Copiloiul

Rufus spune:

Da...si-am intrat repede, sa nu pierd esentialul!

In principiu, as vrea tare mult sa incurajez independenta fetelor mele. Desi stiu ca sunt dispus sa le ajut in orice mod posibil, mi-ar place sa fie cat mai putin dependente de mine, cu exceptia banilor, atat cat imi pot permite.
Cu ajutorul unor fete inimoase (da, de pe DC), fata mea cea mare face primii pasi catre o urma de independenta, adica isi castiga o parte din banii de buzunar prin munca proprie si, facand asta si in afara tarii, incep sa-i incolteasca idei despre studii si cariera in afara tarii. Mamele de aici ma inteleg ce greu e asta pentru mine...dar, indiferent ce-i rezerva viitorul, incerc sa rup cordonul ce ne leaga, in interesul ei si spre disperarea mea.
Sunt pregatit pentru orice (Teodora, mijlocia, ne-a spus franc ca ea n-are de gand sa plece din casa parinteasca), insa cred ca e gresit sa incurajez asa ceva. Si asta dupa o perioada lunga de "sufocare" pe care am aplicat-o, fara sa realizez.
Cu siguranta n-as vrea sa locuiesc cu fetele mele. Nu-s rabdator din fire si as fi direct implicat in viata lor, in casnicia lor, si asta nu-i de bine. Dar imi place ideea de a locui intr-un spatiu comun larg, fiecare cu casa lui, cu treba lui.
Cred, insa, ca un "stagiu" independent ar prinde bine, deopotriva lor si mie; doar Dumnezeu le va potrivi ca sa fie bine, daca va fi.
Sunt convins ca, lasate sa actioneze cat mai mult pe cont propriu, cu un control de bun simt, au ocazia sa experimenteze si sa realizeze propriile dimensiuni ale puterii lor; iar atunci cand vor cere ajutorul, stiu sigur ca nu o fac din rasfat, ci din absoluta nevoie.

Da, da' teoria-i teorie, practica...

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

accept92 spune:

Imi place mult ideea de indepenedenta vazuta ca stagiu. Pentru ca desi s-ar putea sa starnesc o gramada de contraexemple la ceea ce urmeaza sa spun, eu nu pot intelege viata fara acest stagiu. Si obligatoriu inteleg prin el independenta si libertate, adica nu plecat de la mama de acasa sa te muti in concubinaj. Daca ai o relatie buna cu parintii, bazata pe respect reciproc, poti fi mult mai liber si mai independent in casa parinteasca decat locuind cu un iubit. Dar nici singur intr-o garsoniera la 18 ani nu mi se pare o experienta prea grozava. Asa ca, desi am spus ca exemplul cu facultatea si ocazia de a sta la camin sau a imparti un apartament cu mai multi colegi nu se doreste a fi esenta subiectului, iata ca tot eu revin la el. Pentru ca mi se pare cea mai buna solutie, pe care conjunctura ti-o da in mod natural si nefortat, sa treci prin aceasta etapa. Mi se pare esential pentru un tanar sa traisca in mijlocul generatiei sale intr-o etapa a vietii in care toti sunt cat de cat copti, liberi, entuziasti, au o doza de nebunie minunata, sunt in cautare de sine, si viata li se asterne la picioare. Sa invete regulile jocului generatiei de care apartine, caci nici o generatie nu e ca o alta.

Poate nu toti copiii ard de nerabdare la 18 ani sa plece din cuib, dar odata pasul facut nu se mai pot intoarce acolo ca 'acasa', chiar daca un numar de ani vor avea o senzatie de neaparteneta. Cred ca inainte de a-ti face cuibusorul tau e musai sa 'te speli' de cuibul parintesc prin aceasta neapartenenta. Ca sa nu muti la tine in cuib pacatele si greselile parintilor.

Daca imi va fi greu? Foarte greu. Sunt genul de om care daca nu stie ce se intampla la un moment dat cu cei dragi (cateva ore de exemplu, cand intarzie cineva) se gandeste imediat la cele mai de groaza scenarii. Cand e vorba de copii probabil e normal sa fie asa. Dar asta va fi problema mea si stagiul prin care va trebui sa trec eu.

diadaniela spune:

si eu!

sirimie spune:

Si eu :)

Ce e cu titlul asta?

