui nu ai cum sa te lupti cu asta. Tot ce poti tu sa mai faci este sa vorbesti cu ei, sa-i vezi si cam atit. Nu marsa pe partea materiala, nu le cumpara chestii scumpe doar pentru ca asa iti acorda o vorba in plus. Nu trebuie sa-ti fie tie rusine ca traiesti linga un om care are un venit normal, tatalui trebuie sa-i fie rusine pentru ca a incurajat golaneala si i-a educat cu senzatia ca "totul se cumpara". Din pacate nu mai ai cum sa schimbi mentalitatea asta, nu cred ca un adult se schimba peste noapte si intelege ca altele sint valorile in viata. Imi pare tare rau pentru experienta ta, e cumplit ce povestesti, dar nu poti decit sa-ti vezi de viata ta. Si daca mai poti sa faci un copil, fa-l. Nu la schimb, nimic nu inlocuieste locul lor in inima ta ci ca pe o sansa de a educa pe cineva intr-un mod decent si normal.

Natasa spune:

Alice, cred ca pui (puneti amindoi, de fapt) prea multa presiune pe fiul tau. SInt convinsa ca e teribil ce ti se intimpla, dar ce i se intimpla lui este si mai si. Lasa un pic la o parte teama ta de singurate si incearca sa faci ceva pentru el. Cind il suni nu-l mai intreba daca ii e dor de tine sau daca te iubeste, nu-i mai trimite sms-uri la care un baietel de 10 ani nu are cum sa raspunda (nu tehnic, psihologic vorbind), desi ti-e greu, fii mai relaxata cind il vezi. Iesiti la plimbare, pregateste-i prajitura preferata, mergeti la un film impreuna si asta nu in fiecare zi, din cind in cind. Nu poti cumpara ce-i cumpara tatal si nici nu o sa faci imprumuturi pentru asta, dar nu asta e marea problema. El se duce la tata pentru ca a simtit ca-l pierde si acesta va avea o familie noua pe care sa o iubeasca. Tu esti la locul pe care l-a stiut mereu si trebuie sa ramii acolo. Nu-l santaja emotional, nu plinge in fata lui. Vorbeste-i pe intelesul lui si cu timpul relatia va reveni la normal.

elitasweet spune:

Natasa,, mi-au dat lacrimile cand am citit mesajul....Tot ce spui este perfect adevarat...Asta simt si gandesc si eu...

Natasa spune:

Multumesc si ma bucur ca mesajul meu s-a potrivit cu ce simti. Uneori mai gresim cind stam in fata calcultorului si dam sfaturi. Iti doresc sa fii fericita in noua familie, linga omul tau bun! Asta e cel mai important in viata, dar din pacate altii au un singur Dumnezeu: banul obtinut prin orice mijloace.

bvlaura spune:

lasa-l pe aopil la tatal lui o perioada de proba sa se convinga singur dc este cum isi imagineaza

ALICEEEE spune:

incerc din rasputeri natasa sa ma aptin sa nu izbucnesc in plans decate ori il vad....i-mi este ata de dor de el
si ce nu pot intelege cum de tatal lui nu e capabil sa inteleaga ca acest copil are nevoie de mama...de mama lui care la nascut si nu de o alta femeie pe care el a ales-o acum sa traiasca cu ea
nu face nimic sa-i explice copilului ca el are nevoie si de mine caci poate asa copilul ar intelege mai bine situatia...dar probabil pt el este mai comod asa...nu stiu ce sa mai cred

Luna1 spune:

Alice imi permit sa te supar din nou. Iti inteleg durerea, crede-ma ca ti-o inteleg. Insa spui ca fiul tau trebuie sa priceapa ca are nevoie de tine...realitatea e ca tu de fapt ai nevoie de el, spui ca mori de dorul lui, da stiu, imi dau seama, insa incearca sa nu te gandesti la el ca si cum ar fi disparut, ca si cum nu-l mai vezi niciodata. Stiu ca e greu insa tatal lui ii este parinte in aceeasi masura ca si tine.

Poate sunt eu defecta insa, desi sunt convinsa ca as suferi, totusi nu cred ca as vedea o tragedie daca copiii mei ar alege sa stea cu tatal lor atat timp cat sunt bine ingrijiti si cat ei sunt fericiti. Iar eu i-as vizita cat de des as putea.