Help: probleme cu baietel de 4ani
Raspunsuri - Pagina 3
ary_v spune:
Si eu stau cu el in pat pana adoarme. Am avut o tentativa sa las sa adoarma singur dar nu a mers. Cam vreo 15 minute discutam despre una alta, apoi ii spun ca sunt f obosita si ca ar trebui sa se culce pt ca daca adorm nu il mai aud ce spune. In general in 10 minute adoarme.
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui pisicuta si matei Asta am incercat sa facem in ultimul timp - a primt pedepse pt lovituri, nu ii sunt acceptate discutam mereu cu el pe aceasta tema si am incercat sa ii stabilim limite, pt ca suntem convinsi ca incearca sa vada pana unde poate sa obtina ceva, sa descopere care sunt limitele. Este adevarata ca sunt disperati pt ca se intampla de prea mult timp si nu mai rezistam psihic, dar ne straduim  |
Asta cu loviturile e o problema de tratat separat. Dar mi se pare ca ora somnului se transforma in haos daca dupa ora la care s-a dat stingerea urmeaza 'toate metodele : recompensa, pedeapsa, dicutii; time out...'. Eu as propune ca atunci cand 'tipa, urla, loveste' sa stati de-o parte (si asa nici nu ar avea cum sa va loveasca pe voi), sa nu intrati in jocul sau. Incearca odata un experiment...compara timul in care se stinge o 'descarcare' de genul asta daca interveniti cu timpul in care se stinge daca o ignorati. Si pedeapsa e tot o forma de atentie. La bebelusi stiu ca se recomanda in situatiile in care trebuie sa stai alaturi de ei pana adorm sa eviti sa-i privesti (deci tot o forma de a evita atentia asupra copilului). La aproape 5 ani nu mi se mai pare cazul sa stai alaturi de el sa adoarma, cred ca etapa temerii de abandon e depasita.
Alizee spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui accept92 La aproape 5 ani nu mi se mai pare cazul sa stai alaturi de el sa adoarma, cred ca etapa temerii de abandon e depasita. |
Emisiunea, despre care vorbeam, era pt problemele copiilor de peste 2 ani, iar metoda asta cu statul langa patul copilului pana adoarme, era aplicata copiiilor de pana la 6 ani.
Teama de abandon poate exista pana la varsta scolara.
La 5 ani, in niciun caz nu poti considera ca un copil este mare si ca se poate descurca singur cu temerile sale ! Trebuie ajutat de parintii sai si, acolo unde este cazul, de un psiholog.
allinta
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui allinta Teama de abandon poate exista pana la varsta scolara. La 5 ani, in niciun caz nu poti considera ca un copil este mare si ca se poate descurca singur cu temerile sale ! Trebuie ajutat de parintii sai si, acolo unde este cazul, de un psiholog. |
Nu am stiut ca un copil de 5 ani se poate teme ca atunci cand iesi din camera il abandonezi. Desigur ca daca despre asta e vorba aici copilul trebuie ajutat sa treaca peste, inseamna ca exista o problema cu increderea pe care o are copilul in parinte. Totusi in acest caz particular, comportamentul copilului nu mi-a sugerat in nici un caz teama.
Sabina spune:
Fiecare copilas renunta singur la ajutorul la somn, nu exista o varsta anume si un copil de 5, 6 ani care are nevoie de parinti sa adoarma e la fel e normal ca unul de 3 care vrea sa adoarma singur.
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, 
Sofia Galagia si 
bb Gheo
alra spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Sabina Fiecare copilas renunta singur la ajutorul la somn |
nu nu, laura noastra daca isi intra in rutina ca stai cu ea pana adoarme, cu greu mai schimbi. si ea de fapt adoarme foarte bine si singura, doar ca in perioadele de agitatie dureaza mult pana reuseste sa se linisteasca singura. azi a fost insa o zi ok si a adormit in cateva minute fara nici un fel de ajutor.
eu le-am pus de bebelusi, de cand a fost posibil, treze la nani. e important sa stie sa adoarma singuri caci altfel daca se trezesc noaptea intra ciclurile de somn, se scoala de-a binelea si devine mai dificil.
fata mica mi se mai intampla uneori sa adoarma la san si sa o pun adormita in pat si apoi invariabil se trezeste speriata si plange in mai putin de o ora. daca o pun treaza doarme bustean.
