Sotul meu e posibil sa mai aiba un copil ! ajutor

danielatt spune:

Uite, eu una, m-as simti groaznic de nefericita din punct de vedere moral, daca as afla ca sotul meu mai are copii din relatii anterioare, de care eu sa nu stiu. M-as simti nefericita pentru ca ar insemna ca nu stiu cu cine m-am casatorit. Tocmai ca moral m-as simti inselata nu fizic.
Daca sotul mi-ar fi spus, ok, nici o problema. Insa chestii de genul..nu a stiut, s-a gandit el ca nu o sa se afle...scuza-ma dar mi-se pare un infantilism. Din punctul meu de vedere, eu, in locul ei as fi tare nefericita.
Insa, trebuie sa subliniez din nou: eu nu discut aici fericirea sau nefericirea copilului rezultat din relatia anterioara casatoriei lor.
Mie doar mi-a sarit in ochi acel "nefericit" copil.
Discutam despre problema Oanei si parerea mea este ca ea nu poate sa traiasca fericita alaturi de asa un om ca si sotul ei.
Este desigur, parerea mea.

oana_pdv spune:

Va multumesc pentru parerea sincera. Am vazut ca s-au iscat si niste conflicte insa. Eu nu ma simnt inselata de sot dar imi simnt inselata increderea iar marus a punctat f bine asta. E drept ca imi iubesc sotul si poate ar fi trebuit sa fiu revoltata insa tot ce ma doare aici e ca el mi-a fost ca un frate, ma cunostea f bine si stia ce fel de om sunt , putea sa imi spuna de la bun inceput. poate il ajutam ins a eu cred ca el se temea ca m-ar fi pierdut si de aia a tacut. Asta e parerea mea si asta ma doare ar fi trebuit sa stie cum sunt!
In plus cineva mi-a zis sa ma gandesc la mama aceea careia as fi dispusa sa ii iau copilul. Crede-ma ca ma gandesc, si sincera sa fiu nu stiu ce sa fac. La proces am rugat-o sa vb 2 min cat a fost sotul meu la o tigare, vroiam sa o intreb de ce nu a spus nimic despre asta, sau de ce nu a incercat sa dea de mine doar ma cunostea, vroiam sa aflu si varianta ei , daca intr-adebvar nu vb cu sotul meu. Nimanui bnu ii pica bine sa afle ca are unb copil abia cand acesta se nastAe, mai ales ca s-a conceput cand rel lor se sfarsise , in plus tipa l-a inselat cu fostul ei prieten si asta a dus la ruperea rel lor.
Stiu ca ar fi groaznic sa ii iau fetei dreptul de a-si iubi si cunoaste mama si poate oricat as iubi-o eu (pt ca ador copii mai ales ca e si al sotului meu) dar si lui i l-a luat de a-si iubi copila. Copilul pana la o anumita varsta nu are nevoie decat de dragoste, el nu intelege cum e cu banii, si nu cred ca as fi linistita sa stiu ca ar fi "suficient" din pct-ul mamai naturale a fetei doar ca i s-a dat un nume la copile si o pensie alimentara. Dupa mintea mea eu le-as lua pe amandoua la mine ( si pe mama si pe fiica) poate asa si-ar continua si ea studiile, si ar incerca sa ii ofere un viitor mai bun copilei chiar nevinovate. De aceea va rog sa imi spuneti voi ce ati face in locul meu? Care credeti ca ar fi solutia potrivita pt binele copilei in primul rand, in plus va rog sa luati in calcul ca in cateva sapt o sa vina pe lume si copilul meu si va trebui sa il fac sa inteleaga ca are o sora, sa se joace impreuna, sa inteleaga de ce sora sa are alta bunica si alta mama, in plus ce drepturi legale ar avea sotul meu sa se duca in vizita la fiica sa impreuna cu fiul nostru?
Iar daca va fi custodie partiala nu putem sa ne batem joc de copila aceea sa o tinem pe drumuri intre mama si tata ca in filmele americane! In plus cum ii fac pe ei doi, sotul meu si acea femeie sa aibe o relatie civilizata, adica sa isi vorbeasca, sa nu isi arunce acuze si sa creeze un mediu cat de cat normal si pt acel copil?
In plus cum te poti apropia de un copil vazandu-l doar 1-2 h pe saptamana? Acea fetita va creste indoctrinata cu ura pt tatal ei acolo! Asta pare corect? Me nu mi pare!
Nu vreau sa fiu o nenorocita si sa-i fur femeiii copilul de la san, dar vreau sa aibe o viata normala atat copilul meu cat si al ei. Sa se poata bucura de dragoste, armonie, protectie. Ea nu are nici un venit in afara de alocatia copilului,dar cu toate astea se imbraca dupa ultima moda, iar cand am fost acolo bunica fetei nu a facut decat sa ne spuna cate nenorociri a adus pe capul lor acel copil si nu era in curte nici o jucarie si totusi era vara! Asta mi-a dat de gandit... Dar adevarul e ca nu stiu daca eu as fi in stare sa fiu mama pt doi atata timp nici pt unul nu stiu cum e sa fii!
Indiferent care e adevarul despre venirea pelume sau conceperea acelui copil nu cred ca mai conteaza acum, poate doar ca sa verific credibiltatea sotului meu, ideea e ca trebuie sa gasim o solutie potrivita iar acea femeie si sotul meu nici macar nu isi vorbesc, legal nu as avea nici un drept sa ma bag in "problema lor" insa coplul meu imi da parca tot dreptul! Vreau sa traiasca normal, sa isi cunoasca sora sa o poata iubi, nu sa nu o recunoasca pe strada!
Vreau sa vb cu amandoi, vreau sa afle si parerea mea si vreau sa se ia in calcul si ceea ce simnt eu! Intr-un final eu ce vina am? Am aflat de curand toate astea!

