Depresie - baietel de 7 ani
Raspunsuri - Pagina 2

laura_dimitris spune:
offff mai alinush....
plang si eu alaturi de tine dar eu cred ca tu nu mai ai voie sa plangi acasa. descarca-te aici, plangi la bioru daca poti dar acasa fii calma, linistita si cauta sa urmezi sfaturile terapeutului!!!
cand ma gandesc la luca asa cum il stiu eu, vesel, razand cu gura pana la urechi, mereu pus pe sotii... mi-e greu sa-mi imaginez ca a putut sa spuna asa ceva, mi-e greu sa-mi imaginez ce o fi in sufletelul lui de a putut gandi la asa ceva....
nu cred ca ar trebui sa te invinovatesti pe tine sau pe sot sau, oricum, acum nu ar rezolva cu nimic reprosurile.
iannis imi spunea odata ca fiecare om are niste "antenute" - la figurativ vorbind - cu care capteaza din jur emotii, impresii...
unele antente sunt mai "performante" si atunci oamenii sunt mai sensibili...
luca al tau a dat dovada de atatea ori ca este un copil tare sensibil...
pe el l-au afectat in acest fel problemele vazute de el in familie.
pe un altul, probabil , nu l-ar fi afectat...
eu stiu si ce probleme ati avut voi si pot sa te asigur ca nu se compara cu ce am vazut eu in familia mea cand eram mica... mama plina de sange, batuta de tatl meu ca o fiara beata...si nu un caz izolat...
asta nu m-a facut niciodata sa ma gandesc la lucruri rele... ci din contra imi doream sa traiesc si sa-mi gasesc linistea si fericirea...
acum, luca fiind asa de sensibil, a strans totul in el si...
offff!!! fruntea sus!
il intreb pe iannis daca cunoaste un pshihoterapeut de copii bun.
voi acum la cine mergeti ?
Laura - mandra mami de Dimitrakis - 25.04.2003
si Eleni - 05.02.2008
www.flickr.com/photos/21462816@N06/" target="_blank">poze
povestea nasterii lui eleni
iarna2009-2010


alina023 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui carolinah Si inca o intrebare: cum adica baietelul iubitor si vesel? Adica pana acum nu a dat semn de asa ceva? Asa deodata ati realizat? Daca da, trebuie sa va intrebati de ce numai acum? L-ati ignorat pana acum? Nu l-ati "vazut" cu adevarat? Caro |
Caro, Luca este in continuare vesel de multe ori. Rade cu gurita pana la urechi, rade in hohote (chiar aseara am ras amandoi citind "Ispravile lui Pacala") insa are multe momente de agresivitate, stari nervoase, stari de plictiseala, plange uneori foarte afectat. A mai avut momente in care mi-a spus ca el nu are nici un rost pe lume si am incercat sa-i explic cat este el de important.
Stie ca orice om vine cu o misiune pe Pamant si m-a intrebat care este misiunea lui. I-am spus ca asta trebuie sa descopere de-a lungul vietii de unul singur. I-am spus ca nici eu nu sunt inca sigura care este misiunea mea pe Pamant, dar ca eu cred ca misiunea mea a fost sa ii aduc pe lume si sa ii cresc pe el si pe sora lui.
Luca iubeste foarte mult! Luca este baietelul care s-a rugat la Doamne Doamne sa-i trimita o surioara si la o saptamana dupa ce mi-a arata cum s-a rugat el, am aflat ca sunt insarcinata cu Ana.
Luca este baietelul care imi spune in fiecare zi de multe ori "mami, te iubesc! mami, te iubesc atat de mult! mami, esti cea mai frumoasa mama din lume!".
Cred ca au mai fost semne care sa arate depresie, dar eu le-am pus pe seama rasfatului sau a oboselii. Cred ca Luca are problema asta de ceva timp si eu nu am constientizat-o.

