Din cauza soacrei...

Luna1 spune:

Ina eu am o soacra tare buna, ma mai supara rar (cam o data la un an doi) insa stiu ca o face neintentionat asa ca nu am discutii din cauza asta. Si sunt convinsa ca si eu o mai supar. Ideea e ca soacra mea isi vede de familia ei fara sa isi bage nasul in a noastra. Sta la 10 min de noi. Suntem prietene bune, vorbim de toate, suntem f apropiate.

Insa soacra mea n-ar indrazni sa vina in lipsa mea, si aici ma refer doar in prezenta bonei. Ah, daca e si fiu-su acasa da, il suna, stabilesc ei, treaba lor, ca doar nu trebuie sa-mi ceara mie voie sa-si vada baiatul, insa in general ne vedem in weekend ca vrea sa ma vada si pe mine. Daca as auzi ca s-a dus ea asa de capul ei la gradi de ex (ca noi n-avem bona) sa o vada pe fii-mea m-as supara in conditiile in care pe mine nu vrea sa ma vada.

Ar fi fost ok daca sa zicem, o suna pe nora ei si ii zicea "merg sa vad nepotul azi". Asa arata putina consideratie pentru ea ca mama a nepotului, faptul ca o informa, nu trebuia sa ceara voie ci macar sa o anunte.

Adina fosta ta soacra vine sa o vada pe cea mica fara sa-ti dea nici macar un telefon? Se infiinteaza asa la usa ta cand tu nu esti acasa, sau la gradinita celei mici fara macar sa-ti zica?

Haideti sa nu mai fim noi asa "ingaduitori" ca nici noi n-am suporta sa vina soacra in lipsa noastra fara macar sa ne anunte. Eu una m-as simti controlata.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

Zina spune:

Dragele mele, vreau sa va dau detalii, asa o sa cunoasteti mai bine situatia mea.
De cand mi-am cunoscut sotul, mama mea ne-a stat importiva, dar eu nu am tinut cont de parerile ei si m-am casatorit cu el. De aici sotul poarta un razboi cu mama (tacit, dar cateodata au iesit si scantei la cearta lor iar eu am fost intre ei), o uraste din tot sufletul. Mama mea sta la noi deoarece asa este acum situatia, am avut dintotdeauna probleme cu somnul celui mic, cineva a dormit cu el, eu pana sa ma intorc la servici, am dormit eu cu el, dar am rugat-o pe mama sa vina sa ma ajute deoarece nu eram apta a doua zi. De aceea sta cu noi in casa, dar sunt constienta ca nu e bine pentru noi doi. I-am spus sotului ca sunt de acord sa plece mama daca ma ajuta si el cu ceva, dar sotul este genul care-ti raspunde "eu sa spal vasele? Este treaba voastra, nu a mea, eu aduc banii in casa si atat. Nu ma pot baza pe el la nici o treaba in casa, el vine tarziu acasa, si cand vine, mananca si sta la tv sau la calculator, asta daca nu incep eu a mia oara sa-i spun sa se joace cu copilul. Vroiam ca sa doarma si el cu baietelul, ne imparteam noptile, dar asta este.
Pe de alta parte, eu m-am inteles cu soacra, pana cand ea l-a cunoscut pe actualul iubit, care a schimbat-o cu 180*, de cand l-am nascut pe baietel, ea a inceput sa rareasca vizitele, era f.f.f.bine primita in casa de mine si ceilalti, dar a facut in asa fel incat sa nu mai vina pe la noi de cat odata si la o luna doua, si sta la 10 minute de mers pe jos fata de noi. Sunt multe de spus, esentialul este ca ea a fost cea care a dat tonul acestei situatii, eu am insistat sa vina mai des, dar ea a inceput sa vina in lipsa mea, si sa spuna ca nu se simte bine primita. Este genul de femeie care sta numai la fundul barbatului si la cheremul lui, asta nu inseamna ca m-ar interesa viata ei personala, dar si-a schimbat vizibil prioritatile. A creat un fals motiv, daca ma intelegeti, si asta m-a deranjat, mai ales ca venea in permanenta cand stia ca eu nu sunt acasa, numai ca sa-mi trimita mie mesajul ca ma ignora.
Ce sa mai spun ca nici relatia mamei mele cu soacra nu a fost de la bun inceput una buna, nici macar nu se saluta. A fost dintotdeauna greu pentru mine.
Sotul s-a intros acasa aseara, suntem f.reci unul cu altul, adevarul este ca noi demult nu mai avem o viata personala, dormim separat, de cand eu eram inca gravida (motivul a fost ca sforaie ingrozitor si uite ca ne-am obisnuit asa). S-au adunat multe la noi, resentimentele lui fata de mama mea, ale mele fata de soacra, aventura lui pe care eu nici acum nu am uitat-o, dormitul separat, nu avem activitati impreuna (sotul este genul care-i place sa plece cu baietii o data pe saptamana la bere, care pleaca in delegatii si din cand in cand ar putea sa ma ia si pe mine dar nu vrea, etc).
Pana aseara, sotul a dormit, cum am mai spus, la cealalta casa a noastra, daca exista o alta femeie, asta este, adevarul va iesi la lumina, nu ma mai zbat din cauza asta. Stiu ca daca chiar asta este motivul, eu voi divorta, nu el, dar pana atunci incerc sa mai dau o sansa, cu toate ca vad ca nici eu nu prea pot sa ma comport frumos cu el. Sper sa ma fi inteles, va pup pe toate.
Si chiar daca el a venit aseara acasa, asta nu-mi garanteaza nimic, ca nu va mai pleca azi, maine sau peste 3 zile, situatia este f.incerta. Si copilul cand l-a vazut aseara, i-a spus:"pleaca tati, lasa-ma in pace", cu greu s-a apropiat apoi de el ca sa se joace. Si cat timp a fost plecat nu a intrebat niciodata de el.