Eu am plecat la 18 ani de acasa. Dar nu toti care pleaca la 18 ani o duc bine, multi fac prostii mari.

Va dorim sa cresteti mari si frumosi!

Simona & Vladut (27 februarie 2005) & Monica (23 aprilie 2009)

Am blog

Luna1 spune:

Aici majoritatea pleaca la facultate in alt oras la 18 ani. Cand l-am intrebat pe sotul meu de ce in alt oras mi-a raspuns "pai cum de ce? Sa fii cat mai departe de paritnti si sa te simti responsabil!" Apoi se intorc insa dupa min 3 ani de trait siguri si responsabili mai stau acasa cateva luni pana isi inchiriaza ceva.

Eu stiu la ce se refera Accept la cele situatii destul de des intalnite in Romania unde in general baietii sunt acasa si la 30 ani. Cunosc cateva cazuri. Pai de ex cum sa plece un prieten de al meu de acasa (are 31ani)cand mamica il tinea si pe mancare, si ii spala, si ii calca , facea curat etc. iar el pleca si venea cand vroia. Aia da independenta. Cum sa se insoare cu prietena cu care era impreuna de 12 ani cand stia ca noua sotie n-ar mai juca cum canta el, aia i-ar fi pus si aspiratorul in mana, si fierul de calcat poate...

Eu normal ca n-am sa-i dau afara din casa daca nu-si vor permite sa stea singuri. Insa de la o varsta respectabila vor invata si sa puna haine la spalat, si sa-si calce, si sa-si faca o mancarica, o curatenie... asta pentru a incuraja independenta.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

Sabina spune:

eu asta niciodata n-am priceput.
Toti copilasii sunt innebuniti sa ajute parintii la gospodarie cand sunt mititei, Gh al meu spala pe jos, duce la gunoi, etc etc, cum de mamele nu-i lasa si dupa aia? pe bune ca nu inteleg. Ca sa ma laud inca odata, la noi in familie baietii majori gatesc cam orice, fac curat...:)))

In occident sa stiti ca e altfel. Facultatile nu sunt mereu in acelasi oras unde locuiesti. Mai ales daca vrei nustiuce specializare. Si atunci se sta la camin si e super ok.
Sau unii isi inchiriaza , cate 3, 4 un apartament.
Dar nu se compara caminele de acolo cu cele de la noi.

Eu compar caminele romanesti cu facutul armatei, o chestie umilitoare si inutila daca nu vrei sa devii militar de cariera. Nu stiu cum poate forma caractere mizeria si umilinta .Caracter ai sau nu ai.

Mai e ceva. In romania exista copii care nu si-ar permite decat la camin sa faca o facultate.
E o cruzime sa-i ocup unui copil inteligent dintr-un oaresce sat locul la camin, ca a fie al meu "independent".



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Adela99 spune:

treaba cu mutatu' de-acasa si independentza e cam relativa. sunt cazuri in care copiii s-au mutat de-acasa iar parintii contribuie in continuare economic, cu menaju', pe post de bona, samd; iar alte cazuri in care copiii locuiesc in continuare acasa dar contribuie economic, samd. care e mai independent?

pe urma vine o vreme cand parintii devin dependenti de copii.

accept92 spune:

Cred ca dimpotriva, este un act de generozitate, scapi un copil inteligent de la o viata de mizerie si umilinta.

accept92 spune:

Asta daca privesti independenta strict din punct de vedere economic. Este ultimul aspect la care ma gandesc eu. Chiar nu mi-as dori sa-mi vad copiii muncind inca din facultate. Un part time lejer, o meditatie, un lucru ocazional pe proiect...asta da. Dar pentru munca serioasa vor avea timp o viata intreaga, nu e cazul sa inceapa la 18 ani. Consider suficienta responsabilizare sa aiba la 18 ani un buget pe care sa si-l gestioneze singuri, din care sa si manance sa se si distreze, imbrace, etc, chiar daca banii astia ar veni in intregime de acasa.

Sabina spune:

cred ca nu ai inteles.
Locurile la camin se gasesc f f greu. Poate pentru copilul ala e singura sansa sa faca facultatea, locul la camin ieftin.
E aiurea sa-l trimit pe al meu in alt oras sa ocupe locul la camin, daca poate sta si in orasul sau sa-si faca facultatea.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo