Rugaciune colectiva pt. a dobandi prunci buni (59)

Raspunsuri - Pagina 10

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns pogonici1977 spune:

cami..tiam trimis pe privat nr meu
doamne ajutaaaa

anul 2010 va fi anul meu de reusita.... caci doamne doamne ne va ajuta si vom fi si noi parinti

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cami_antonia spune:

daaaaaaaaaaa
hqai ca oi face o probas mai tarziu
si te sun putin
pupppppp

SPUNETI O RUGACIUNE PENTRU ALINA - operata pe creier SI ADRIAN - sa aibe putere sa o ingrijeasca
DOAMNE AJUTA!
DONEAZA 2 EURO LA SMS 879 PANA LA SFARSITUL ANULUI PENTRU ALINA DONESCU
povestea ei la www.alinadonescuumanitar.blogspot.com

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pogonici1977 spune:

astept tel tau...abia asteptttttttttt

anul 2010 va fi anul meu de reusita.... caci doamne doamne ne va ajuta si vom fi si noi parinti

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns deeva73 spune:

Ziua buna fete dragi si Ciprian,

cami antonia multumesc de intrebare.Ce fac eu?... cu bune si cu rele, stii tu cum ii viata.

anadomnica bine ai revenit printre noi. Ce domnisoara mare ai!!!

mara anisia Domnu sa va ocroteasca. Fie ca fetita ce va intra in familia ta sa va umple viata de bucurie.

pogonici ne rugam sa iti reuseasca operatia

ioanact ce mai fac printesele tale? dar tu?

mesaj de la nike
Te rog spune tu la fetele de la rugaciune colectiva mesajul meu.
Saptamana trecuta, fiind in Germania la o bursa, am aflat cel mai important rezultat al anlizelor mele.
Cand am citit rezultatul, am inceput sa plang de bucurie.
bebele meu produce diaminoxidaza. Mami a facut reactie alergica impotriva lui,dar Doamne Doamne a vrut sa faca o minune si sa am un bebe normal, sanatos,care produce diaminoxidaza care descompune nefericita aia de histamina. Pe bebe il doare in cot de alergia lui mami. Cand se va naste va lua cu el diaminoxidaza. Sa vedem ce se va putea face.
Ma ajuta enorm iubita.mara de la aspirante, care e medic la ATI in Municipal.

Nu am cuvinte sa le multumesc lui Dumnezeu si maicii Domnului.
Doctorii au spus ca e o minune,o imposibilitate devenita posibila.

La Dumnezeu toate sunt cu putinta!

altfel, tot cu branula, peruzii, vomitat zilnic.

Domnu' Bunu ne intoarce binele cu bine si mare va fi rasplata Lui.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pogonici1977 spune:

adevarate minuni ptr NIKE


doamne ajuta si sa mai auzim vesti bune de la ea

anul 2010 va fi anul meu de reusita.... caci doamne doamne ne va ajuta si vom fi si noi parinti

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ioanact spune:

Citat:
citat din mesajul lui deeva73
ioanact ce mai fac printesele tale? dar tu?

Domnu' Bunu ne intoarce binele cu bine si mare va fi rasplata Lui.


Doamne Ajuta!

Bine fac..Ioana e o nazdravana, numai 'prostii' face..noroc cu Justina care e cuminte ..asa pot sa stau cu Ioana.

Eu, sunt bine..multumesc lui Dumnezeu.
Multumim ca ai intrebat de noi!

Daca tot ai intrebat, uitati aici cateva poze recente.



POZE RECENTE
ALINA de IOANA (11 Ianuarie 2008) + JUSTINA (14 Aprilie 2010)
MULTUMESC DOAMNE PT CELE 2 PRINTESE!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Livsy spune:

Buna seara,

Ma bucur ca e atata lume pe aici si atatea vesti bune! Doamne Ajuta in continuare!

Ciprian, ca sa iti raspund... Eu ma gandeam sa o iau in ordinea asta: sa cunosc pe cineva cu adevarat potrivit cu mine, sa fim sot si sotie, cu voia Lui Dumnezeu si sa avem copii! Eu ma rog pentru zamislire de prunci pentru ca impreuna cu fostul sot nu am reusit sa avem si SPER ca in viitor voi avea, daca vrea Dumnezeu!

Imbratisez pe toata lumea cu multa dragoste si cu mult dor, sunt tare fericita cand va citesc, mai ales in ultimul timp, cu toate vestile bune pe care le-am primit, MULTUMIM Lui Dumnezeu!

TUTUROR!

