Ce inseamna un sot bun?

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 6

Burtocika spune:

Mara, am citit tot ce-ai scris si tot ce ti s-a raspuns. Si pot sa-ti spun ca te inteleg perfect si ca sutn oarecum in situatia ta.

Problema pe care o vad eu cu sotul tau (si pe care ai identificat-o si tu foarte bine) este ca de fapt el nu era pregatit pentru un copil si nu intelege sa-si asume responsabilitatea care vine odata cu el. In conditiile in care amandoi sotii au un loc de munca, responsabilitatile domestice ar trebui sa se imparta in mod egal intre ei. Spun ar trebui, dar nu se intampla asa, pt ca barbatul asa a fost crescut (soacra sa traiasca ), ca e suficient sa aduca bani in casa, restul nu mai e treaba lui ! Si sa te fereasca sfantul sa spui si tu ca esti obosita, pt ca vine replica "tu nu muncesti, ala nu-i serviciu, oricum aduci bani mai putini ca mine, deci nu se pune". Am avut de cateva ori ocazia sa-mi schimb serviciul cu unul mult mai bine platit (am fi ajuns la egalitate de salariu) dar cu un program mult mai solicitant. M-a tot indemnat sa ma duc acolo, ca el isi lasa serviciul si isi ia unul mai lejer , ca sa compenseze programul meu incarcat si sa-mi preia treburile. Crezi ca s-ar fi intamplat asta ? NU, pt ca ei asa sunt croiti, altfel decat noi ! Atucni cand vine de la servici, se aseaza in fata televizorului sau calculatorului si nu mai aude nimic in jurul lui, se decupleaza total; nu aude nici cand vrea fii-sa sa se joace cu el, trebuie sa-l zgaltai eu de umar ca sa-l "aduc inapoi".

Ce poti sa faci ? Nu stiu; pot doar sa-ti spun ce am facut eu: intr-o seara, dupa ce avusesem iar o groaza de discutii, i-am spus sa se gandeasca bine cum vrea sa continuam relatia, pentru ca eu nu mai suport in stilul asta. I-am spus foarte clar ce anume ma deranjeaza, ce anume as vrea sa faca el si ce anume NU mai pot sa fac eu. Cred ca a inteles. Partea mai ciudata la noi este ca el stie in sinea lui ca am dreptate, dar este foarte impulsiv si vorbeste vrute si nevrute, lucruri pe care nu le crede si pe care apoi le regreta. Dar le spune cu atat inversunare, incat trebuie sa-l cunosti foarte bine ca sa stii ca sunt numai vorbe, un fel de descarcare a stresului.

Iti doresc mult curaj si rabdare si incearca sa aplici din sfaturile noastre ce ti se potriveste.

Boghi

www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai lucreaza cineva goblen?
www.avonromania.webs.com" target="_blank">... e mai simplu decat crezi ...

mara26 spune:

Bogdanai, intradevar, cred ca cel mai tare ma deranjeaza impulsivitatea cu care reactioneaza, reprosurile care izbucnesc pt ca este stresat datorita serviciului. Pur si simplu nu vrea sa mai faca compromisuri si eforturi acasa pt ca face destule la serviciu.

Este al dracu de greu pt ca atunci cand il rog ceva marunt, pe care de fapt mi-as dori sa-l faca din proprie initiativa sau daca ma enervez si il cert ca n-a facut acel lucru reactioneaza prea urat. Si in acelasi timp pare de la sine inteles ca eu tre sa fac piata, mancarea, sa spal, sa calc, sa fac curat, sa vorbesc cu copilul, sa ma joc cu copilul, sa fiu iubita, sa fiu frumoasa, sa fiu spontana, sa fiu iubitoare si relaxata. Stiu ca ma iubeste, dar cateodata ma si uraste si ma considera vinovata de toate relele care il afecteaza, pt ca il oblig sa isi asume responsabilitati sau eu stiu pt ce alte dorinte neimplinite are.

