Mabrouk Ramadan
Raspunsuri - Pagina 7
hannen spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Happy_in_TO Hannen, tu vrei neaparat sa ma scapi de prajeala live and let live |
Daca e un lucru pe care vreau sa-l fac cu siguranta,atunci da!Si pe tine si pe oricine doreste!insa cum dragoste cu forta nu se poate ,te/va rog sa luati in cosideratie doar ce va intereseaza.Totul se face cu pasi mici.
************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!
Happy_in_TO spune:
Hannen, sa nu te superi pe mine, eu am tendinta sa simplific lucrurile si sa le privesc cu o "inima usoara".
hannen spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Happy_in_TO Hannen, sa nu te superi pe mine, eu am tendinta sa simplific lucrurile si sa le privesc cu o "inima usoara". live and let live |
Eu nu am de ce sa ma supar.Insa sunt lucruri care nu pot fi simplificate intr`atit incit sa fie reduse la "deloc".
Sa inteleg ca restul privesc lucrurile cu "o inima grea"?
************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!
Happy_in_TO spune:
Ai avut dreptate ce ai spus mai inainte ca trebuia sa imi cunosc religia si trebuia sa am credinta si incredere ca un musulman adevarat nu este capabil de asa ceva. Dar nu am avut. A fost un test pe care l-am cazut.
E greu sa fii musulman in zilele astea. Cu toate ca nu ti-o zic in fata, descriminarea exista, chiar si aici in Canada, o tara multiculturala.
Happy_in_TO spune:
Am ales "inima usoara", light hearted, pentru ca imi arata starea de spirit: vesela si fara griji. Daca spuneam "gluma" se intelegea ca fac misto, ceea ce nu este adevarat.
hannen spune:
Happy,exista un hadis care spune ca vor veni vremuri in care sa fii musulman va fi exact ca si cum ai tine un carbune incins in palma!
Nimic mai adevarat!Bineinteles ca exista discriminare!
Si am experientat` o si probabil ca o voi experimenta inca(mai ales cu cei de aceasi "natie",dar asta este alta discutie)
M-am gindit mult la discutiile noastre de cind a inceput Ramadanul si trebuie sa`ti zic ca daca am fost un motiv pt. care te-ai hotarit sa postesti (Alhamdullilah) imi doresc din tot sufletul sa nu fiu un motiv care sa te impinga iar departe de credinta.
Te rog sa crezi ca tot ce`ti spun vine din inima si cu multa,multa dragoste.Eu te plac dinainte de a sti ca esti muslima(acum multi ani) asadar simpatia mea fata de tine nu are a face nimic cu religia comuna.
Nimic din ce`mi vei spune(gindurile,temerile,dubiile...)tale ,nu ma vor supara citusi de putin.Happy,fiecare om face pt. sine si agoniseste pt. sufletul lui.Asadar nimic din ceea ce faci/vei face tu,nu`mi va aduce mie niciun bine,la fel cum nu`mi va aduce niciun rau.
eu stiu (si nu glumesc) cum este ,situatia in care te afli tu acum.O revenire la credinta nu va fi deloc usoara.Shaitan(authubillah) lucreaza din greu,el sopteste neincetat in disperarea lui ca va pierde un suflet!
Totul se va realiza numai cu vointa si stradanie proprie.eu nu vreau sa fiu pt. tine decit un punct de sprijin si la greu/revolta/de ce-uri sa ai cui striga,cui plinge frustrarea si sentimentul de neputinta.Pina vei ajunge puternica ,pina vei pune bazele credintei in sulfetul tau ,pina cind Shaitan nu te va lasa in pace dezamagit...e drum anevoios dar nu imposibil.
Sa nu ramai cu impresia ca eu sunt vreo "sfinta" si ca tot ce fac e perfect.Allah sa ma ierte dar am si eu bubele mele si daca implinesc macar 5% din Islam si din ceea ce este cerut de la mine,oho,sunt "norocoasa".
Pt. detalii voi folsi pm-ul!
Pina atunci stai aproape si daca vei alege drumul asta iti voi fi alaturi fara ezitare.cu mare drag la Allah Subhana Wa Taala
************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!
Happy_in_TO spune:
Pe "Anni" bunica in tatareste, o chema Emine. Era fata de cioban, Selimsa il chema, care a fost trimisa la scoala doar doi ani, atit cit sa invete cit de cit sa citeasca si sa isi semneze numele. El a considerat ca atit este indeajuns, ca fetele nu trebuie sa stie prea multe. Avea insa o inteligenta naturala, un instinct de a alege binele si a recunoaste binecuvintarile, si o logica impecabila care nu au parasit-o pina in ultima clipa, la 93 de ani.
In tinerete nu a fost prea religioasa, as putea spune ca aproape deloc. Ii placea sa arate bine, iubea hainele frumoase si spre oroarea familiei si-a taiat parul scurt, cum se purta atunci si l-a facut permanent. Ii placea sa se macheze si cu toate ca nu o facea strident (folosea pudra, un pic de negru pentru conturarea ochilor si ruj de buze roz) scandaliza celelalte femei musulmance care isi acopereau parul strins cu www.oyamodelleri.net/resimler/cember-oyasi-yapimi.jpg" target="_blank">cember.