blackgirl0 spune:

Zina, cred ca sotul ar trebui sa citeasca asta! Pune-i topicul sub ochi, daca trebuie! Ca nu merg relatiile dintre voi adultii, asta este, se mai poate remedia cu taceri, cu compromisuri. Insa relatia cu propriul copil, ar trebui sa ii dea de gandit!

Si da, ai gresit si tu o gramada! Nu trebuia sa stea mama ta la voi (in vizite anuntate, ca soacra, da), dar nu nopti! Ce-i aia ca doarme cu copilul? Cati ani are copilul? Ce-i aia ca nu dormi cu sotul in acelasi pat? Ca sforaie? Exista atatea chestii care-i ajuta pe barbati sa numai sforaie. Numai piedici prostesti in calea unei vieti de familie normala. Sotul sa se ocupe de copil! Ii lasi copilul (cand mama ta va fi plecata de la voi la dansa acasa, cum este nomal) si pleci de-acasa (cumparaturi, platit facturi, recreere). Iar sotul va trebui sa fie tata pentru copil, sa se joace, sa se ocupe de el. Totul se poate face pe lumea asta, numai sa i se dea sutul in dos (adica un pas inainte! )

Eu am bebe de 10 luni, este alaptat, inca se scoala noaptea de tzshpe ori pt tztz si deci dorm cu el in camera. Sotul, cu program infernal la munca, doarme cu noi! De 3 ori cred ca a dormit separat cand il dureau dintii pe cel mic. Altfel, nu are nici o scuza sa nu dormim impreuna. Si si mama mea este singura, ar putea sa stea cu noi, sa ma mai ajute, dar nu vreau eu! Nu-i normal, chit ca independenta asta a noastra ma costa tare scumpdin bugetul familiei (stam in chirie, iar ea are apartamentul ei). Dar asa am considerat eu ca este bine: fiecare cu casa lui!

Poate profitati de Craciun, de Anul Nou si puneti lucrurile in ordine in familie, pe fagasul lor normal! Ca trebuie!