Asa ca regulat ii informez pe amandoi(sot si copil) ca faptul ca sunt dispusa sa am grija de casa cu tot ce inseamna asta nu este cel mai fierbinte vis al meu(ca as vrea si eu sa citesc si sa pictez toata ziulica) ci este ceva ce eu imi asum si fac pt ca trebuie, nu pt ca imi place, pt ca ii iubesc si le vreau binele. Si asa cum ei vor sa gaseasca mereu chiloti curati si haine calcate, eu vreau sa se faca acele lucruri care intra in indatorirea lor. Altfel eu nu mai vreau sa fiu disponibila sa le pun masa cand vor ei, de exemplu. Deci asa cum eu ii respect si ii iubesc, sa ma iubeasca si sa ma respecte si ei. Vorbesc la plural pt ca fetita mea e destul de mare si are tendinta de a face ce vede la tati. Si promit ca de acum inainte imi voi satisface mai des dorinta de a nu avea chef sa fac un anumit lucru, daca il voi vedea ca se culca pe-o ureche. Nu ma refer la a face sex, pt ca ar insemna sa ma privez pe mine de o placere. Ma refer la activitatile casnice. Stiu ca el nu le va face in locul meu, dar cred ca va incerca sa se implice mai mult in ceea ce il rog eu sa fac(adica treburi mai masculine).

Eu stiu ca o casnicie se munceste. Deci toata lumea tre sa puna mana la treaba.

bebeirina spune:

sa va spun un banc:
O femeie cu 2 copii, o fata si un baiat, casatoriti, se intalneste cu o vecina care o intreaba cum le merge copiilor casatoriti si ea ii raspunde:
- Vaai fata are un sot atat de bun, ca painea calda: el spala, el gateste, el face curat, in schimb baiatul are o putoare de sotie, el gateste, el spala, el face curat.

Am vrut sa spun ca totul porneste de la educatia primita acasa, daca mama l-a tinut in puf si n-a pus mana pe o surubelnita asa o sa faca si la casa lui, dar daca l-a invatat sa-si spele, calce, gateasca (mai rar cred pt. ca si eu daca as avea un baiat nu stiu cat l-as pune sa faca toate astea) atunci el o sa-si ajute sotia. Bineinteles mai sunt si exceptii.
Sotul meu face parte din prima categorie, asa ca trebuie sa-i spun de cateva ori pana sa repare cate ceva sau de cele mai multe ori cheama meseriasul sa se ocupe. El pleaca dimineata si vine seara la 8 si doar aspiratorul ii mai lipseste. Nu am astfel de pretentii pentru ca nici nu mi se pare ca dau in branci ca sa fac curat. Pentru mine sotul meu este perfect chiar daca nu participa prea mult la treburile casnice, dar este alaturi de mine, ma sustine, ma iubeste si impreuna ne adoram fetita (suntem impreuna de 8 ani si casatoriti de 3).
Eu cred ca daca dupa niste ani nu poti sa-l schimbi e clar ca nu vei reusi asa ca ori ramai cu el, il accepti asa si nu iti mai bati capul cu lucrurile pe care nu le face pentru ca nici noi nu facem toate lucrurile pe care le vor ei si nu ne mai cicalesc ori o iei de la capat cu altcineva, care s-ar putea sa fie la fel pana la urma

lara_c spune:

Ce inseamna un sot bun?

Hmmm eu sunt tare tare exigenta...Dar am o mare calitate : dau cartile 'pe fata ' de la inceput....Cand e vorba de orice.Ca e mai bine asa..
Deci in loc sa ii dau sotului meu de inteles ca voi fi sotia de vis care le face pe toate zambind si are timp si pt ea si pt sot si pt copii si pt lectii de pian....i-am spus exact cum vad eu o casnicie atunci cand s-a pus problema.El imi impartaseste opiniile si nu au fost niciodata probleme.
Adica : daca nu avem personal domestic( ceea ce pe perioadele in care stam in UK nu avem) absolut toate sarcinile se impart la 2.Si cu menajera si bona, sa stiti ca raman multe de facut....Da... nu tb sa dau cu aspiratorul isau sa calc dar nu mi se pare normal sa fac baita copilul singura.Sau sa o hranesc numai eu (cina).Sau sa o scot afara singura.....Apropos...de ce nu le sugerati sotilor care se bat cu pumnii in piept ce salarii au iei si ce salarii de mizerie aveti voi ...sa angajeze menajera, bona, bucatar.... Daca ei au astfel de tupeu sa va jigneasca si voi puteti avea tupeu sa cereti.Iar daca spun ca nu isi permit , inseamna ca nu se pot lipsii de salariul adus in casa de voi, deci nu e o mizerie.Poate e mai mic dar si voi munciti acelasi nr de ore.

