Nu-mi mai spune "te iubesc''
Raspunsuri - Pagina 9
ariel_7000 spune:
Gabitzu, ai PM de la mine. Ti-am trimis numarul fetei, sa o suni si sa vorbiti. 
" SALVEAZA-L PE SILUAN!!! TU IL POTI AJUTA!"
Gabrilici spune:
pt.Ariel!
Mami de Sofia frumoasa si scumpa
n/a spune:
gabrilici, nu te mai minti singura.
Cand un barbat spune un lucru insemna ca aia simte. Daca spune ca nu te iubeste, insemna ca nu te mai iubeste si punct. Accepta si actioneaza in consecinta, chiar daca doare, numai menajeaza-te si nu te mai minti singura doar pentru ca nu-ti vine sa crezi.
Bee spune:
Gabrilici, imi pare rau. Citesc, dar ce sa mai spui intr-o situatie ca a ta? Tu ar trebui sa te duci la psiholog, sa te ajute sa-ti revii sa te valorizezi si in absenta barbatului din viata ta. Lipsa iubirii nu se drege cu psiholog! Din pacate.
Una peste alta, tu esti tu si fara el, asta ar trebui sa intelegi. La cum se poarta si reactioneaza, omul asta e macinat de vina de a nu simti nimic! El stie ca e casatorit, are o familie, un copil si stie ca ar trebui sa iubeasca, dar daca nu o simte, ce sa faca? Nici nu poate sa plece, fiindca s-ar simti si mai vinovat. Trebuie sa ai tu puterea a pui capat la tot.
Mai pun-l sa repete ca nu te iubeste pana te convingi sau pana iti spune ca a fost o vorba aruncata in vant.
Sotul meu a avut o perioada de "absenta" din relatie. Adica era pierdut rau. Au fost probleme grave si la noi, nu mai vreau sa-mi amintesc ca era si eu sa deschid un subiect. Nici acum nu e foarte roz, dar........O singura data mi-a spus "nu mai simt nimic, nu mai stiu ce simt" si a picat cerul pe mine. Si am vrut sa renunt la tot. Nu as fi putut trai. L-am rugat sa-mi repete, sa-mi explice exact ce a vrut sa spuna, etc. Sa stiu ce am de facut. El a fot deprimat rau o vreme, probleme de alta natura, preocupat de alte lucruri. Poate si eu m-oi mintzi singura? Dar eu stiu sigur ca i-ash face bagajele in viteza daca maine mi-ar zice "nu te iubesc si gata".
n/a spune:
I-am explicat pur si simplu ca tati si cu mami sunt suparati unul pe celalalt si ca se cearta mereu si ca nu se mai iubesc si ca din acel moment vom sta separati. A plans in prima zi, apoi a venit ta-su si i-a explicat fix acelasi lucru si a mai plans putin dupa care a fost o perioada cand il sunam eu cand ea vorbea de el apoi una cand nu l-am mai cautat si nu m-a cautat, alta cand am iesit impreuna si apoi cand a inceput divortul venea pe perioade, cateva dati foarte des, apoi in salturi cu pauze foarte mari. Dupa pronuntarea divortului a venit dupa programul stabillit de instanta si apoi cand a avut timp, dar vine cu regularitate si mai ales daca il sun sa-i zic ca-i e dor fetei de el. Fata mea, in timpul casatoriei, nu a avut cine stie ce relatie cu taica-sau si chiar dupa divort s-a consolidat relatia lor.
Ideea e ca al vostru copil nu trebuie sa simta tensiunea dintre voi si ar trebui sa o limitati la maxim. Copilul simte chiar si daca nu e de fata, sinte tensiunea din casa. O mama data peste cap sau un tata nervos si agitat se simt intr-un camin cu copii.
Fa tot posibilul si cenzureza la maxim starile de stres pentru ca iti dezechilibreaza si copilul.
