"nu-l voi putea iubi"

buli spune:

1. la cafele nu ma dau viteaza, in general o beau in companii relaxante.
2. daca vrei sa ne vedem da un semn pe pm cu o zi inainte. lucrez in centru si pot sa-mi iau 20 min liber.


www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

gabriella1 spune:

off topic

1. -te temi ca-ti toc nervii cu cuvinte numai despre bebe al meu?
ps-contrar la ce crezi... mai am ceva bun simt
2. vin la Avicena si va fi sambata.Bugetara fiind (cred) vei fi libera.

Gabriela
20 +

"Stelele care cad nu pier,
Stelele care cad se duc pe un alt cer"

Glicina spune:

Sa ne fereasca Dumnezeu de harnicia unui astfel de... psiholog!

andata spune:

Sa o iau ca pe un atac la persoana?

Mami de un fecior, o fecioara si o scumpa racusoara

Poze cu noi
blog de mama
Si ingerii au nevoie de ajutor
Blogul lui Mihaita

gabriella1 spune:

Andata si-a spus parerea ei .De psiholog !Bun sau rau!Pana nu apelam la serviciile ei,nu putem sti !
Dar parerea TA despre "astfel de... psiholog' in calitate de ce e enuntata?!

Gabriela
20 +

"Stelele care cad nu pier,
Stelele care cad se duc pe un alt cer"

Jasmin012 spune:

Iar ati inceput... De-abia se calmasera treburile pe-aici.

Discutii despre femeile care isi abandoneaza copiii au fost nenumarate pe forum si inca vor mai fi. Asta nu insemna sa ne certam noi din cauza unei astfel de femei care-si ofera copilul ca la targ, pe forum. Chiar nu merita. Si nu se merita.

Eu, ca sa spun exact ce gandesc si ce simt, nu am si nici nu voi avea (in sinea mea) niciodata nici cea mai mica intelegere fata de o astfel de femeie. Nu cred ca exista scuze ca-si da copilul oricare ar fi circumstantele. Nu exista scuza. Punct. Parerea mea despre sarcina ei este ca a vrut sa-l pacaleasca pe "spermant" cum bine zicea cineva, scuze ca nu-mi amintesc cine. Nu a vrut nici un moment un copil din dragoste. O femeie normala, daca ar fi parasit-o tatal copilului ar fi reactionat altfel: ar fi hotarat sa-l iubeasca pe copil dublu, cat si pentru "tata". Nu gasesc scuze nici unei femei care se "gravideste" din alt motiv care nu e dragostea de a avea un copilas.
De asta eu nu ii iau apararea. Personal nu inteleg si nu pot fi de acord cu nimeni care-si abandoneaza copilul. Eu nu pot sa concep asa ceva. Nu mi-as parasi niciodata copilul oricat de greu mi-ar fi si chiar de-ar trebui sa-l cresc singura
Singurul lucru pe care incerc sa-l evit (desi nu sta in puterea mea, dar ma gandesc ca poate acea femeie ar fi miscata daca ar vedea cate fete de pe forum o incurajeaza sa-si pastreze copilul) este ca ea sa-si puna in practica abandonul. Chiar imi doresc foarte mult ca ea sa citeasca ce scriem si sa-si dea seama ca greseste. Chiar imi doresc, pentru binele copilului, ca ea sa treaca doar printr-o faza de suparare, dar sa-i treaca in momentul cand isi va tine puiutul in brate. Doar atunci, din punctul meu de vedere, isi va "spala pacatele" pentru felul in care a simtit si a gandit despre bebelusul ei.

Exista pe forum si chiar aici, printre noi, nenumarate femei care si-au crescut singure copii. E greu; am putea sa spunem ca astfel de femei sunt niste eroine. Dar e ceva pe care o mama il face. Are grija de copilul pe care l-a adus pe lume si il iubeste. Asta e responsabilitatea unei mame, e responsabilitatea unui OM.
Mi-aduc aminte, pe cand eram studenta aveam o colega, era gravida dar nimeni nu si-a dat seama (credeam ca e putin mai grasuta), nici macar familia. La un moment dat a disparut, familia o cauta. De-abia dupa cateva saptamani am aflat ca nascuse. Familia n-a vrut s-o primeasca acasa cu copilul si ea l-a luat si s-a dus la stea cu el la un centru maternal. Ii era greu dar nu a vrut sa renunte la el.

Asa ca si eu, ca si altele, sunt indignata de gestul acestei gravide. Nu o inteleg. Dar diplomatia si spiritul de toleranta, ma indeamna sa incerc s-o "conving" (daca pot) ca face o mare greseala. Toate astea plus speranta pe care o nutresc in sufletul meu, ca ea nu e rea ci pur si simplu confuza si nu stie ce zice si ce face.




Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...

Donia spune:

Binele copilului inseamna sa creasca intr-un camin in care e iubit. Daca mama lui biologica simte ca nu poate sa ii ofere asa ceva, e mult mai corect sa ii caute un astfel de camin, iar ea exact asta face. Speculatiile astea ca il vinde sunt doar speculatii, joaca de-a imaginatia.
Am cunoscut o astfel de mama tanara care a fost parasita de iubit in momentul in care au aflat ca asteapta un copil. Ea tanara, fara nici un fel de suport, cu venit minim, a ales sa caute o familie pentru copilul ei. In timpul sarcinii s-a ingrijit cat a putut de bine, iar dupa nastere a dat copilul. Momentul despartirii a fost dureros, felul in care si-a luat ramas bun de la copil... de nedescris! L-a iubit, sunt sigura ca l-a iubit, si tocmai iubirea a facut-o sa caute ceva mai bun pentru copilul ei, in conditiile in care ea nici macar nu avea unde sa locuiasca.
Copilul a fost crescut de niste parinti iubitori, este adolescent acum, stie ca mama care l-a crescut nu este si cea care l-a nascut, nu are nici o problema cu asta, este un copil minunat, care a avut o copilarie fericita.
Eu o admir pe graviduta care a postat initial, pana la urma ea chiar are grija de copilul ei, chiar daca nu o face asa cum si-ar dori publicul spectator. Insa cu siguranta va face fericit un cuplu care nu poate avea copii, si cel mai important, ii va da copilului o sansa la un camin in care sa creasca fericit.

---

Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.

Mariaa spune:

nu judecati caci nu e deloc usor de luat o astfel de decizie. unora le e suficient 9 luni, altora ani de zile...
vad ca foarte multe fete o iau personal, de aici si reactiile incinse.
multe fete spun 'eu n-as putea face' - nu spuneti asta pana cand nu sunteti in papucii aia care te fac sa iei decizii nebauite in viata.
in afara de un simplu nickname habar nu avem ce este dincolo de monitor. care-i de fapt realitatea (dura) a acelei femei.
pe forumul de adoptii apar periodic astfel de mesaje, unele le 'mirosi' de la o posta ca sunt pur 'comerciale', altele sunt chiar strigate de ajutor, altele sunt decizii clare si hotarate.

Donia , foarte bine ai subliniat!





- mami, vrei sa te fac fericire?!

andata spune:

Aceasta e situatia ideala, dar statistica din pacate o contrazice. In momentul de fata sunt in sistem 44000 de copii adoptabili, din care 21000 se afla la asistenti maternali. Restul sunt in orfelinate.
Adoptarea unui bebelus din primele sale zile de viata nu se poate face legal. Daca nu ma crezi, intra totusi pe site-ul de adoptii si vezi discutiile de acolo.
Ceea ce descrii tu e o astfel de situatie ideala, dar tanara despre care spui cred ca si-a iubit copilul. Nu l-a dat pentru ca nu-l poate iubi, ci pentru ca nu a avut posibilitatea materiala sa il creasca. Desi si aici sunt atatea de spus...
Am cunoscut insa in cursul vietii atat situatii fericite cat si situatiile acelea cumplite care intra in statistici. Nu-ti doresc vreodata sa ajungi intrun orfelinat sau o scoala speciala si toti copilasii sa faca cerc in jurul tau, sa se agate de tine si sa te roage plangand "ia-ma acasa! vrei sa fii mamica mea?". Si eu i-as fi luat pe toti. Vezi ca e si la umanitare un subiect despre un spital orfelinat cu 80 de copii, pe care niste mamici generoase se chinuie sa ii ajute. Cat de fericiti crezi ca sunt traind fara o familie (desi unii din ei nu sunt orfani)?
Am o buna prietena care a nascut la 17 ani. Toata lumea, inclusiv personalul din spital care deja gasise parinti adoptivi au incurajat-o sa dea copilul. N-a vrut. Parintii nu au vrut sa o tina cu copil, ea era inca eleva la liceu. Venituri zero, stare materiala mai mult decat precara. Dar a reusit sa gaseasca o matusa care a gazduit-o in cele din urma, apoi s-a impacat (prin intermediul matusii) si cu familia, si-a gasit de munca, a terminat liceul la seral s-a casatorit intre timp si acum fetita ei are 19 ani.
Asta inteleg eu prin dragoste de mama. Sunt poate mii de alte asemenea exemple, eu am dat doar unul de care am fost f aproape.
Oi fi eu nebuna, dar eu nu pot pricepe cum poate o mama sa-si ofere copilul printr-un anunt. Chiar presupunand ca nu-l iubeste dar ca ii vrea binele... Si cum de poate fi laudata si admirata pt asta.
Ar fi putut sa intre si aici pe dc sau pe site-ul de adoptii, sa citeasca dicutiile si sa selecteze ea 1-2-n familii care i s-ar fi parut potrivite pt micut apoi sa le trimita pm. Oricum nu e legal, dar macar ar fi avut scuza ca urmareste interesul copilului. Dar ea doar si-a oferit copilul ca la piata. Primul venit, primul servit si desi sper sa nu fie asa, primul care ofera mai mult.
Nici un regret, nici o cerere de ajutor, nici cea mai mica umbra de indoiala...
Martor mi-e Dumnezeu ca sper din suflet sa ma insel, sa inceapa sa isi iubeasca micutul si sa nu il mai dea. Sansele de a-si gasi o familie care sa il iubeasca si sa il creasca frumos inca din primele lui zile de viata sunt mici. Si nu as vrea sa devina si el doar un alt copil din sistem, o statistica pe birourile celor de la Protectia Copilului.
Sa iti spun oare de "Aleea necunoscutilor" din cimitirul Viile noi din Constanta, in care isi dorm somnul de veci micuti de cateva luni care au trecut prin sistem? Unul din ei trebuia sa fie finutul meu dar nu am mai apucat sa il botezam pentru ca a murit cu un imens cheag de sange pe creier in timp ce se afla in grija unei asistente maternale.

Mami de un fecior, o fecioara si o scumpa racusoara

Poze cu noi
blog de mama
Si ingerii au nevoie de ajutor
Blogul lui Mihaita

andata spune:

Si off topic, pentru toate cele care aproba si aplauda gestul unei femei de a-si da copilul.
Intrati la umanitare, pe subiectul acesta "Avem 80 de copii- NEWS !!!" unde totusi sunt copii care nu o duc chiar atat de rau cum o duc cei din orfelinate, dati o mana de ajutor si duceti-va eventual sa ii vizitati pe micuti.
Apoi mai vorbim daca mai admirati "mamele" care isi parasesc copiii si gasesc scuza ca vor avea o familie care ii va iubi.

Edit: pe mamicile de acolo le admir eu si aplaud din toata inima. Pe cele care nu numai ca isi iubesc proprii copilasi ci gasesc resurse de iubire si compasiune si pentru micutii abandonati.
Si le admir din suflet si pe mamicile care se confrunta cu boli grave ale copilasilor si lupta cu toate resursele si mijloacele sa le dea sansa unei vieti normale. Si le admir si pe mamicile de la bazar care doneaza sau cumpara produse, de care poate nici nu au nevoie, tocmai pentru a ajuta astfel mamicile si copilasii de la umanitare.


Mami de un fecior, o fecioara si o scumpa racusoara

Poze cu noi
blog de mama
Si ingerii au nevoie de ajutor
Blogul lui Mihaita