Alina, mami de Ana Antonia


Ana, minunea mea iubita


Povestea nasterii Anei

**************************
Emma este iubire!


inaioana spune:
Citat: |
citat din mesajul lui alina023 I-am povestit cum Dumnezeu nu-i iubeste pe oamenii care-si iau viata si cum nu-i primeste in Rai (crede in Dumnezeu!), i-am spus cat de mult as suferi si eu si tatal lui daca el ar pati ceva. |
In primul rand vreau sa iti spun ca iti face rau si tie si copilului daca te invinovatesti in vreun fel, mai mult decat atat nu ajuta la absolut nimic, daca nu esti ok cu tine nu il vei putea ajuta nici pe el. Copiii sunt extrem de sensibili la starile parintilor, se va invinovati si el si asta ii va accentua depresia.
Ti-am spus asta in primul rand pentru ca am citat mai sus ceva ce as vrea sa comentez ca fiind gresit din punctul meu de vedere.
Cred ca este contraproductiv sa il ameninti in vreun fel sau sa il santajezi sentimental in legatura cu depresia lui. Dupa ce ca se simte vinovat ("rau") si neiubit, vii si intaresti asta. Stiu ca intentiile au fost bune, dar trebuie sa te gandesti bine inainte de a-i spune lucruri de genul asta.
In al doilea rand cred ca ar fi foarte bine sa cercetezi cat se poate de mult despre depresie. Ea este o boala si se poate datora si unor dezechilibre biochimice din creier, in orice caz este exclus sa poata fi controlata in vreun fel de cel care o are, cu atat mai putin prin urmarea unor "indemnuri" venite dinafara.
Iti doresc mult optimism, multa putere si tact si sa rezolvati problema cat mai repede.
Ti-am trimis pm cu recomandare de terapeut pentru copii.



alina023 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Sabina Alina, ![]() E foarte important ca el comunica cu tine, inseamna ca are mare incredere in tine! daca ti-a marturisit totul,. e extraordinar. Acum foloseste aceasta incredere pe care o are ca sa iesiti din criza. Discutati, stati mult impreuna, jucati-va impreuna cu surioara ca sa vada ce frumos te poti juca si cu un copil mai mic,incearca sa ai numai tu cu el po activiotate p[e saptamana, numai sotul cu el o activitate, sa se simta important, iubit, sa simta ca are coltisorul lui intangibil in care se poate refugia. Ce pasiuni, talente, are? folositi-va de ele. Uneori, ajuta un animalut, un catelus, pisicuta , papagal, ceva de care el sa aiba grija (bineinteles ca tot tu ai grija ![]() Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil! Cum mi-am alaptat copiii Sabina's blog, ![]() ![]() Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă. |
Sabina, multumesc! Cred ca este foarte buna ideea cu un animal pe care sa-l ingrijeasca, sa stie ca este al lui si ca este f important si pt animalut.
Pe Ana am lasat-o la ai mei o vreme. Luca o vede ca pe o concurenta la dragostea mea (asta de la o vreme) si a tot repetat zilele astea ca "ce bine ca Ana e la tara!". Aseara chiar l-am intrebat daca ar vrea sa o aducem sau sa mai stea acolo. Mi-a raspuns fara drept de apel ca vrea sa mai stea Ana la mamaie! Si terapeuta mi-a spus ca pentru momentul asta e mai bine asa! Trebuie sa-l oblojim mai intai pe Luca, sa treaca de momentul asta de criza si apoi o vom aduce si pe Ana. Intre timp o vom face prezenta prin a-i vorbi lui Luca despre ea, despre cat de mult il iubeste ea, cat de mult ar ajuta-o el, cat de mult il admira ea...si tot asa.
Mi-e dor sa fim toti 4...si abia astept sa o aduc acasa, dar acum vreau sa-l scot pe Luca din starea in care este acum.
Alina, mami de Ana Antonia