Zina spune:

Da, dar sotul meu nu este ca ceilalti, nu sta cu copilul, si daca sa spunem ca ar sta, el e cu ochii in tv sau calculator, si copilul poate sa fac ce vrea, nu vede nu aude. Nu stiu daca ma intelegeti. Si de-aici am avut n-spe mii de discutii si certuri. Eu ii ofer un confort psihic bun lui, adica oriunde ar pleca stie ca baietelul e pe maini bune, ceea ce eu nu pot spune. Nu-l spala, nu-i pune pampers, nu-i da de mancare, nici nu ar stii cum, nu stie ce mananca, cand mananca, cat mananca, etc.
Si chestia cu dormitul, blackgirl, sotul singur a plecat din dormitor, a treia zi dupa ce am venit din spiltal cu copilul, spunand ca nu are rost sa stam amandoi si sa nu dormim, ca el are servici a doua zi. Dar totusi, recunosc, un an de zile eu dormeam cu baietelul nostru in timpul saptamanii, si sotul in weekend. Dar atat. Ce sa mai spun, ca atunci inca avea relatie cu amanta, si eu nu stiam sigur, dar banuiam. Voi ce faceati, daca venea sotul al voi si av spunea in fata ca are pe alta, ca el crede ca o iubeste si vrea sa plece de-acasa? Am avut un soc, am fost terminata, copilul avea 2 luni. Ce-am facut? I-am dat pace sa aleaga, el singur s-a zbatut in trairile lui, ca la final sa termine cu aia si sa ramana acasa. Acum cred ca era mai bine daca divortam atunci, dar asta a fost sa fie. Si eu m-am speriat si nu stiam ce sa fac sa fie mai bine.
Daca stau bien sa ma gandesc, relatia noastra de atunci s-a rupt, in sufletul meu s-a rupt definitv dragostea care o aveam pentru el, si el stie asta.

liliana83 spune:

Zina, eu sunt de parere ca fiecare ati gresit. Mai mult sau mai putin , dar toti ati gresit.
Nu ajunsesem sa-ti citesc ultima postare si ma gandeam ca nici tu n-ai facut tocmai bine c-ai adus-o pe mama ta la voi. Dar acum dupa ce am citit ca nu s-a inteles nicodata bine cu sotul tau cu atat mai mult... iti spun din proprie experienta desi in familia mea nici pe departe nu stau lucrurile asa .Dar dupa ce am nascut , pentru ca baietelul a plans foarte foarte mult ( pana la 6 luni de dimineata pana seara) eram foarte obosita , aveam cearcane foarte pronuntate , eram irascibila , nervoasa , desi sotul a dormit tot timpul cu mine si se trezea si el din doua in doua ore si a doua zi mergea la servici. In situatia asta a venit mama care ne-a ajutat mult , dar iti spun ca pe perioada mai lunga nu este benefic sa stea unul din parinti cu noua familie , deoarece o mama intotdeauna este subiectiva si mai devreme sau mai tarziu vor aparea discutii.
In privinta soacrei , nu stiu ce sa spun, dar cred totusi ca ai facut cumva din tantar armasar nu cred ca e atat de grav faptul ca venea sa-si vada nepotul chiar si daca tu nu erai acasa , sincer pe mine nu m-ar deranja decloc acest aspect , mai ales ca niciodata nu vine cu mana goala.. dar are si soacra partea ei de vina ca nu te-a sunat macar sa-ti zica ca trece.. Eu pe sot il gasesc foarte vinovat ca a plecat asa , ca si cum ti-ar da o lectie pentru felul in care ai vb cu mama lui , mi se pare puerila comportare lui , dar asa sunt unii barbati mai " necopti". Parerea mea este c-ar trebui sa dai tu dovada de putina diplomatie si sa incerci sa abordezi altfel situatia , sa vb si cu sotul tau pe un ton calm , sa-i spui ca nu ti-a placut gestul soacrei tale , dar ca oarecum iti pare rau c-ai fost atat de radicala in exprimare..Asta doar in cazul in care consideri ca mai vrei sa lupti pentru casnicia ta , daca crezi ca se mai poate salva ceva. Iti doresc multa inteleptiune si puterea de a lua cea mai buna decizie atat pentru tine cat si pentru copilul vostru si chiar pentru intreaga familie!

A_Iulia spune:

Da, Luna, nu ma suna intotdeauna, nici nu vad de ce sa ma sune mereu. De multe ori aranjeaza cu mama mea cum poate s-o vada pe fetita. Mi se pare normal, nu trebuie sa fiu prezenta intotdeauna cand vine ea. Cum sa-i spun sa vina DOAR cand sunt eu acasa? e bunica copilului, nu un hot.