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Sabina Fiecare copilas renunta singur la ajutorul la somn, nu exista o varsta anume si un copil de 5, 6 ani care are nevoie de parinti sa adoarma e la fel e normal ca unul de 3 care vrea sa adoarma singur. |
Nu orice dorinta este o nevoie.
Sabina spune:
alra, ai mei copii tare rar au adormit in stare de trezie ca bebelusi....da nici macar nu mi-am pus problema asta. Eu cred pe tot parcursul vietii avem faze si faze cu somnul.....si Ai mei cand sunt agitati adorm f f greu. Bine, acu sofia e mare si daca e agitata adoarme citind, da la cel mic de obicei dureaza ceva pana adoarme....mai ales decand nu mai suge Tz.
Strategia mea , dupa o luna de adormit dupa ora 23, azi nu l-am mai culcat de pranz, ar fi vrut pe la ora 16.30 sa adoatma(asa vrea in fiecare zi), dar a iesit in loc de somn un pic la plimbare.
Ma rog, sa vad, eu nu-s de acord cu scosul somnului de prnaz pt ca stand toata ziua cu el acasa e f f greu sa fiu in priza atatea ore, deocamdata n-am voie in frig deloc, deci iesirile cu el saracu sunt limitate...cred ca de aia nu doarme pe la ora 14 macar.
cat despre dorinta de a fi acompaniat la somn, eu cred ca este o nevoie, pt ca somnul e ceva f sensibil, nu e ca dorinta de a cinspea bomboana de ciocolata.
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
witeflower spune:
Cert este ca fiecare copil e diferit si are nevoi diferite. La 5 ani, poate nu mai e neaparat teama de abandon, dar asta nu inseamna ca nu intervin alte temeri. Puiul meu, la aproape 6 ani, are foarte multe temeri legate de somn - si in sfarsit accepta sa adoarma singur in pat (desi nu mereu), dar in niciun caz singur in camera!
Eu una m-am convins ca nu e vorba de o simpla dorinta sau de un mofet, ci realmente se teme - e o varsta la care copiii au o imaginatie fantastica.
Cu statul in pat langa copil pana adoarme - iar nu cred ca exista ceva cu desavarsire corect/incorect - ci depinde mult de copil si de parinti. In cazul nostru e o solutie, face parte din ritualul de culcare. Dupa cina si dus, se uita la desene pe dvd pana fac si eu dus. Apoi vin langa el si il mai las putin la desene sau la Animal Planet pana ma demachiez si ma dau cu crema de fata, maini etc... Daca nu s-a facut prea tarziu, ii spun/citesc o poveste. Daca e tarziu, ii cant un cantecel preferat (gen Cutiuta Muzicala). Apoi ii presar vise in par (ca sa viseze frumos si sa nu se mai teama de visele urate). Ii dau pusi, il iubesc, il iubeste si tati. El se culca linistit, iar eu mai raman cu el in pat pana adoarme (asta face parte din intelegerea noastra).
Uneori se mai trezeste noaptea, vrea ceai si un pic de iubire sau pur si simplu vrea la baie - iar apoi se teme iar sa adoarma. Asa ca ii mai pun in par niste vise si il mai iubesc putin, sa doarma linistit. Si ii dau ceva de-al meu - o bluza de pijama, care, alaturi de jucariile lui, il fac sa se simta confortabil.
Nu cred ca are efect in toate cazurile statul pe muteste langa copil - unii copii se enerveaza rau la faza asta, ei chiar au nevoie de cuvinte de linistire si imbratisari, iar tacerea nu are la toti darul de a-i calma.
Si inca ceva - il asigur adesea ca il aud daca se trezeste si daca are nevoie de ceva, chiar daca dorm. Iar daca viseaza urat, vorbesc cu el si stau cu el sa se linisteasca, nu ii ignor temerile, pt ca vreu sa doarma linistit, nu stresat si plangand.
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Sabina cat despre dorinta de a fi acompaniat la somn, eu cred ca este o nevoie, pt ca somnul e ceva f sensibil, nu e ca dorinta de a cinspea bomboana de ciocolata. |
Mai citeste exemplul dat de buli, copilul sau doreste sa fie acompaniat la somn doar de mama, cand aceasta nu este acasa baiatul adoarme foarte bine si singur. Exemplul este suficient sa demonstreze ca afirmatia ta este falsa din moment ce nu e general valabila.