Nu vreau sa merg la gradi,mi-e frica sa nu gresesc

Bun gasit tuturor.De 3 saptamini ma confrunt cu o problema careia nu-i gasesc solutii,poate ma ajuta cineva care a trecut prin ceva similar.Am o fetita de 4 ani si 7 luni care merge la o gradinita de stat cu program normal,adica 4 ore pe zi.Fiind un copil inteligent si precoce am dat-o la gradinita la virsta de 3 ani.A fost super incintata,mi-aduc si acum aminte prima ei zi de gradinita,era in culmea fericirii,s-a acomodat super repede si nu au fost probleme.In weekend ma intreba tot mereu cite zile mai sunt pina merge la gradinita,si le numara pe degetelele ei micute.Doamna educatoare o tipa super ok,tinara draguta,totul mergea perfect,nu a existat macar o zi in care sa refuze sa mearga la gradinita.Intr-una din zilele trecute doamna a asezat-o pe fetita mea in banca cu un baietel,si sau apucat constiinciosi de lucru.Doamna le da niste fise pe care la sfirsitul anului le pune intr-un dosar si ni le da acasa.In ziua respectiva le-a dat sa lucreze la matematica iar fetita mea s-a uitat la colegul ei probabil a vrut sa se asigure ca a facut bine sau probabil asa fac toti copii,colegul a observat si i-a spus ca daca se mai uita la el doamna o va pune pe scaunelul albastru.Acest scaunel este scaunelul de pedeapsa,doamna ii pedepseste lasindu-i 5 munute pe acest scaunel fara sa vorbeasca cu nimeni.Era prima data cind ar fi putut sta pe acel scaunel,in general v-am spus ca este un copil f bun si nu greseste,chiar mi-o lauda doamna ca in aceste an este foarte atenta si ca se cunoaste un an in plus care a trecut peste ea.Sa o fi speriat gindul ca poate sa primeasca pedeapsa?Nu stiu si nu inteleg nici azi cert este ca a doua zi s-a trezit si plingind in hohote mi-a spus ca nu vrea sa mearga la gradinita,pt ca o sa greseasca si doamna o sa o puna pe scaunelul albastru.Am incercat sa-i explic ca nu este nici o nenorocire daca greseste,nu a dat nimic rezultate.Au urmat multe alte zile in care mergea plingind la gradinita.Am luat legatura cu psihologul gradinitei care a venit si a observat-o citeva zile la rind si prin niste desene a incercat sa o faca sa exprime ceea ce simte si care este problema.Surpriza....psihologul mi-a spus ca este totul ok,Derya este un copil vesel,inteligent si singura problema este ca noi parintii o recompensam cu bani cind ea primeste o bulina rosie,iar teama de esec si tema ca ar putea sa ma dezamageasca venind acasa cu o bulina neagra este prea mare,deci..ea renunta.Chestia cu recompensa nu se intimpla zilnic,deci refuz sa cred asta,nu stiu ce sa ma cred.In momentul in care greseste,nu o pedepsesc,incerc sa reparam impreuna greseala facuta,si nu cred ca i-ar fi frica de mine daca nu ar face ceva corect.Am tot discutat cu doamna,cu diverse alte persoane si nu am ajuns la nici o concluzie,Derya repete obsesiv Nu merg la gradinita pt ca o sa-mi dea fisa si iar o sa gresesc.Ieri a mers cu o conditie,sa stau cu ea pina face fisa,am stat 2 ore si nu au facut fisa,au pictat,am plecat inainte sa se apuce pt ca asa era conventia noastra dar a ramas plingind,nu pt mult timp,dar exista totusi in mintea mea un mare semn de intrebare,de unde vine aceasta teama,aceasta frica,pe care nu si-a manifestat-o pina acum,mergind zilnic cu mare drag la gradinita.Poate ma ajuta si pe mine cineva cu un sfat.Va multumesc.

buli spune:

asa ... daca psihologul ti-a zis ceva si tu refuzi sa crezi, ce sfaturi astepti aici?
si mie mi se pare chestia cu banii pt bulina rosie total nepotrivita.
rasplata pt buna purtare e buna purtare insasi, altfel devine conditionare, ceea ce se pare ca s-a si intimplat.

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

Alizee spune:

Si eu consider ca este o greseala sa recompensezi copilul mic cu bani pt diverse reusite.
Ia in considerare ce ti s-a recomandat de catre psiholog si, usor, usor, fetita ta va invata sa faca fata unei greseli.
Mare atentie, frica de esec nu este de trecut cu vederea, ar putea avea repercursiuni in timp, impiedicand-o sa-si asume anumite actiuni, nepermitandu-i sa mearga mai departe...

allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

accept92 spune:

La 4 ani si 7 luni copiii fac fise la gradinita, se apuca "constiinciosi de lucru"? Iar acasa sunt recompensati cu bani?

speed spune:

asculta ce spune psihologul.
nu vad nici un rost sa dai bani copiilor la virste atit de mici.vezi si singura ce efecte negative apar.

ariel_7000 spune:

accept, subscriu din tot sufletul la ce ai scris tu! e a nu stiu cata postare in care citesc la ce s-a ajuns cu ambitiile astea!
la 4 ani teme, fise, matematica, exercitii, scris, citit!!! recompense, pedepse...si mai ce??? derivate la cat? la 5 ani? integrale la cat?? la 5 ani jumate?
psihologul ala nu v-a spus ca exagerati pur si simplu??? sunt copii!!! "meseria" lor este COPILARIA!!! au timp o viata intreaga sa invete! eu am facut scoala si lectii de la 7 ani la 25! 18 ani din viata am invatat zi de zi!
nu cereti prea mult de la niste copilasi??? rezultate? ce rezultate? doar le rapiti timpul de joaca!

imi cer scuze pentru iesire, dar deja vad ca este un fenomen! si uitati si rezultatele acestui fenomen! copii speriati, timorati, obositi, epuizati, la numai 4-5-6-7 ani. de lectii, suplimentare, meditatii, cursuri, dansuri, sporturi,toate inghesuite intr-o zi... brrrrrr. vorba fetitei unei prietene: "da' eu cand ma mai joc???" ea ajunsese sa se prefaca bolnava ca sa stea acasa, sa se joace in pat

mami de alexutza (10.04.2003)si Teodor Mihai (10.04.2008)
" SAVE THE EARTH, IT'S THE ONLY PLANET WITH CHOCOLATE!"

inaioana spune:

Educatoarea, voi si psihologul gresiti cu totii, in aceasta ordine.
Educatoarea trebuie sa gestioneze chestiile astea astfel incat sa nu creeze asemenea traume cu metodele ei "pedagogice".
Voi gresiti punand presiune pe copil sa se conformeze unui mod stramb de educatie.
Psihologul greseste pentru ca trebuia sa puna in primul rand problema educatoarei, pentru ca trauma vine de acolo si abia apoi problema recompenselor in bani.
Eu nu vad nicio diferenta intre recompensa in bani si bulina nu stiu care la nivelul perceptiei copilului.
Pe scurt, parafrazand-o pe Ariel: lasati, oameni buni, copilul in pace!

derya spune:

Da se fac diverse lucruri la gradinita fise in care sint invatati sa numere,urmatorul an ar putea sa fie unul pregatitor daca stau bine sa ma gindesc,deci daca anul acesta nu invata sa numere,cum ar putea la anul sa se pregateasca pt scoala,hai sa fim seriosi,doar nu o sa se joace 4 ore in continuu,in afara de joaca mai sint si alte activitati cum ar fi pictura,desenul,etc.Cit despre recompensa ce sa spun s-a intimplat de citeva ori,a venit din partea tatalui si nu cred ca vreuna dintre voi cele care mi-ati raspuns nu a recompensat copilul vreodata cu o bomboana,o jucarie sau altceva pt o fapta buna ,nu mai exagerati.Sint lucruri pe care le fac si sint specifice virstei lor,credeti-ma ca stiu destul de bine,nu sint deloc stresati copii au timp destul de joaca si ceea ce fac ii ajuta foarte mult in dezvoltarea lor si in formarea pentru scoala,sint lucruri perfect normale.Aveam nevoie de un sfat,nu de reprosuri.

derya spune:

Si ceea ce mi se pare curios este ca atunci cind ii spun doamnei sa nu-i mai dea blestemata aia de fisa doamna imi spune ca exagerez,fisa este doar o data pe saptamina iar Derya ma santajeaza in fiecare zi ba cu fisa,ba ca nu vrea sa stea in banca cu acel baietel care i-a spus sa nu se mai uite la el,si gaseste diverse motive sa nu mearga la gradinita,mai ales ca ea nu a gresit niciodata la fise.OK spun eu,ma santajeaza si gaseste diverse scuze dar un motiv tot trebuie sa existe,pentru ce asa brusc nu mai vrea la gradi?

inaioana spune:

Derya, nu exista un sfat pentru o situatie care este gresita din premize. Te rog sa nu te simti ofensata de ceea ce spun, dar daca ne ceri parerea e posibil sa auzi si lucruri la care nu te-ai gandit, la care nu te asteptai.
Sistemul in sine e gresit, de la fise si matematici pana la sistemul de pedeapsa-recompensa. Exista o carte care explica foarte bine asta, se numeste Punished by rewards, daca intereseaza, exista resurse despre ea si in romana.
Copilul reactioneaza normal si firesc la niste presiuni exagerate. Copilul nu e robotel iar invatarea nu poate avea loc pe sistemul umplem carnati cu informatie si ii conditonam cu buline verzi. Copilul are emotii, copilul iata, din pacate se afla in mijlocul unor relatii de putere si tot asa.
Situatia descrisa de tine e aiurea de la inceput, de la fise, comportamentul competitional al colegului (nu trebuia ca educatoarea sa ii invete cooperarea mai degraba?), reactia educatoarei, existenta metodei de umilire publica(scaunelul albastru), existenta recompenselor abstracte si exterioare sarcinilor in sine (bulinele), conditionarea parintilor (recompensa pentru buline) .... Vrei un sfat ca fetita sa nu mai planga mentinand totusi situatia de mai sus? Ce fel de actiune crezi ca i-ar putea aduce emotiile la tacere? si ce te face sa crezi ca asta ar fi ok?

inaioana spune:

Ca sa gasesti motivul, daca banuiesti ca e altul decat scaunelul albastru, poti incerca un joc de roluri in care tu esti fetita si ea e educatoarea si aveti o zi de gradi. in cadrul jocului vei putea descoperi ce se intampla mai clar la gradi si cum recepteaza ea lucrurile. Daca a avut loc vreun eveniment mai deosebit, pe care banuiesti ca nu ti l-a spus, el va aparea in joc.