In orice caz, dupa clarificarile Zinei, problemele sunt mult mai grave in cuplul ei, nici pomeneala de "sot-crescut-sub-fusta-mamei" cum au inteles fetele pe aici.

Zina, cata vreme va locui mama ta cu voi, nu vad cum ati putea sa dezamorsati situatia. copilul are deja 3 ani, stiu ca este foarte comod sa mai ai o mana de ajutor non-stop, totusi poate te-ai putea descurca si daca mama ta te-ar ajuta cateva ore pe zi, fara sa locuiasca cu voi.

Nu stiu cat de motivata mai esti si tu sa-ti refaci casnicia, insa daca lasi lucrurile asa...sanse prea mari sa rezolvati nu sunt, dimpotriva.

Ia-l pe sotul tau la discutii serioase, asculta-l! Vezi ce il deranjeaza, incearca sa-i consideri parerile. Spune-i si tu ce te deranjeaza si rezolvati impreuna.

Zina spune:

Adina draga, soacra mea era mai mutl decat bine primita in casa mea, in 10 ani nu i-am spus niciodata "dute-ncolo", dar mi-a ajuns si mie cand am vazut cum se comporta.
Hai sa-ti spun, tu cum te simteai daca soacra ta facea ce-a facut ea: cand am nascut (la Cluj), binenteles ca sotul a venit la mine, am nascut noaptea la 1, in acea zi, soacra mea in loc sa vina la mine si sa-si vada nepotelul (avea posibilitatea), a preferat sa mearga la Timisoara cu iubitul ei care-si opera fiul de 19 ani de apendicita. A preferat sa stea cu el si fiul lui, decat sa vina la noi la Cluj. Mie mi-a cazut prost, poate altora nu, dar mie da.
Altceva: a stat in Germania la fiica ei si nepotica, acum in septembrie si octombrie, 2 luni, timp in care nu a sunat niciodata la noi ca sa vorbeasca cu nepotelul ei. NICIODATA. S-a intors in ziua in care era ziua baietelului nostru, a sunat sa-i spuna la multi ani, de-abia seara la ora 7, a fost ultima care l-a felicitat, eu care asteptam sa sune la prima ora, nu? Ca doar e bunica lui, e drept? Isi vede nepotica din Germania mai des decat pe nepotelul ei care sta in acelasi oras cu ea. E normal? Si cate si mai cate.
Poate intelegeti de unde imi vine mie rabufneala care am avut-o vis-a vis de ea.

blackgirl0 spune:

Zina, te cred ca inca esti ranita dupa aventura sotului. Eu cred ca as fi fost setata pe chestia asta muuuuuult timp (mai ales in perioada de lauzie, cu bebe colicos, cu nopti nedormite, cu depresia la panda), atat de mult incat rupeam mata de coada atunci. Zic eu, nu stiu inca sigur! (si sper sa nici nu aflu) Pentru asta, sotul tau nu are nici o scuza, absolut nici una in ochii mei! Insa tu ai ales sa-l ierti si sa treci peste! Asa ca.. treci!

Insa ai gresit cand i-ai oferit confortul psihic sotului legat de copil? De ce? El nu-i parinte? Acum copilul cred ca are 3 anisori, nu? Sa-ti traiasca! Insa poate fi angrenat in alte tipuri de activitati decat un bebelus. Daca-i inteligent, gaseste sotul destule in comun cu copilul! Si nu-i niciodata prea tarziu sa invete: sa-i dea de mancare (desi cred ca la varsta asta mananca si singurel copilul, doar ajutat), sa-i schimpe pampersul, sa-l culce, sa se joace. Incercati in minivacanta de sarbatori. Insa sunt ferma cand spun ca mama ta nu are ce cauta la voi pe perioade foarte lungi. Deja copilul ar putea sa mearga la gradinita, se gasesc si alte solutii daca asta cu mama ta la voi mai mult rau v-a facut in viata de familie (fara suparare pe mama ta, sunt sigura ca este o femeie de treaba, insa cateodata un ajutor trebuie sa fie limitat si nu "permanentizat" ).