Ana, minunea mea iubita


Povestea nasterii Anei

**************************
Emma este iubire!


alina023 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui carolinah Cred ca singurul sfat pe care ti-l pot da este sa faci si tu terapie ca sa inveti cum sa fii terapeutul propriului copil. In prima faza il ajuta psihoterapeutul, insa nu e bine sa se ataseze prea mult de el/ea, astfel incat sa inceapa sa simta ca el/ea il poate ajuta, iar tu nu. Trebuie ca cea ma apropiata/buna/de incredere relatie sa o aiba cu voi, nu cu terapeutul. Apoi incearca sa iti dai seama daca puneti prea multa presiune pe el cu scoala/disciplina etc si incearca sa mai reduci din aceasta, odata cu un aport sporit de dragoste si intelegere. Succes, cred ca e greu ![]() Caro |
Am retinut! Da, asa este, trebuie sa-i fiu eu si tatal lui in primul rand alaturi, sa stim noi cum sa ne comportam si cum sa-i vorbim.
Nu, nu am pus si nici nu pun presiune pe el cu scoala. Nu sunt adepta notelor mari, insa cred ca el se simte obligat sa aduca note mari. Nu stiu cat de mare este efortul pentru el, pentru ca este un baietel f inteligent. Cred totusi ca el nu vrea la scoala doar ca sa poata sta cu noi (desi i-am explicat ca noi suntem oricum la servici). Dimineata imi spunea ca el vrea sa se faca taran! Nu mai vrea la scoala. De unde pana acum zicea ca vrea sa se faca chirurg sau cosmonaut!. Un alt semnal ca nu este in regula!
Invatatoarea mi-a spus ca la scoala este activ, raspunde la ore, nu pare schimbat. Voi vorbi mai multe luni dimineata cu invatatoarea, sa vedem cum il poate ajuta si ea.
Cred ca problema este ca el nu vrea sa interactioneze cu colegii. Nu si-a facut inca nici un prieten in clasa. In pauze sta in banca...ca sa ia fete vesele pentru purtare (desi i-am explicat ca nu ma intereseaza deloc fetele vesele ci ma intereseaza sa fie el fericit, sa aiba prieteni).
Alina, mami de Ana Antonia


Ana, minunea mea iubita


Povestea nasterii Anei

**************************
Emma este iubire!


ginnette spune:
Off, Alina , cred ca-ti este ingrozitor de greu.
Ca sfat fata de depresia lui Luca , nu stiu sa-ti dau (am intalnit doar adulti depresivi) - cred ca te-ai gandit foarte bine, sa mergi la doctor - si oricum, fetele ti-au dat cateva, dar eu vreau sa-ti spun ceva legat de tine: esti 'racoaica' ca mine si, cu riscul sa-mi iau rosii in cap de la intreg DC-ul, eu zic sa stai de vorba tu cu tine, sa te retragi in carapacea ta si sa te linistesti - numai cine este ca noi, intelege ca singura metoda de a ne linistii este sa ne retragem in carapace, pt o vreme, sa uitam (atat cat se poate) de cei din jur.
Si nu te speria ca n-ai sa reusesti sa te-aduni; copii iti vor da forta asta - este punctul sensibil al racilor, familia; totul vine din interior, la noi; daca in iterior esti bine,atunci totul se va rezolva.
Daca tu te simti bine sa povestesti aici, e perfect, dar daca simti nevoia sa 'dispari' fa-o! Ai sa vezi ca te vei simti mult mai bine si cu mai multa putere sa lupti.
Multi iti vor spune "nu poti sa faci asta, acum ai 2 copii, nu-ti mai permiti sa te retragi in umbra" dar nu-i lua in seama; fa asa cum iti dicteaza sufletul - stii ca cei din zodia noastra sunt foarte sensibili, dar puterea le vine din aceasta sensibilitate.
Si oricat va incerca sa-ti spuna toti "nu e vina ta, ai facut tot ce-ai putut", n-o sa-i crezi sau iti va intari si mai tare parerea ca TU ai gresit; in sufletul tau, TU ai decis ca esti vinovata dar tot TU te vei ierta sau vei descoperi ca vinovatia nu este justificata.
Te imbratisez tare si imi cer scuze daca te-am suparat cu ce-am scris!
Roxana si Adela - 09.12.2007 !
Buburuza de 2 ani
Albume
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=72a107299dc6373d65cb12&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=email" target="_blank">Adela


