Cum sa deschid ochii unui "copil cu copil"?

andacos spune:

Pai asa am spus si noi!

Nu are ,pentru ca...nu are, sau nu vrea sa aiba!Este imatura,nu stie ce vrea,asa ca ...repet!

e spre binele copilului daca ramine la bunici momentan!Ii ofera macar o stabilitate pe care ea nu e capabila s-o faca!Nici emotzional ,nici financiar!Crud ...dar real!

Incercatzi sa va inchipuitzi cum ar fi viatza copilasului aluia daca nu ar fi existat bunicii!

Inca odata spun ca...nu totzi ar trebui sa fie parintzi!Ce bine ar fi sa devii parinte ...in urma unor teste!

Dana

freedelia spune:

Daca nu erau bunicii, cumva-cumva, mama ar fi stat cu copilul, poate in apartamentul acela mic impartit cu o alta familie ( a fostei neveste a tatalui), poate ar fi gasit un camin, ceva unde sa locuiasca, o cresa pentru copil in timpul zilei, cat ea ar fi mers la munca si apoi ar fi petrecut serile impreuna si l-ar fi crescut EA, nu parintii ei. Iar el ar fi vazut ca mama lui se zbate pentru el si ar fi crescut fericit, chiar daca sarac lipit pamantului.

Asa cred eu, cel putin...

29+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE

Lorikay spune:

Eu cred ca asta s-ar fi intamplat nu daca nu erau bunicii ci daca mama ar fi vrut.
Multe fete au spus ca ar trebui ca Diana si tatal copilului sa incerce sa isi faca un viitor singuri. Pentru asta trebuie sa si vrea, sa fie dispusi sa faca anumite sacrificii.
Pana la urma totul e o problema de stabilire a prioritatilor. Mie mi se pare ca pentru Diana mai importanta este Diana decat copilul ei. Puteti sa spuneti orice, dar daca nu i-ar conveni sau nu s-ar complace in situatia actuala ar actiona.

columbiana spune:

mie "apartament mic impartit intre doua familii(fosta+actualul fostei) imi suna a promiscuitate; nu e atmosfera sa cresti un copil, nu exista intimitate familiala intre parinti;


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

buflea spune:

Freedelia, eu am impresia ca tu nu ai citit subiectul. Sa-ti fac un rezumat ... ce munca, ce apartament, ce cresa ? Fata are 20 de ani si e studenta la TEATRU. Tatal e un actor "grabit" care locuieste cu fosta si copilul pe care il are cu aceasta SAU, cand nu sta la fosta, sta la fratele cu care se bate si se imbata ...

Nu inteleg de ce ii acuzati pe parintii fetei - eu nu am nimic sa le reprosez. Sunt sigura ca nu doresc decat ca fata lor sa isi termine facultatea ca apoi sa isi poata gasi un job si sa stea pe picioarele ei. Pentru asta ii ofera casa, masa, bani de buzunar si o degreveaza de copil ... numai ca viata ei sa nu fie fucked-up mai rau decat si-a facut-o cu mana ei. Sa poata merge inainte, decent ... asta dupa ce au scos-o din casa fratelui iubitului, unde existau batai si betii.
Si asa, facultatea asta de teatru, sa ma scuze cei care au urmat aceasta profesie - dar este o profesie dificila si prost platita - iti trebuie relatii, iti trebuie mult timp de investit pana iti faci un portofoliu, plus ca programul de lucru nu este deloc regulat - filmezi cand si unde, in diferite locatii si pe la diverse ore. Deci ORICUM fata asta care acum e mama si-a ales o profesie pe care nu a terminat-o si prin care, la inceput, nu poate oferi copilului un program regulat. Iar tatal copilului, are aceeasi profesie, mai are un copil si o fosta nevasta, nu are un loc al lui unde sa locuiasca singur si inteleg ca este si cam dificil...
Voi sa fiti parintii acestei fete ce ati face ? Normal ca incearca sa o puna pe o cale cat de cat fireasca si mi se pare culmea ca dupa ce ca nu are nimic de oferit copilului sa vina ea, in postura de MAMA rupta in koor, sa spuna ca parintii ei ii dau copilului prea multe bomboane si nu il cresc asa cum crede ea ca ar trebui crescut.

Eu nu inteleg unde o trimiteti voi, fetele care tot sugereaza sa isi ia copilul si sa plece de la ai ei ... sa faca ce ? Sa intrerupa studiile si sa mature pe strada in timp ce plateste chirie si cresa ? Sa se duca sa stea cu fosta, celalat copil si iubitul si sa faca ce ?

Bine zicea cineva pe aici - unde sunt fetele alea care spun ca un copil se creste DOAR cu dragoste ? Bullshit ... un copil se creste cu bani si timp investit in educatia lui .

Ar trebui sa le pupe picioarele parintilor ei si sa-si vada in continuare de cariera, relatia cu tatal copilului sa fie civilizata si cam atat. Si DA, sa traga tare, sa poata sta DECENT pe picioarele ei si abia atunci sa plece de la ai ei. Pana atunci insa, ciocul mic ca oamenii aia chiar merita respect.

