In cerc vicios :( AJUTOR

denizel spune:

Mie mi-e mila de copiii pe care ticluiti sa-i umiliti punandu-i la colt si pocnindu-i, voua va e mila de mine. Ati fi fost avantajate sa fie invers, da' lasa ca faceti voi impresie buna data viitoare .


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

denizel spune:

Si cand te gandesti ca Cioroianu voia sa ii trimita pe bietii tigani in nu'sh ce desert .






Nu stiu cui sa ma adresez, dar cred tot mai mult ca unor astfel de useri ar trebui sa le fie inchis contul definitiv, fara vreo avertizare. E revoltator ca pe un forum care se respecta sa fie permisa existenta unor asemenea postari, a unor asemenea membri.

















Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

anca_a spune:

Of, of, Anca-28 cat ai patimit tu in concediul ala de cosmar, saracuta de tine.

Bine ca acu' a trecut...si, daca vrei asa... o umila consolare, gandeste-te ca mama celor 3 e obligata sa traiasca cu ei nu o saptamana, ci in fiecare zi!!! Nu-i asa ca deja te simti mai bine?

Aviz amatorilor (Andra_alex si mitzi)! Dupa cum vedeti nu ajunge intotdeauna sa lucrati numai cu propriul copil, asadar atentie cu cine va hotarati sa va petreceti vacantele...

anca-28 spune:

mersi alex andra
pt ceilalti:sa stiti ca nu am foarte multe scoli absolvite dar o am pe cea mai importanta: SCOALA VIETII

Ilinca_M. spune:

Se vede, se vede, bravo.
Am fost pusa la grea incercare zilele astea. De cand cu topicele buclucashe cu care mi-am tot petrecut vremea, am incercat sa ma gandesc la ce pedepse mi-au fost aplicate mie de parinti. Probabil unora li se va parea groaznic, cumplit ce voi spune, dar asta e crudul adevar: oricat m-as chinui, nu pot sa-mi amintesc de nicio pedeapsa...fiindca nu au existat!! Parintii mei nu mi-au aplicat niciodata nicio pedeapsa, nu jucarii confiscate, nu pus la coltz, nu luat pe sus de la groapa cu nisip, nu flesnit peste scutecul de bumbac (nu era pampers), nu interzis tv...
La naiba!! In lumina ultimelor dezbateri, cred ca parintii mei au fost iresponsabili, inconstienti!! De ce n-am avut si eu o mama "cu metode", care sa ma puna sa mananc "repede si frumos" si alte chestii educative?!

mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
1 AN+4 luni
Manole forever

anca_a spune:

Prea dura?! Tu? Fugi de-aici si nu vorbi prostii...adica cum sa fii prea dura?!...neeeeh, nu cred...nici vorba, nici nu se pune problema.
Dar totusi, pentru linistea ta si ca sa evaluam corect situatia , uite aici un simplu test inspirat din metodele lui mitzi si care ar suna cam asa:

I: Esti cumva adepta bataii ca principiu? R: Nu esti...
I: Ti se par inumane bataile cu cureaua sau furtunul? R: Ti se par...
I: Daca va fi sa-i dai peste mana sau o palma la fund, o vei face? R: O vei face...
I?: Asta daca nu vei putea sa te faci inteleasa prin alte mijloace, si potrivit varstei lui, sa se inteleaga bine? R:

Androix spune:

Va rog, incetati cu cearta asta care sincer nu ajuta pe nimeni. Voi va luptati aici in orgolii si in demonstratii teoretice, mai veniti cu cate un exemplu concret gen "ia uite la mine ce bine am iesit desi parintii nu m-au pedepsit niciodata" sau "m-au batut cu furtunul si uite ca traiesc!" dupa caz si voi scrieti voi cititi.

Cine e intr-adevar intr-o situatie limita cum am fost eu ieri nu citeste si nu foloseste nimic din cearta voastra!
De aceea cerusem sfaturi concrete de la parinti care au trecut prin situatii similare sa vad si eu alti parinti cum procedeaza. Ce scire in ultimele pagini mai scrie si pe la alte subiecte active in acest moment, puteam bine mersi sa citesc acolo.

www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Blogul grasei
www.bijuteriiandroix.page.tl" target="_blank">Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!

Luna1 spune:

Dar daca mie mi se pare normal sa alerg dupa copiii mei fara a imi pune semne de intrebare, de ce ti se pare tie anormal alegerea altui parinte?

Eu nu mi-am dresat copiii, am si eu propriile metode sa ii fac sa fie "cuminti" (scuze dar in contextul redat de tine cuminte e sinonim cu supus) insa imi place totusi sa-i vad fericiti.

Iar copilul fericit nu inseamna ca primeste din cand in cand cate o bucatica de zaharel (vezi rasplata ta de a ii plimba cu trenul) daca mananca repede/tot. Copilul ar trebui sa primeasca plimbarea cu trenul oricum, doar pentru a ii vedea zambetul pe fata, daca stii ca asta isi doreste si iti permiti (material, sufleteste, etc).

Uite d'aia nu plec eu in concediu cu nimeni, ca mie imi place sa alerg dupa copiii mei, sa fim in vacanta toti, nu eu sa comand si ei sa execute, asa ca n-am chef sa vad vreo barfitoare pe DC scriind despre copiii mei "salbatici". (P.S.astept avertisment).

Androix nu exista reteta universal valabila. Este o perioada putin mai dificila. Nu exista mama perfecta, nu exista metoda universala sau instructiuni de folosire a copilului de 5 ani. Fa cum simti, atat timp cat nu te simti vinovata a doua zi de decizia luata. Esti o mama buna, te-am citit si mereu mi-a placut ce scri.

vikinga spune:

Androix, Aldo al meu a avut si el crizele si perioadele lui, acum e la scoala, are 6 ani si 10 luni si e cel mai bun copil din lume, is tare mindra de el!Am incercat si eu, din pacate, metodele alea cu time out, pedepse si alte metode de dresaj. Dau o "reusita" de moment, rapida, la indemina pentru parinti, par ca rezolva problema, dar de fapt nu e deloc asa.Nici cea cu bulinele nu e cine stie ce, am inceput-o cu entuziasm desi, avind un ciine dresat la instructor, imi tipa in minte asemanarea cu cele recompense si dat labuta brav... dar bine ca am abandonat-o dupa vreo zece zile, asta pentru ca ma irita programul batut in cuie dat de cele buline. Ei nah, aveam chef de mers afara, vreme buna, plini de energie, stai ca avea baiatul bulina de nu stiu care ori mai rau, nu avea buline bune destule! Brrrr, ingrozitor. Pina si dresajul ciinelui a fost mai omenesc ca sa zic asa. Si oricum pina si ciinele imi facea pe plac nu pt recompensa ci pt ca ma iubea, ne intelegeam.Eu si acum ma intreb, de ce oare am mai aplicat-o copilului cu toate ca instinctul meu imi zicea altceva? Probabil speranta ca exista o metoda simpla de rezolvat problemele.Gresit. Copiii se cresc cu ceva mai multa dedicatie decit asa cu metode instant. Asta o zic acum cu 3 copii, cu alta rabdare si probabil si alta minte in cap. Macar invat din greseli.Sigur ca avem limite, am trei copii, nu se poate altfel. Mai ales legate de relatia intre ei, de siguranta celei mai mici si asa mai departe. Trebuie sa si convetuim intre noi ca suntem multi in casa.Singura metoda care a mers si inca merge e SA VORBIM, sa discutam. sa intreb, sa aflu, sa caut, sa ascult. Dar nu cicaleala si morala. Ci din sa zicem o greseala ori o situatie neplacuta extrasa esenta si din aia facuta asa ca o poveste interactiva in care mai zic si eu, duc discutia ca sa mai zica si el si uite asa invatam.Cere mult timp, atentie si rabdare, nu da rezultate pe loc focus pocus ca dresajul ori frica, ia ceva timp. Dar se merita. Relatia dintre mine si fiul meu e excelenta!Si chiar daca imi parea la inceput anevoios si de f multe ori peste nervii si rabdarea mea, mai eram si obosita cine stie, ei bine in timp am construit asa un fel frumos de a vorbi noi doi, sa ne vezi nu alta! Las orice prietena, pentru o discutie cu el. E minunat cind un copil discuta cu parintii lui fara frica. Si de multe ori ma ingrozesc la gindul ca el mi-ar fi putut ascunde greseli, trairi, cum vede ori cum intelege el cite ceva, daca ar fi tinut pt el abandonind ideea de discutat, ca vb aia si asa mama se supara si nu intelege nimic. Nu ca ar trebui sa-mi zica totul ci poate ar fi avut nevoia sa fie inteles, ascultat.Regret rau de tot metodele incercate anterior. Dar rau de tot, pentru ca timpul ala nu-l mai pot avea niciodata inapoi. Ma uit pe filme cu el cind era mic si imi amintesc si stiu ce copil bun era dar din pacate la vremea aia o mama cu mari pretentii ce-si dadea ochii peste cap la vreo criza de copil.Prostii mai face, certuri cu cea mijlocie mai sunt, asta e, trebuie sa le fim in preajma mereu.Cind e obosit si escaladeaza o situatie cine stie cum intre ei doi ori mai rar cu mine, intotdeauna o detensionez cu glume apoi o mingiiere pe cap, un gest de apropiere. Si pe urma vorbim serios. De fapt in asta sta "superioritatea" unui parinte, nu in dresaj cu puncte, bariere si patratele. Si cind nu mai merge nimic imi iau eu 10 min time out, ma racoresc, de am timp fac un dus, amin pina imi trece si o luam de la capat.Am povestit numai de Aldo, perioada lui de crize de copil de gradi au trecut. Acum asteptam altele. Si bineinteles pe Nadja:) dar deja crizele ei de 3-4 ani ne amuza, ehei acum stim.Si cred ca de fapt nici nu ti s-ar potrivi vreo metoda de dresaj. Ma uit la cei care scriu si la felul cum scriu si nu vreau acum sa ofensez pe careva..Nu mi-ar placea ca copiii mei sa stea cind vor fi mari intr-o patratica de reguli, ii vreau pe culmi, incercind cerul cu degetul, nebunatici, visatori , fara frica. Si daca mai si gresesc, ei si? Si nu, nu are a face cu necivilizatia si infractionalitatea.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo www.youtube.com/watch?v=ULmPKIoDDDA&feature=related" target="_blank">pe tarimul nostru de vis.

vikinga spune:

E enervanta lupta de orgolii si mistocareala, nu aduc nimic bun pentru absolut nimeni.Parintii autoritari probabil au crescut asa si nu pot accepta (inca) o alta cale.Eu am avut un tata autoritar si o mama buna si apropiata si de aia poate am oscilat ceva timp intre modelele de educatie. Si eram si tinara cind a venit pe lume Aldo, nu avusesem timp sa-mi pun in ordine in toate. Am invatat impreuna cu el sa fiu mama, sper una buna.Si pe mine ma iritau mesajele Ancai_a, probabil dadeam si peste cele mai nervoase asa, dar uite ca acum la subiectul de fata ii dau o floare. Laura 25 si tie cind scrii de ai tai zimbesc si parca ii vad pe ai mei:).Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo www.youtube.com/watch?v=ULmPKIoDDDA&feature=related" target="_blank">pe tarimul nostru de vis.