alina023 spune:
Inaioana, cred ca ai dreptate cu ce spui! Sigur! Nu m-am gandit in felul acesta atunci cand i-am spus-o. Dar nici nu stiam ce sa-i spun. M-am panicat foarte tare cand am auzit ce mi-a spus si am simtit nevoia sa-l oblig intr-un fel sa nu se mai gandeasca la asa ceva!
Am sa citesc...deja am citit diverse, am cumparat carti. O sa aprofundez problema si trebuie sa-i dam de capat!
O intrebare catre voi: ce sa-i spun despre psihoterapeut? Cand am mers miercuri i-am spus ca mergem la o profesoara de familie care ne va spune noua, parintilor, ce greseli facem in familie si cum ar trebui sa ne comportam ca sa ne fie mai bine. Dar deja a vazut acum ca a vorbit mai mult cu el, sunt sigura ca deja isi pune intrebari. Mie nu mi-a adresat nici o intrebare, dar as vrea sa deschid eu subiectul ca sa nu-l las sa-si imagineze el cine stie ce. Dar ce sa-i spun? Unde si de ce mergem? Cum se numeste si ce face un psihoterapeut? Daca vom schimba persoana, de ce o schimbam? (oare e bine sa o schimb mai devreme sau sa stau o perioada sa vad cum ii merge cu persoana la care mergem acum?).
Imi trec atat de multe intrebari prin cap...inca sunt in starea de bulversare.
Alina, mami de Ana Antonia (06 Dec 2007) si Luca nazdravanul
(14 Feb 2003)
Ana, minunea mea iubita Luca, iubitul mamei drag!
Povestea nasterii Anei
**************************
Emma este iubire!


alina023 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ginnette Off, Alina ![]() Ca sfat fata de depresia lui Luca , nu stiu sa-ti dau (am intalnit doar adulti depresivi) - cred ca te-ai gandit foarte bine, sa mergi la doctor - si oricum, fetele ti-au dat cateva, dar eu vreau sa-ti spun ceva legat de tine: esti 'racoaica' ca mine si, cu riscul sa-mi iau rosii in cap de la intreg DC-ul, eu zic sa stai de vorba tu cu tine, sa te retragi in carapacea ta si sa te linistesti - numai cine este ca noi, intelege ca singura metoda de a ne linistii este sa ne retragem in carapace, pt o vreme, sa uitam (atat cat se poate) de cei din jur. Si nu te speria ca n-ai sa reusesti sa te-aduni; copii iti vor da forta asta - este punctul sensibil al racilor, familia; totul vine din interior, la noi; daca in iterior esti bine,atunci totul se va rezolva. Daca tu te simti bine sa povestesti aici, e perfect, dar daca simti nevoia sa 'dispari' fa-o! Ai sa vezi ca te vei simti mult mai bine si cu mai multa putere sa lupti. Multi iti vor spune "nu poti sa faci asta, acum ai 2 copii, nu-ti mai permiti sa te retragi in umbra" dar nu-i lua in seama; fa asa cum iti dicteaza sufletul - stii ca cei din zodia noastra sunt foarte sensibili, dar puterea le vine din aceasta sensibilitate. Si oricat va incerca sa-ti spuna toti "nu e vina ta, ai facut tot ce-ai putut", n-o sa-i crezi sau iti va intari si mai tare parerea ca TU ai gresit; in sufletul tau, TU ai decis ca esti vinovata dar tot TU te vei ierta sau vei descoperi ca vinovatia nu este justificata. Te imbratisez tare si imi cer scuze daca te-am suparat cu ce-am scris! ![]() Roxana si Adela - 09.12.2007 ![]() Buburuza de 2 ani Albume www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=72a107299dc6373d65cb12&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=email" target="_blank">Adela |
Roxanici, ma intelegi foarte bine!