Denisam spune:

BUFLEA-super spus si sintetizat, mai bine nu puteam scrie-sunt PERFECT DE ACORD CU TOT(te citesc mereu cand apuc si la americance si imi inseninezi ziua)
A si degeaba a divortat tatal copilului dc nu se AGITA mai mult sa fie o familei cu Diana si al 2-lea copil si sa le ofere mai mult decat cateva ore pe saptamina de prezenta fizica-that equals zero-BANI, TIMP SI AFECTIUNE-astea sunt ce primeaza intr-o familie sau relatie cu copil.

Denisa cu Emma Andrea 3,5 ani si Mark Alex 2 ani

nelia spune:

Jocurban, nu am citit tot subiectul, deci nu stiu ce ti-au raspuns fetele... dar voiam si eu sa-ti spun citeva lucruri. O voi lua pe puncte, pentru ca imi vine mai usor:
1. Pasiuneam iubirea - nu te joci cu ele. Stiu foarte bine ce spun, am trait asa ceva si nu e deloc usor. Si, oricum, pina nu arde flacara, nu va intelege nimic. Pasiunea cu care iubesti pe cineva nu tine nici de parinti, nici de bani, nici de gradul de ratare al persoanei iubite... ci doar de inima si atit. Iubesti sau nu iubesti, nu exista cale de mijloc. Daca ea nu renunta la el, inseamna ca nu poate si nu trebuie condamnata pentru asta, ci lasata sa-si traiasca povestea de dragoste, e a ei si poate fi unica! Trebuie sa se convinga ea ce iese de aici, dar, din pacate, haituita din toate partile de certuri,de sfaturi care de care mai moraliste, sub acoperisul parintilor ei, nu va reusi niciodata sa iasa din aceasta istorie, sau, oricum, nu are prea multe sanse de a iesi intreaga. Stii care e paradoxul omenirii? Toti isi doresc sa iubeasca, multi isi rateaza vietile pentru ca nu au intilnit adevarata iubire... dar atunci cind unul dintre noi o intilneste, toti sar pe cel care are adevarata flacara in inima si incearca prin orice mijloace sa o stinga!
Parintii - din pacate, oricit de mult as vrea sa cred si sa spun altfel, oricit de mult doare si ma va durea la rindul meu daca voi fi pusa in situatii neplacute de copiii mei... nu pot sa detasez prea mult parintii de copii. Daca te-ai dus si ai ajutat-o cind ai nascut, daca ai luat-o acasa cu tot cu copil, atunci fa-o neconditionat, nu ii scoate ochii la fiecare pas. Ii spui ca atit timp cit sta in casa ta, pe banii tai, tu ii educi copilul... si o fortezi sa o aduci pe calea cea buna. Parerea mea este ca lucrurile au fost lasate sa ajunga un pic cam departe, si ca nu poti sa te erijezi in educator unic al nepotului, cind metoda ta de educatie a dat gres cu propriul copil, cu mama nepotutului. As incerca o data pentru totdeauna, cit nu e prea tirziu, sa las blindetea si dragostea sa vorbeasca in locul cuvintelor urite si al reprosurilor fara sfirsit. Inteleg de ce nu a vrut sa spuna ca e gravida, sora mea a facut la fel... spui atunci cind stii ca esti inteles, acceptat, ajutat neconditionat... nu asa. Decit asa ajutor, mai bine lipsa, si le dau voie de pe acum copiilor mei sa-mi spuna acelasi lucru daca vor avea de ce... si sint sigura ca vor avea, pentru ca am fost crescuta oarecum in acelasi spirit - eu te ajut, tu ma asculti orbeste, altfel te dau afara. Mi-am promis de mult ca daca voi fi in stare sa-mi ajut copiii adulti neconditionat o voi face cu orice risc, dar daca nu, mai bine le spun adevarul: ai facut-o, te descurci, ma suni doar daca e vorba de sanatate.
Fata in cauza - Problema de la ea a pornit, ea trebuie sa o rezolve. Nu o o judec si nici nu o condamn ca nu poate, e normal, e tinara si nici situatia nu o ajuta. Dar ma supar pe ea daca nu incearca sa faca ceva cu viata ei. Cu atit mai mult cu cit are o meserie care presupune multa libertate, actorii trebuie lasati sa viseze cu ochii deschisi in cafenele, daca ei sint opriti sa faca asta, noi ceilalti pierdem mult mai mult decit ne putem imagina vreodata. Toti actorii tineri si neconsacrati sint actori de mina a doua, la mina intii ajungi dupa ani si ani de munca, si daca ai un pic de noroc, daca te ajuta soarta. Eu am plecat de acasa la 22 de ani, e greu, mi-a fost fff greu, dar nu imposibil. Nu aveam copil, e drept, dar am plecat doar cu un bilet de tren, atit. Deci, la 22 de ani nu e o virsta la care sa stai in casa parintilor, cu atit mai mult in situatia asta. E de stat, daca ei te accepta asa cum esti, nu daca vor sa te schimbe fundamental. Faptul ca intrerupe studiile e mai putin grav decit stresul si abuzul psihologic carora sint supusi mama si copilul (si parintii, de partea lor). Oricind se poate lucra orice, oricind se poate schimba orice in viata, totul este sa-ti ajunga cutitul la os, sa lasi comoditatea la o parte si sa ai curajul sa o pornesti in viata. Studenta la actorie, indragostita lulea, cu un copil... sint sigura ca are in ea forta si curajul de a face aceasta schimbare, numai ca nimeni nu o ajuta in acest sens, toti au parca interesul sa o tina acolo unde cica ii este bine, dar de fapt, ei nu-i este si poate ca nici ea nu intelege de ce e asa si nu poate sa simta si ea asa cum toti oamenii ii spun si ii tot vine sa faca pe dos. Pentru ca asta este ea si daca educatia parintilor nu a reusit sa modeleze acest eu atunci cind era mic, ma indoiesc ca vor reusi acum, singurul lucru care vor reusi, cu ajutorul ei daca accepta, va fi sa il supuna, poate chiar sa-l distruga... si daca va scapa din jugul pasiunii actuale, va intra in altceva... pentru ca tot ce va face va fi doar ca sa fuga, sa scape... dar niciodata ceea ce trebuie sa faca ea, pentru cea care este ea, nu pentru cea care toata lumea se asteapta sa fie.
El - nu ma intereseaza prea mult, este inca un Fat-Frumos-Fiul-Iepei dupa care mor Ilenele Consinzenele. Nu il judec, nu il pling, ci doar ii spun ca ar trebui sa respecte ceea ce va hotari femeia care il iubeste atit de mult fara sa incerce sa o influenteze. Sa stea linistit, la 32 de ani nu va ramine fara admiratori, mai are inca vreo 20 de ani la dispozitie in care sa-si gaseasca alti fauritori de statui din persoana lui. Nu pot sa-i cer maturitate si sentimente parintesti pentru copilul lui, pentru ca a demonstrat ca nu le are.
Copilul - pentru mine este clar ca ii va fi bine acolo unde este mama lui, indiferent de situatie. Si daca mama hotaraste sa plece departe de tot, sa pastreze cu toti actorii din drama doar relatii de la distanta, politicoase si desigur mult mai armonioase decit atit... cel putin pina cind timpul asterne un pic de liniste peste situatia respectiva si lucrurile vor putea fi privite si judecate un pic mai la rece, atunci sint sigura ca ii va fi si mai bine si dezvoltarea lui nu va fi afectata de atitea influente, unele chiar negative.

