ajutati-ma, sotul meu a plecat din nou...
Raspunsuri - Pagina 3
grati.ela spune:
mananca legume, fructe, cereale, fa miscare cel putin o ora pe zi, ia copilul si plimba-l in parc, alege tinute care te fac fericita, joaca-te cu bebe, mergi la stomatolog daca e cazul, zambeste, iubeste-te si iubeste-ti copilul si vei vedea ca va incepe sa te observe numai ca atunci va deveni el transparent. Fruntea sus! Din fericire nu s-au terminat barbatii pe planeta asta!
Amina_Marina spune:
Sotul tau vine acasa cind se cearta cu aia sau dupa ce-i papa banutii. Daca-l iubesti , accepta-l asa cum e , si casa ta sa fie hotelul lui. Il iubesti , il bagi la dosare vechi si mergi inainte.
Dar comportamentul asta a lui cu plecarile si acum cind ai aflat ca are pe alta, te face sa-l vrei , iubesti/doresti si mai mult. Esti in varful piramidei.
Natasa spune:
Scuze, dar eu nu am cum sa-ti pling de mila pentru ca te complaci in mocirla. Ori iti place statutul de victima de telenovela si abia astepti o impacare dupa o despartire mizerabila, ori depinzi financiar de bou si ti-e greu sa-i inchizi usa in nas ori nu inteleg... Ce model de mama esti tu de il astepti pe curvar sa vina acasa dupa escapade si pe faci pres la picioarele lui? Accepta o data ca nu te iubeste si ca nu are nicio vina copilul vostru pentru situatia asta. Daca te respecti si-ti respecti si copilul, lasa usa aia inchisa, nu-i mai deschide cum apare cu scuze clar mincinoase. SI nu-ti mai face sperante ca-l "aduci pe calea cea buna". Pierzi timp pretios din tineretea si din viata ta, asta e tot.
anca_rbt spune:
aveti dreptate toti.
cred ca inca il mai iubesc pt ce a fost intre noi si asa cum a fost el inainte de toate lucrurile astea rele.
Nu pot sa spun ca nu mi-e greu, mi-e foarte greu pt ca el a fost chiar marea mea iubire.
nu-mi vine sa cred ca am ajuns asa cum ajuns , adica la situatia dintre noi care e acum, pt ca nici unul din noi nu era genul care sa tinem atat ranchiuna.
din pacate trebuie sa-mi accept situatia si sa invat sa am o viata fara el.
stiu ca toti aveti dreptate dar sufletul inca ma doare si probabil ma va mai durea mult timp de acum incolo.
am acceptat toate mizeriile din partea lui pt ca nu sunt o femeie chiar asa puternica sau mai bine zis am vrut sa vada ca cu toate relele si porcariile pe care le-a facut, am vrut sa avem o familie, asa cum eram noi o data.
ne cunoastem de 10 ani si de 8 stam impreuna.
au fost si certuri dar au fst si ani frumosi intre noi.
din pacate eu l-am iubit neconditionat dar asta numai eu o stiu.
Nu as fi crezut ca sotul meu pe care intr-un fel sau altul l-am divinizat ar putea sa-mi faca asa ceva.
Bee spune:
Anca, imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat. Tu spui ca il iubesti pentru ce a fost (el marea ta iubire). Daca ai putea privi totul la modul trecut! DIn pacate inca il iubesti, in ciuda a tot ce-ti face. Sper sa-ti treaca in timp. Si sa accepti faptul ca el nu te iubeste si gata! E foarte dureros, nu e vina ta, e o situatie care pur si simplu se intampla. Si se intampla des. E usor sa vorbesti de pe margine, e usor sa spui unui om o sa treaca. Incearca sa gandesti ca el a fost Prima mare iubire a ta. Stiu ca ti se pare improbabil, imposibil si de neimaginat, dar cu siguranta exista si alti oameni pe lume care pot iubi si pot fi iubiti. Trebuie doar sa-ti dai o sansa.
www.dropshots.com/dochia" target="_blank">poze1
poze2
buli spune:
eu te inteleg ca iti e greu, dar sa stii ca pe termen lung e mai bine si pt tine si pt copil.
copilul nu creste bulversat si zapacit si tu ai sansa sa intri intr-o relatie onesta.
o sa treaca, curaj 
zi merci ca s-a intimplat asa, ce te faceai daca nu pleca si te-ar fi invirtit toata viata??
www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@
roxx26 spune:
Fa pasul asta acum, cand copilasul tau este inca mic si nu realizeaza prea multe (desi fii constienta ca te simte cand suferi). Eu am crescut cu parintii mei certandu-se tot timpul in casa, mi-era groaza sa ma mai intorc seara de la scoala si sa-i aud, ascultam la usa tipetele si intram in casa abia cand se opreau...Si am suferit cand s-au despartit, am plans tinand in mana citatia de divort gasita in cutia postala...dar apoi, in timp, am simtit o mare usurare.Am avut doi parinti extraordinari (tata nu mai este), dar separat.
Ceea ce vreau sa spun, in atata lalaiala, este ca situatia voastra nu va redeveni niciodata cea de la inceput, dupa atatea escapade, plecari si reintoarceri din partea lui. Asa ca vezi-ti de viata ta si de linistea copilului tau. fa lucruri si pentru tine. pana si "marile iubiri" se sting, sa stii, atunci cand nu sunt impartasite! 
asteptam cu nerabdare un bb
anca_rbt spune:
vreau sa va spun ca am fost la avocat si marti ne ducem sa depunem actele de divort.
am vb si cu sotul la tel in timp ce eram la avocat pt ca nu am vrut sa-l citeze la serviciu pt ultimile 6 luni de venituri ca sa poata sa calc pensia de intretinere.
bineinteles ca s-a certat cu avocata pe motivul ca nu crede ca statul il obliga la pensie de intretinere si ca am facut-o eu expre.
i-a explicat avocata ca nu e adev si ca e obligat de stat pt aceasta pensie si ca de fapt e dreptul copilului.
mie mi-a rasp , spunandu-mi ca "bine daca asa vrei asa ai, o sa-ti dau atat cat zice legea"
tin sa va spun ca foarte rar mi-a dat bani pt copil si atunci prin multe rugaminiti si milogeli de-ale mele.
asa ca marti ma duc sa fac ce trebuia sa fac de mult.
mi-e tare greu si ma doare ca am ajuns la pasul asta, dar poate asa e mai bine.
voi mai plange, poate mult timp de acum incolo, dar poate va rasarii soarele si ep strada mea.
adelyna spune:
Anca_rbt,nu o sa plangi prea mult timp ,nu ai nici dupa cine iar timpul pe care il vei acorda copilului trece mult prea repede ca sa mai ai timp sa te gandesti.Important este sa fiti sanatosi ,iar tu mai pozitiva si vor veni si vremuri mai insorite.Pana atunci iti doresc multa intelepciune si tarie sa treci peste tot.
Natalia Ioana (13-08-2002)si Noemi Antonia(31-03-2007)
Noemi 2 ani
roxx26 spune:
Nu uita sa mai treci pe aici cand te simti coplesita...sau, de ce nu, cand esti fericita si vrei sa ne impartasesti si noua din fericirea ta. Imi pare rau ca ai ajuns la aceasta solutie, dar in acest caz, din pacate, este singura posibila.
Suntem alaturi de tine, Anca!
asteptam cu nerabdare un bb