La 73 de ani a avut curajul sa lase totul in urma si sa plece cu mine in lume. Eu aveam 19 ani atunci. Ne-a fost greu la inceput, dar ea a fost mereu pozitiva si increzatoare si atitudinea ei mi-a dat putere mereu.
Spre sfirsit a devenit mai religioasa, a inceput sa citeasca Coranul zilnic si sa isi faca rugaciunile. A devenit mai buna si mai intelegatoare si a inceput sa isi exprime dragostea mai liber. Noi rideam de ea si ii spuneam ca se "apropie de colt" si de aia s-a facut mai religioasa.
Statea cu matusa mea dar mergeam aproape zinic sa o vedem. Imi iubea fetele mult de tot si ii placea sa le imbratiseze si sa le pupe, ceea ce nu imi aduc aminte sa fi facut cu mine cind era mai tinara...
Pe 9 Martie 2009 am fost sa o vedem inainte de culcare, ca de obicei. Am stat cam vreo doua ore si am vorbit. Era roza in obraji si vioaie. Mi-a spus ca se simte foarte bine, ca nu o dor oasele deloc, ca nu mai simte durerea reumatismului si ca se simte usoara. Mi-a spus ca si-a facut purificarea de dupa-masa si de atunci s-a rugat mereu in camera ei. I-am spus "Allah kabul etsin" "sa fie auzit, primit de Allah". Mi-a spus ca s-a rugat pentru cei morti (si in felul ei instinctiv cred ca stia ca se indreapta spre ei) apoi pentru noi, pentru copii, sa avem parte de binecuvintari multe si sa ni se indeplineaca toate dorintele (si in felul asta cred ca isi lua larevedere de la noi). APoi a scos din buzunar si le-a dat fetelor mele cite $50 la care eu am vrut sa o refuz, spuninsu-i ca mi-e rusine sa iau bani de la ea, ca eu lucrez si ar trebui sa ii dau eu ei. Mi-a spus cu bunatate dar ferma sa o las sa isi dea "sadaka" (pomana) cu mina ei. Ne-am pupat si apoi s-a retras in camera ei sa se roage si am plecat.
Peste doua ore m-a sunat matusa mea sa imi spuna ca a murit...
Spre dinineata am fost la moschhea turceasca si am vorbiut cu imamul despre inmormintare. Mi-a spus ca nu se paote in ziua aceea, ca poate peste doua zile. I-am spus ca este imposibil, ca fac orice ca sa fie inmormintata in ziua respectiva, pina la apusul soarelui, dupa traditia musulmana. Mi-a spus ca nu are femei indeajuns pentru spalare si pregatirea corpului. I-am spus sa ma invete si pe mine, ca vreau sa fac orice sa fie pregatita in ziua respectiva.
Ca prin vis imi aduc aminte de tot, de spalarea corpului, de pinza alba si simpla care a acoperit-o, de sicriul simplu de lemn peste care a fost pusa pinza verde cu brodatura aurie. Apoi a fost pusa in fata geamiei, la rugaciunea de dupa amiaza. Am vazut cu mirare ca se strinsese deja toat lumea cunoscuta, barbati si femei cu toate ca era o zi lucratoare. Au venit sa isi ia ramas bun de la ea.
Apoi a inceput rugaciunea si m-am dus sus, la balcon unde stateau femeile. M-am asezat la rind si am inceput mecanic www.youtube.com/watch?v=kScrL8m1qMs" target="_blank">ritualul rugaciunii, ca ramas bun pentru ea. La sfirsit, cind am intors capul spre partea dreapta "Salam Aleykum Wa Rahmetula" (pacea si binecuvintarea lui Allah sa fie cu tine) si apoi spre partea stinga "Salam Aleykum Wa Rahmetula" am inceput sa pling lacrimi care pina atunci le-am oprit.
hannen spune:
Cit de frumos povestesti!M-ai facut sa pling!
Si simt putina,putina invidie ca ai avut bunica muslima
Allah sa te rasplateasca ca ai inmormintat`o cum se cuvine!
************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!
columbiana spune:
Happy, ai un suflet tare frumos ;
Hannen, fetelor, sa aveti un post luminat
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
Happy_in_TO spune:
Ei, nu este o poveste trista deloc. E un sfirsit magic si usor pe care l-a avut datorita credintei, este ceva care imi doresc si pentru mine, cind va fi timpul sa ma intorc la El
De asta am zis ca as vrea sa am norocul ca sa am timpul necesar sa ajung acolo unde a ajuns si ea, spre sfirsit... Daca timpul ei venea in tinerete, nu era pregatita, sigur.
Dar i-a fost scris (kismet) ca sa traiasca o viata lunga si sa isi completeze golurile.
Ai dreptate cind spui ca este grea calea credintei. Alai spunea ca este atit de ingusta si fina ca mai degraba trece o camila prin gaura unui ac.