Imi face bine sa vorbesc aici, simt nevoia de sprijin si aici intotdeauna l-am primit. Este adevarat ca nu mai pot vorbi si nu ma mai pot implica in alte subiecte. Dar despre asta pot si vreau sa vorbesc. Simt ca ma ajuta si in felul asta il pot ajuta si eu pe Luca.
Te imbratisez si in nici un caz nu m-ai suparat!

Alina, mami de Ana Antonia


Ana, minunea mea iubita


Povestea nasterii Anei

**************************
Emma este iubire!


inaioana spune:
Citat: |
citat din mesajul lui alina023 O intrebare catre voi: ce sa-i spun despre psihoterapeut? Cand am mers miercuri i-am spus ca mergem la o profesoara de familie care ne va spune noua, parintilor, ce greseli facem in familie si cum ar trebui sa ne comportam ca sa ne fie mai bine. Dar deja a vazut acum ca a vorbit mai mult cu el, sunt sigura ca deja isi pune intrebari. Mie nu mi-a adresat nici o intrebare, dar as vrea sa deschid eu subiectul ca sa nu-l las sa-si imagineze el cine stie ce. Dar ce sa-i spun? Unde si de ce mergem? Cum se numeste si ce face un psihoterapeut? Daca vom schimba persoana, de ce o schimbam? (oare e bine sa o schimb mai devreme sau sa stau o perioada sa vad cum ii merge cu persoana la care mergem acum?). Imi trec atat de multe intrebari prin cap...inca sunt in starea de bulversare. |
Cred ca trebuie sa ii spui adevarul, adaptat pentru varsta lui.
Eu as spune ceva de genul: uite, tu ai fost(esti) foarte trist in ultima vreme si cred ca te ingrijoreaza niste lucruri. Cand suntem tristi sufletul nostru sufera si asa cum exista doctori pentru cazurile in care corpul sufera, asa exista un fel de doctori pentru suflet, care il ajuta sa se simta mai bine, ii rezolva problema. Si brodezi de aici...
Este important sa nu ii induci ideea ca e bolnav, dar nici sa nu ii negi sentimentele de tristete. De asemenea sa il asiguri de sprijinul si acceptarea voastra permanenta, indiferent ca acum e foarte trist sau suparat.
Daca cumva are vreo fobie de doctori, atunci ar fi mai bine sa faci comparatia intre psihoterapeut si preot (fiind credincios) ceva de genul "asa cum preotul are o legaura cu Dumnezeu si ne ajuta in relatia cu el, asa psihoteraputul ne ajuta in relatie cu sufletul si suferintele noastre". Eu as merge totusi pe prima varianta pentru ca este mai "lumeasca" si mai aproape de adevar, dar daca a avut vreo experienta negativa cu doctori, atunci e de folosit a doua.
Ii explici ca schimbi terapeutul foarte simplu, tot la fel ca la dr. Intotdeauna avem nevoie si de o a doua opinie, uite, mai multi profesionisti sunt mai buni decat unul singur, nu ca prima nu era ok, dar vreu sa vad ce parere are si a doua...ceva de genul asta.
Este foarte important sa nu ii accentuezi starea dar nici sa nu i-o negi sau sa ii dai senzatia ca e inacceptabila pentru voi. Sa se simta acceptat de voi indiferent ce.


gaba-rema spune:
alina draga, curaj, mult curaj!
bine ca ati intervenit rapid
ma gandesc ca poate baiatul are si vreo componenta de depresie trecatoare din cauza vremii? ca se stie de depresia sezoniera.
e posibil ca atunci cand se insenineaza.
buna observatia ta: primul semn al depresiei la multe persoane, mai ales la copii, e nervozitatea foarte mare si foarte intinsa (ca timp).
sanatate voua parintilor, surioarei lui si... inima sus. vei vedea cand totul va ramane doar amintire.