Cu drag,
Ana

Doamne Ajuta!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anadomnica spune:

Seara buna, fete dragi.
FELICITAAAAAAAAAAARI VICTORITAAAAAAAAAA!!! Cine imi da si mie nr.ei de tel. sa o sun sa o felicit?? Stiu ca a scris intr-un capitol dar nu am timp sa caut in urma. Mult ma bucur pentru tine, sa fii o mamica fericita si implinita ... iti doresc... sa te simti ca in povesti: o mamica de Fat Frumos - stii ca in povesti vrednicul Fat Frumos apare dupa multe incercari de zamislire ale imparatesei si imparatului si este cu atat mai nazdravan(aviz viitoarelor mamici de pe aici care-si asteapta cu sufletul la gura si ele cate un Fat Frumos).
Cami, deeva, Mara, toate fetele, multumesc pentru aprecieri. Intru deja in cursa pentru bebe 2... adica dupa o perioada luuunga in care nu am avut CM din cauza de alaptare am reintrat pe rosu - sau verde cum se spune la copii . Acum eu inca mai alaptez, insa de vreo 2 saptamani ii dau si lapte formula, ca nu mai fac fata.
Cami, fata mea s-a cerut in picioare de la 4 luni. Acum are aproape 8. O pun in premergator, dar va mai dura muuuult pana sa mearga. Asa ii place ei sa se ridice in picioare si sa circule de-al lungul patului sau a mobilei de care se poate tine. E o scumpa, ii multumesc mereu Maicutii Domnului ca m-a ajutat sa o am.
Ma iertati ca nu ajung sa va scriu la toti/toate, va iubesc din inima si ma gandesc la voi si ma rog pt. voi toate sa va ajute Domnul pe fiecare dupa nevoie. Multa rabdare si multa, multa dragoste. pupici

Doamne ajuta!
Mami de Maria (20.10.2009)
Album poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ramonacopil spune:

Dascalul intelepciunii - poem in proza - Oscar Wilde

Inca din copilarie a fost ca unul umplut cu desavarsita cunoastere a lui Dumnezeu, si chiar de cand nu era mai mult decat un baietan, numerosi dintre sfinti, ca si anumite femei sfinte ce locuiau in cetatea libera a nasterii sale, au fost atatati la mare minunare de intelepciunea grava a raspunsurilor sale.
Si cand parintii i-au dat haina de ceremomie si inelul barbatiei, el le-a sarutat, si le-a lasat acolo, si a plecat in lume, pentru a putea vorbi lumii despre Dumnezeu. Pentru ca existau in acele timpuri multi in lume care, fie nu-l cunosteau pe Dumnezeu deloc, ori aveau numai o cunoastere incompleta a sa, sau adorau zeii falsi care salasluiau in cranguri si carora nu le pasa de adoratorii lor.
Si si-a intors fata catre soare si a calatorit, pasind fara sandale, si a vazut sfintii mergand, si purtand la brau o punga de piele tabacita si o ploscuta din lut ars, pentru apa.
Si pe cand mergea pe drumul mare era plin de bucuria ce vine din desavarsita cunoastere a lui Dumnezeu, si-l lauda in cantari pe Dumnezeu neincetat; iar dupa un timp a ajuns la un tinut straniu in care se aflau multe cetati.
Si a trecut prin unsprezece cetati. Si unele dintre aceste cetati se gaseau in vai, iar altele pe langa malurile fluviilor, si altele erau asezate pe dealuri. Si in fiecare cetate a gasit un discipol care l-a iubit si care l-a urmat, si de asemenea o mare multime de oameni l-a urmat din fiece cetate, si cunoasterea lui Dumnzeu s-a raspandit in toata tara, si multi dintre diriguitori au fost convertiti, si preotii templelor in care se aflau idoli au descoperit ca jumatate din castigul lor pierise, si cand isi bateau dobele la amiazi, nimeni, ori doar cativa, soseau cu pauni si cu plocoane de carne, dupa cum fusese obiceiul tarii inainte de venirea lui.
Totusi, cu cat il urma lumea mai mult, si cu cat era mai mare numarul ucenicilor sai, cu atat mai adanca ii era mahnirea. Si el nu stia de ce mahnirea ii era atat de adanca. Pentru ca intruna vorbea despre Dumnezeu, si o facea din deplinatatea acelei desavarsite cunoasteri pe care i-o daduse Dumnezeu insusi.
Si, intr-o seara, trecu si de a unsprezecea cetate, care era o cetate a Armeniei, iar ucenicii sai si o mare multime de oameni il urmau; si el urca pe un munte si se aseza pe o stanca ce se gasea pe munte, si discipolii sai sedeau in jurul sau, si multimea ingenunchiase in vale.
Si si-a plecat capul pe maini si a plans, si i-a spus Duhului Sau, 'De ce oare sunt plin de mahnire si teama, si fiecare dintre ucenicii mei este ca un vrajmas care paseste in lumina amiezii?'
Si Duhul Sau, raspunzandu-i a zis: 'Dumnezeu te-a umplut cu desavarsita cunoastere a Lui Insusi, iar tu ai imprastiat aceasta cunoastere, dand-o altora. Perla nepretuita ai impartit-o, si odajdiile fara cusatura le-ai despartit bucati. Acela care daruieste intelepciune se jefuieste pe sine insusi. El e ca acela care-si da comoara talharului. Nu este Dumnezeu mai intelept decat esti tu? Cine esti tu sa dai taina pe care Dumnezeu ti-a impartasit-o? Am fost candva bogat, si tu m-ai saracit. L-am vazut odinioara pe Dumnezeu, iar tu acum l-ai ascuns de mine.'
Si planse iarasi, pentru ca stia ca Duhul sau ii graise adevarul, si ca le dase celorlalti desavarsita cunoastere a lui Dumnezeu, si ca se afla ca unul agatat de poalele lui Dumnzeu, si ca il parasea credinta din pricina numarului acelora care credeau in el.
Si si-a spus sie insusi: 'Nu voi mai vorbi despre Dumnezeu. Acela care daruieste intelepciunea se jefuieste singur.'
Si dupa ce se scursera cateva ceasuri, discipolii sai se apropiara de dansul, se inclinara spre pamant si spusera: 'Invatatorule, vorbeste-ne despre Dumnezeu, fiindca tu ai desavarsita cunoastere a lui Dumnzeu, si nici un om in afara de tine nu are aceasta cunoastere.'
Iar el le-a raspuns zicand: 'Va voi vorbi despre toate celelalte lucruri ce se afla in cer si pe pamant, dar despre Dumnezeu nu va voi vorbi. Nici acum, nici la vreun alt ceas nu va voi vorbi despre Dumnezeu.'
Si s-au maniat pe el si i-au grait lui: 'Ne-ai dus in pustie pentru a te putea asculta.
Ne vei alunga infometati, la fel si pe numeroasa multime pe care ai facut-o sa te urmeze?'
Iar el le-a raspuns zicand: 'Nu va voi vorbi despre Dumnezeu.'
Si multimea carti impotriva lui si-i spuse: 'Ne-ai dus in pustie, si nu ne-ai dat hrana sa mancam. Graieste-ne despre Dumnezeu si ne va fi deajuns.'
Dar el nu le-a raspuns nici un cuvant. Deoarece stia ca daca le vorbea despre Dumnezeu isi arunca tezaurul. Iar ucenicii s-au indepartat intristati, si multimea oamenilor reveni la casele lor. Si multi au pierit pe drum.
Si cand a ramas singur, s-a ridicat si si-a indreptat fata catre luna, si a calatorit sapte luni, nevorbind nici unui om, nici dand vreun raspuns. Si cand luna a saptea a palit, a ajuns la acel desert care este pustiul Marelui Fluviu. Si gasind o pestera in care salasluise un Centaur, o lua ca loc de asezare, si-si facu o rogojina din papura, pe care sa se intinda, si se facu pustnic. Si la fiecare ceas, Pustnicul il lauda pe Domnul pentru ca l-a ingaduit sa pastreze oarece cunoastere a Sa si a maretiei Sale.