Da-l incolo de barbat. Copilul e cel care are nevoie de tine acum cel mai mult. Tre sa fi stapana pe situatie nu tematoare si plina de angoase gen "vai ce ma fac?"
Stiu ca doare dar incearca in fiecare zi sa-ti spui: "ce naiba stau eu sa ma stresez din cauza lui.... ia mai da-l incolo", si intr-o zi ai sa te poti detasa. Programeaza-ti singuramintea ca sa te ajuti singura sa depasesti momentul mai usor, mai detasata.
n/a spune:
Sa nu te grabesti cu divortul. Lasa lucrurile sa curga de la sine. E posibil ca el sa treaca prin ceva acum si despartirea sa fie benefica. Oricum tu nu ai ce pierde, mai mult decat dragostea lui. Ia-o ca pe o vacanta, ca pe un timp departe in care sa va lamuriti ce-i cu sentimentele voastre. Cand iei decizia definitiva de a incheia si casnicia, asigura-te ca nu mai ai nici o urma de regret si ca incheierea casniciei prin divort nu este decat o consecinta a faptului ca v-a murit relatia. Lasa timpul sa treaca peste voi si lamuriti-va sentimentele ca sa nu omori si dramul de fir de ata care ar putea sa va fie de ajutor. Nu-l ura. Intelege-l daca vrea sa fie liber, intelege-l daca nu te mai iubeste, sau daca nu poti macar incearca.Nici tie nu ti-ar placea sa te injure el daca te-ai trezi intr-o dimineata ca nu-l mai iubesti. Stiu ca te doare, dar se intampla pur si simplu. Nu trebuie sa-i iei jugulara acum. Gandeste-te ca daca el ramane civilizat e de preferat sa va refaceti vietile separat si sa ramana in viata copilului, si automat si in a ta. Cu tatal copilului tau vei avea intotdeauna o legatura speciala. E de preferat sa te pregatesti sufleteste si sa incerci sa nu te mascaresti prea mult cu el ca e inutil. Lucrurile negative nu le mai poti lua inapoi niciodata si e pacat sa ramana resentimente intre voi, ca aveti un copil. Prin divort sa nu ai senzatia ca gata se termina totul, ci se transforma, in alte dimensiuni. Va veti raporta diferit, atat, dar tot veti face parte unul din viata altuia, din cauza ca aveti un copil impreuna. Inca o chestie. Prin divort copilul nu devine automat doar copilul tau, va ramane in continuare si al lui si e mai bine sa nu-l rupeti in doua in lupta voastra.
Resemneaza-te cu ideea ca el a incetat sa te mai iubeasca si nu-ti face pacate in cer. Alunga-ti sentimentele negative si nu-ti da voie sa urasti, sa-ti inegresti sufletul. E energie irosita in van. Iti pierzi mult timp sa iti vindeci un suflet ranit si innegrit cu ganduri rele. Incearca sa privesti spre ce va fi nu spre ce ai pierdut si ai sa vezi ca ce ti se intampla are valoarea pe care tu singura alegi sa o dai. Vrei sa crezi ca traiesti o tragedie, asta va fi. Vrei sa suferi, vei suferi. Sau vrei sa o iei cum vine, ca pe inerenta a vieitii si sa treci peste spre un viitor mai bun, o viata diferita. Ia-o ca pe o noua aventura. Protagoniste tu si fetita ta. Cuceriti necunoscutul si traiti clipele cu fruntea sus si iubindu-va mult. Iar cand te simti cel mai descumpanita, pierde-te in ochii ei sa vezi cata vitalitate ai sa gasesti, cata incredere, cat curaj.
Mergi inainte.
calipso_zeus spune:
Gabrilici,am vrut sa nu intervin dar pana la urma e prea dureroasa povestea ta si zbuciumul tau e cumplit.Ideea e ca mai bine incerci sa-ti pregatesti terenul sa te descurci singura.Si el sa se duca..dar ai grija ii spui ca nici la copil nu va avea acces.Daca nu o mai iubeste pe mama copilului si bebe e atat de mic eu banuiesc ca nu-i pasa deea deloc..altfel ar gandi ce inseamna asta pentru familie.El se gandeste doar la el si tu din nefericire la fel.
Morgano spune:
Calipso, iar ne intersectam azi: a-i ingradi accesul la copil e un santaj de 2 bani, atat timp cat este un tata bun si isi iubeste copilul.
Mami, Ana si Iris
http://fishing4ever.blogspot.com
calipso_zeus spune:
Si pana la urma am avut dreptate.Intre postarea ta de ieri i de azi e diferenta foarte mare.Si nu e vorba de santaj e vorba ca pur si simplu nu merita un copil daca s-a purtat asa.Copilul nu e un obiect intr-adevar dar gandeste=te Gabrilici ca el va fi fericit cu "doamna"aia si va veni stralucitor sa vada un copil fata de care nu si-a asumat nici o raspundere,cautand una cu ei gata crescuti...etc etc....
Si suferinta ta?
Si da eu spun asta din perspectiva unei femei de 34 de ani deci nu pustoaica..e adevarat cu o casnicie solida si cu un tata care e innebunit dupa copil .Banuiesc ca si dupa mine de vreme ce ma rabda ca o scorpie ce sunt si daca am avut o discutie seara sa zicem noaptea ma mangaie si ma inveleste.Eu simt dar ma fac ca nu...
Iti doresc putere multa,stiu ce inseamna sa ti se spuna ce ti s-a spus tie.Eu trebuai sa ma casatoresc ianinte de actualul sot si cu doua saptamani inainte de starea civila mi-a spus ca nu mai vrea...deci...
n/a spune:
Nimik nu poate face pe cineva sa iubeasca pe altcineva, nici chiar tu nu poti sa te programezi sa iubesti. Dragostea este sau nu. Este evident ca el este rational in toata treaba asta. E constient ca mai bine pleaca si se lamureste ce se intampla cu el, decat sa plece mai tarziu, ca oricum pleaca. Nimeni pe lumea asta nu poate trai fericit cu cineva nici din loialitate, nici din datorie, nici din prietenie, nici pentru copil, nici pentru alte cele. Singurul motiv care anima un cuplu este dragostea. Copilul vine sa intregeasca un tablou. El nu se poate sacrifica, pe sine si toata viata lui intr-o condamnare.
E foarte groaznic de ambele parti. Si sa fi respins si sa respingi.
Il vezi egoist. Este. Dar nu suntem toti? Oare nu iubim din egoism? Nu totul se reduce la faptul ca EU am nevoie de dragoste in viata mea? EU vreau copil, EU vreau sa ma casatoresc, EU vreau sa fiu fericita, EU vreau sa imi vad copiii fericiti, EU vreau sa am o familie, EU vreau sa stiu ca totul e ca inainte? Totul este personal. Depinde foarte mult de prioritatile fiecaruia, dar gandeste-te... poate cineva sa duca o viata de frustrat? Nu va fi mai aiurea? Si pentru tine si pentru el si pentru copil. De ce? Pentru ca stiti, pentru ca ati dat cartile pe fata si nu trebuie sa mai pastrati aparenta de dragul de a nu-l rani pe celalalt, lucrurile la voi sunt spuse, sunt evidente. Nu va mai puteti minti frumos, sau unul nu mai poate minti frumos. Va uitati unul in ochii celuilalt si stiti care este problema, va uitati unul la altul si stiti cat de nefericiti sunteti amandoi. El ca nu te mai iubeste, tu ca nu mai esti iubita. Chestia asta urla in voi. Intre voi. De aceea si copila simte.
Probabil ca el nu te mai iubeste de ceva vreme, dar pana sa constientizezi si tu asta el s-a prefacut. A fost usor de dus o astfel de povara pentru el atat cat tu nu ti-ai dat seama, dar acum ca sti, suferi. Pana nu ai aflat ai trait in lumea ta asa cum ai crezut ca este, multumita. Cand ai aflat lucrurile s-au schimbat. Nu te mai poate privi in ochi ca stie ca stii si tu acum, ca te vede ca suferi. Si cred ca pleaca ca nu mai suporta sa ta mai vada ca suferi din cauza lui. Cred ca ar face tot posibilul sa te iubeasca iar, dar nu poate si te chinuie si se chinuie si el si automat copilul simte.
A gasit o solutie. Impreuna e clar ca innebuniti amandoi de durere. El incearca sa iasa. Nu vrea totul definitiv, dovada ca inca si el spera sa isi revina si pleaca o vreme sa se lamureasca.
Trebuie sa intelegi ca la faza asta copilul este victima colaterala. Da, ideal era ca el sa te iubeasca in continuare, ideal era sa fiti fericiti ca familie, ideal era sa nu fiti pusi in fata acestui necaz, ideal era ca fetita sa nu fie afectata, ideal erau multe si nu nu e corect. Dar s-a intamplat si nu conteaza a cui e vina, e ultimul lucru la care tre sa te gandesti acum.
Gandeste-te ca nu e corect sa existe accidente, iese suferinta din ele. Dar ele se intampla si sufera ceilalti care sunt adiacenti relatiei voastre.... parinti copii.
Nu stii ce sa faci? Incearca sa minimalizezi efectele asupra copilului tau si asupra ta. Pastreaza constante din viata voastra de cuplu. Ca si cum nimik nu s-a schimbat. NU lasa voia buna si caldura din suflet sa se transforme in scrum. Transmite-i copilului multa dragoste. Alunga suferinta, alunga negativismul, alunga supararea. Zambeste-i copilului. Nu o lasa sa vada lacrimi si ochi tulburi. Cenzureaza-te. Lasa durerea sa te cuprinda mai incolo, cand vei fi pregatita sa-i faci fata. E ca si cum te-ai ambitiona sa nu plangi cand te lovesti fizic, ca sunt prea multi de fata si te faci de ras. Te ridici, te scuturi de praf si mergi inainte cu frumtea sus.
Ca sa-ti fie mai usor lasa-l sa plece mai repede. Nu te agata de el. Asta prelungeste agonia. Suna-l des sa vina in vizita la fata. La inceput sa vina macar o ora pe zi inainte de culcare, supa aia sa rareasca vizitele sau spune-i sa nu mai vina deloc o perioada, si spune-i fetei ca tati e la servici, sau in delegatie si ca o s alipseasca cateva zile. Sunt varinate, in functie de situatia ta de acasa.
Cand ai o masea stricata iremedibil in gura... ce faci? te duci la dentist si o scoti chiar daca ramane gaura. Doare e neplacut, ai mai vrea sa mai ai maseaua dar ea nu mai e cazul sa mai stea acolo ca te doare tot timpul. Deci o scoti. Te doare, se vindeca, iti faci implant si dupa un timp iti pui si maseaua la loc. Alta, nu e a ta, e din portelan sau mai stiu eu ce, dar are functia unei masele si e de ajuns. Se poate trai si asa fara probleme.
Asa e si cu problemele sufletului. E in natura lucrurilor. Lucrurile se mai strica, sentimentele mai pier. Fi demna si matura si mergi inainte.
Am sa ma rog ca el sa petreaca acele clipe de singuratate si Dumnezeu sa-i incazeasca inima si sa-i despietreasca sufletul sis a se intoarca la voi. Sper ca tu sa nu uiti cand se va intampla, daca se va intampla, ca asta ti-ai dorit, ca el sa se reintoarca, sis a nu se intoarca prea tarziu. Dumnezeu sa va ajute pe toti trei.