Si eu lucrez in aceeasi institutie ca si el, terminam la aceeasi ora - deci problema timpului liber mai mult nu exista.Dar cand am fost in concediu de maternitate seara el dadea copilului sa manance(eu ii dadeam micul dejun si parnzul), el gatea de 3 ori pe sapt, si se scula o noapte da una ba daca se trezea fiica noastra.Oschimbam tot asa , cu randul.
Sigur conteaza si felul cum gandeste el, nu cred la-m schimbat eu, probabil ca avea aceleasi conceptii de la inceput.

Fiica noastra este singurul copil (dintre cei care isi insotesc parintii in Bangladeh la post )care iese la joaca in fiecare seara cu mami si cu tati (dupa ce venim de la serviciu)nu numai cu mama.Cum sa nu se creeze un bond cu copilul daca ii faci baie, o schimbi, o hranesti, te joci cu ea de cand s-a nascut?Daca vii acasa si te postezi la tv in timp ce sotia face tot...cam greu...
Nu cred ca m-as fi casatorit niciodata si in nici un caz copil dac eu ar fi trebuit sa le fac pe toate si el sa citeasca ziarul.
Asa pot linistita sa imi fac planuri de bebe 2 pt ca stiu ca vom impartii responsabilitatile..

Poate ii convingeti pe soti sa va ajute mai mult daca le explicati avantajul major: 2 oamnei termina treaba in jumatate din timp, deci va ramane suficient timp pt voi 2 sau voi +copilul/copiii.Decat unul sa spele vase si unul la tv mai bine amandoi faceti curat in bucatarie, sa zicem si apoi plecati la un film/restaurant/parc etc.
Cam asa vad eu lucrurile din punctul asta de vedere....sigur ca mai sunt si alte aspecte mai importante cand vb de un sot bun: un om care te face mereu sa te simti iubita , pretuita , rasfatata, prima in inima lui...care e mereu alaturi de tine.Cum poate oare sa aibe astfel de sentimente si sa te trateze ca pe o servitoare neplatita??Multe femei sunt peste masura de intelegatoare dar pt mine totul se reduce la intrebarea de mai sus.Iar daca nu ma iubeste si nu ma respecta ce sens are casnicia?

Erinn's mummy

Hawaii Mexico US * Europe_and US * Wedding
* Erinn Kendall *KUALA LUMPUR

mara26 spune:

Bravo Lara_c, ma bucur pt tine. Dar, stii, eu cand m-am casatorit nu aveam decat 22 de ani, nu aveam experienta unei relatii, nu aveam decat dragoste si vise in cap. Nimeni si nimic nu m-a pregatit pt ce inseamna o casnicie, si pt faptul ca eu trebuie sa stabilesc niste reguli de la inceput. Si stiti cum e la inceput, ca simti ca ai forta sa le faci singura pe toate, din prea multa dragoste. Sau poate doar eu oi fi asa?? Asa ca lucrurile au evoluat de la sine. Ma gandesc uneori ca eu voi incerca sa o invat pe fiica mea cam ce inseamna o casnicie ca sa nu trebuiasca sa ia lucrurile asa din greu cum am facut eu. In nici un caz sotul meu nu se va integra in activitatile casnice de buna voie si nesilit de nimeni, o va face doar ca pe un mare compromis. Important este sa inteleaga ca eu nu pot si nu vreau sa fac totul. Si sa nu imi reproseze. Si sa nu creada ca sunt eu vreun gardian care ii controleaza viata in cel mai parsiv mod cu putinta.Gandul asta chiar nu il suport.

Pt mine un sot bun este cel care stie sa ma faca sa rad, care imi aduce aminte ca trebuie sa ma odihnesc, care stie dintr-o privire ca sunt suparata si nu se lasa pana nu afla de ce, care ma impinge de la spate cand ma descurajez, care imi respecta opiniile chiar daca nu e de acord cu ele, care isi calca pe mandrie si spala vasele.