Acum, intr-o seara, pe cand Pustnicul sedea in fata pesterii in care isi facuse loc de asezare, zari un tanar cu chipul rau si frumos care trecea prin preajma in straie saracacioase si cu mainile goale. In fiece seara cu mainile goale tanarul trecea prin preajma, si in fiece dimineata se reintorcea cu mainile pline de purpura si perle. Pentru ca era Talhar si jefuia caravanele negutatorilor.
Iar Pustnicul il privea si-i era mila de el. Dar nu-i graia nici un cuvant. Deoarece stia ca acela care graieste un cuvant isi pierde credinta.
Si intr-o dimineata, cum tanarul se intorcea cu mainile pline de purpura si perle, se opri si se incrunta si izbi nisipul cu piciorul, si-i spuse Pustnicului: 'De ce te uiti la mine totdeauna astfel cand trec prin preajma ta? Ce vad in ochii tai? Ca nici un om nu m-a privit asa mai inainte. Si asta imi sta ca un ghimpe si ma tulbura.'
Iar Pustnicul i-a raspuns zicand: 'Ceea ce vezi in ochii mei e mila. Mila este aceea care iese din privirile mele si se indreapta catre tine.'
Iar tanarul rase zeflemisitor, si striga la Pustnic cu un glas amar, si-i spuse: 'Am purpura si perle in mainile mele, iar tu ai doar o rogojina de papura pe care zaci. Ce mila poti avea de mine? Si pentru care pricina ai mila asta?'
'Mi-e mila de tine,' spuse Pustnicul, 'pentru ca nu ai cunostinta de Dumnezeu.'
'Este aceasta cunostinta a lui Dumnzueu un lucru de pret?' intreba tanarul, si se apropie de gura pesterii.
'Este mai de pret decat toata purpura si toate perlele din lume,' raspunse Pustnicul.
'Si tu o ai?' spuse tanarul Talhar si se apropie si mai tare.
'Candva, intr-adevar,' raspunse Pustnicul, 'am stapanit desavarsita cunoastere a lui Dumnezeu. Insa, in nebunia mea, m-am despartit de ea, si am impartit-o celorlalti. Totusi, chiar si acum, cata cunoastere imi ramane este pentru mine mai de pret decat purpura sau perlele.’
Si cand tanarul Talhar auzi acestea, arunca departe purpura si perlele pe care le cara cu mainile, si scotand o sabie ascutita, din otel curbat, ii spuse Pustnicului: 'Da-mi, pe data, aceasta cunoastere a lui Dumnezeu pe care o stapanesti, sau neindoielnic te ucid. De ce nu l-as ucide pe acela care are o comoara mai mare decat comoara mea?'
Iar Pustnicul si-a intins bratele si a spus: 'Nu era mai bine pentru mine sa ma duc la cele mai inalte curti ale lui Dummnezeu si sa-l laud, decat sa traiesc in lume si sa n-am cunostinta de El? Ucide-ma daca aceasta iti este dorinta. Dar nu voi lepada cunoasterea lui Dumnezeu.'
Iar tanarul Talhar ingenunche si-l ruga staruitor, dar Pustnicul nu voia sa-i vorbeasca despre Dumnezeu, nici sa-i dea comoara sa, iar tanarul Talhar se ridica si-i spuse Pustnicului:
'Fie cum vrei tu. In ceea ce ma priveste, ma voi duce in Cetatea celor Sapte Pacate, e doar la trei zile de drum din acest loc, iar pentru purpura mea imi vor darui placere, si pentru perlele mele or sa-mi vanda bucurie.' Si-si ridica purpura si perlele si se indeparta degraba.
Iar Pustnicul striga dupa el si se tinu dupa el si il cauta. Cat durara cele trei zile, il urma pe tanarul Talhar pe drum si-l implora sa revina, si sa nu intre in Cetatea celor Sapte Pacate.
Si, din cand in cand, tot la scurta vreme, tanarul Talhar privea inapoi la Pustnic si striga la el zicand: 'Ai de gand sa-mi dai aceasta cunoastere a lui Dumnezeu care este mai de pret decat purpura si perlele? Daca o sa mi-o dai, nu voi intra in cetate.'
Si intruna raspundea Pustnicul: 'Toate lucrurile cate le am ti le-as darui tie, in afara de acest singur lucru. Pentru ca acest lucru nu-i legiuit ca sa-l indepartez de la mine.
Si, la apusul celei de a treia zile, au ajuns ambii in apropierea marilor porti rosii ale Cetatii celor Sapte Pacate. Si din cetate veneau hohote mari de ras. Iar tanarul Talhar radea, raspunzandu-le, si se pregatea sa bata in porti. Si pe cand facea astfel, Pustnicul alerga inainte si-l prinse de poalele vesmantului si zise:
'Intinde-ti mainile si arunca-ti bratele in jurul gatului meu, si lipeste-ti urechea de buzele mele, si-ti voi da ceea ce mi-a ramas din cunoasterea lui Dumnezeu.' Si tanarul Talhar se opri.
Si cand Pustnicul i-a impartasit cunoasterea sa de Dumnezeu, cazu la pamant si planse, si o mare intunecime il ascunse de cetate si de tanarul Talhar, astfel incat nu-i mai vazu.
Si cum zacea acolo plangand, deveni constient de careva care statea in picioare alaturi de el; iar Acela care statea in picioare alaturi de el avea picioarele de arama si parul ca o lana frumoasa. Si El il ridica pe Pustnic, si-i spuse: 'Inainte de aceasta perioada de timp, ai avut desavarsita cunoastere a lui Dumnezeu. De acum inainte vei avea desavarsita dragoste de Dumnezeu. De ce, dara, plangi?' Si El il saruta.


Mami de ingeras din ceruri

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ramonacopil spune:

cami_antonia http://forum2.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=150810&whichpage=3
Iarta-ma ca postez asa dar n-am mai avut putere sa mai scriu inca o data

Mami de ingeras din ceruri

Mergi la inceput