Te simt inca aprinsa dupa faza cu soacra! Si eu zic acum (dupa o noapte de gandire ) s-o lasi balta! si faza, si pe soacra! Nu ea ti-a stricat armonia din familie (era deja tensiune, nu?) se poate tine si distanta fata de ea, nu-i musai sa faca parte din viata ta. Insa copilului da, este bunica. O vizita in 3 de sarbatori (daca ai putere sa rabzi si sa taci cele 2-3 ore cat poate dura vizita) si i-ai inchis gura sotului. In rest, program cu bunica in fiecare saptamana, cateva ore intr-o dupa-amaiza (stabiliti de comun acord tu si soacra) si asta este: are bunica acces la nepot si intr-un mod convenabil tie. fara nici o suparare! (Asa isi vede mama mea nepotii de la sora mea, si absolut toata lumea este multumita! De ce nu ar merge si la voi?)

A_Iulia spune:

Probabil ca tu o compari cu mama ta, care te ajuta neconditionat si care sare la orice ora. Dar sa stii ca nu toti oamenii sunt la fel, si nu toti gandesc la fel. Exista soacre care ar sari oricand in ajutor (cum de exemplu e si fosta mea soacra), dar sunt persoane care prefera sa-si traiasca viata lor inainte de toate. Este dreptul lor.

Ok, nu ai o soacra 100% dedicata, totusi de ce insisti s-o vezi la ochi cand are dorinta (rara) sa viziteze copilul? Pai cu atat mai mult cu cat relatiile intre voi sunt tensionate ar trebui sa apreciezi ca nu te deranjeaza si pe tine.

In fine, eu cred ca problema voastra nu e soacra, si voi nu aveti o viata impreuna. Gandeste-te bine daca si cat iti mai doresti casnicia asta. Daca ti-o doresti mult, atunci trebuie sa faci ceva! Certurile si acuzele nu ajuta la absolut nimic!
Daca nu-ti mai pasa, probabil ca in ceva timp o sa se duca pe apa sambetii.

Luna1 spune:

Adina cred ca am pus si eu problema gresit. Una e sa ii zici soacrei "eu oricum sunt la servici sunteti binevenita oricand aici sa vedeti nepoata" si alta e sa hotarasca soacra ca tu esti un nimeni si vine sa vada copilul in lipsa ta desi stie ca tie nu iti place.

Daca soacra-mea nu ar mai sta cu cea mica si ar sta doar mama sau bona, probabil eu i-as zice la fel, vino cand vrei, nu ma deranjeaza. Insa daca soacra mi-ar declara brusc ca nu ma are la inima atunci nici eu nu m-as simti chiar respectata daca ar veni pe la spatele meu sa-mi arate ca tot ca ea e.

Zina greseala ca mama ta sta la tine e a ta. Sunt multi parinti care nu dorm noaptea si supravietuiesc. Greseala ca dormiti separat e a amandoura, nu inteleg asta si am intalnit-o de, dormitul separat din cauza de bebe. Al meu in doi ani jumate a dormit separat doar de vreo 3 ori cand avea sedinte importante a doua zi si chiar nu mai putea.

Faptul ca sotul tau nu e un tata real copilului tau e la fel si vina ta, este legat si de dormitul separat, si de lipsa ta de incredere ca va supravietui copilul catorva ore cu el. Uite si eu am mici chichite legate de atitudinea sotului meu cand ramane singur cu copii. Ba-i gasesc murdari la gura, ba o gasesc pe cea mica imbracata oribil, ba o gasesc cu papuci iarna si cizme vara (ca asa vrea ea si el o lasa) ba a dormit prea mult cu el sau prea putin, dar ma calmez, ma uit la ei si imi zic "sunt intregi? da. Au supravietuit? Da. Sunt fericiti? Da" restul nu mai conteaza. Iar data urmatoare sugerez usor sotului "poate o culci la 13 ca e obosita, ti-am lasat schimburi! etc". Da-i incredere in el, lauda-l ca e tata bun cand face ceva pentru copilul lui, toate astea sunt pentru binele copilului.

Revenind la problema voastra eu eram dusa demult. Nu stiu cum poti trai intr-o astfel de atmosfera. Cu inselatul: ori ierti si inchizi subiectul si il pui acolo intr-un ungher al sufletului inchis pe vecie, ori divortezi daca nu poti trece cu vederea.



Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)