Eu ii Dianei sa inteleaga ca joaca rolul principal in aceasta situatie si numai si numai de ea depinde finalul reusit. Este rolul vietii ei, rol real, pe scena vietii, daca il joaca stralucit pe acesta, va avea destula putere in ea sa joace orice rol pe scena de teatru sau in film. Ii doresc tot binele din lume si multa, multa putere sa-si ia viata in miini acum, cind inca nu e prea tirziu!

columbiana spune:

Buflea, tare imi place cum gindesti

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

buflea spune:

Eu nu inteleg cum vedeti voi ajutorul asta neconditionat ?
Adica lasa draga ca crestem noi copilul cu toate resursele materiale si afective de care suntem in stare si tu draga noastra, busheste-ti viata in continuare, fa ce vrei, fa sau nu scoala (ca parca a spus ca se lasase de ea la un moment dat), oricand ai nevoie de bani poti veni aici la noi, la fantana nesecata, iubeste-te cu actorul grabit in continuare ca sa iti consumi draga noastra pasiunea, fara prezervativ ca si prima data - este super ok daca mai faci si un al doilea copil, noi cu bunatate si blandete o sa-l crestem si pe ala ... ah ! si nu uita sa ne lasi o lista despre cum doresti sa-ti crestem copilul - ce sa-i dam sa manance, cate dulciuri pe zi si ce model de educatie sa urmam ...
Huh ! ! !

nelia spune:

Buflea, nu am spus asta, dar nici nu cred ca ajuti un copil tinindu-l in puf, dar reprosindu-i zilnic ca faci acest lucru. Si nici nepotul nu ti-l ajuti prea mult daca incerci mereu sa te substitui mamei cind aceasta e prezenta, e linga el... ea este copilul lor si mama lui indiferent ca a facut greseli in viata si trebuie tratata si respectata ca atare.

Bine, ca nici nu stim exact toata situatia ca sa ne exprimam in cunostinta de cauza, dar sint de parere ca daca poti sa-ti accepti copilul adult in casa ta, cu un copil al lui si poti sa-l ajuti sa nu-si distruga viata, sa-l ajuti nu sa se indrepte si sa intre pe calea pe care o vezi tu, ci sa-l ajuti sa se inteleaga pe el insusi, sa-si inteleaga propriile greseli si sa incerce sa evite altele... atunci fa-o din tot sufletul. Daca nu esti in stare sa faci asta, ajutorul pe care vrei sa il dai copilului tau se poate transforma in ceva care il va arunca in alte situatii si mai neplacute atunci cind va pleca de linga tine. Da, vad posibil sa vina si cu al doilea copil, in aceleasi conditii, pentru ca greselile neintelese se repeta...