cristoiu spune:

Oana, de ce nu te concentrezi tu pe problema imediata - respectiv copilul tau?

Deocamdata invirti "daca" si cu "parca" de ametesti singura. Inca nu stiti daca e al lui copilul. Pina la rezultatul testului ADN n-ar trebui sa te stresezi deloc in privinta asta. N-are rost sa hotariti ca luati copilul si alte scenarii, pina nici nu stiti daca e al lui.

In al doilea rind, cred totusi ca oricit de frumos suna propunerea ta, este idealist. Va fi greu cu un copil mic. Cu doi, dintre care unul nu va fi al tau, mult mult mai greu. Si crede-ma ca acumulezi multe frustrari si trebuie sa faci un exercitiu de retinere si mentinere a calmului cum nu iti poti imagina. Daca la propriul copil iti mai pierzi citeodata firea, oricit il iubesti de mult, imagineaza-ti ca un dublu stres pe capul tau si te vei descarca probabil pe cea mica. Eu nu cred ca e o solutie buna sa luati copilul de linga mama lui. Sotul tau ce parere are despre asta?

CorinaDani spune:

buna,

parerea mea este ca ar trebui sa te preocupi in acest moment de tine, de pregatirile pentru nastere si sosirea copilasului VOSTRU acasa, cu perioada care va urma, cu schimbarile ce vor avea loc, pentru amandoi.

discuta cu sotul tau si stabileste de comun acord cu el cum veti proceda in situatia in care testul ADN va dovedi ca este fiica lui. va recunoaste fetita, ii va plati pensie alimentara, va stabili cu mama ei un program de vizite ? v-ati gandit ca la mijloc ar putea fi doar un interes material din partea ei, poate stie sau a aflat ca sotul tau are o stare materiala (mai) buna, care i-ar permite sa plateasca pensie alimentara ? daca avea ca scop fericirea si buna-starea fetitei, aceasta fata l-ar fi cautat pe sotul tau inainte de a naste copilul, nu acum...spui ca traieste doar din alocatia copilului, dar se imbraca modern si crezi ca nu-i cumpara fetitei suficiente jucarii...

nu incerca, deocamdata, sa-ti pui problema de a prelua responsabilitatile de a creste aceasta fetita sau de a avea voi grija de mama si fetita, veti avea destule griji pe cap, fara sa mai aveti nevoie si de aceasta...off, cum poti sa gandesti macar sa le iei pe amandoua la tine, ce ai de gand, sa faci un "menaj a trois" ?

luati totul pas cu pas, aveti grija in primul rand de familia VOASTRA. ce va rezerva viitorul veti afla pe parcurs.
prioritatea ta in acest moment este copilasul pe care il astepti si familia VOASTRA : tu, sotul si bb.

iar pana va ajunge baietelul tau la varsta la care va putea sa inteleaga ca are o sora vitrega, mai ai de asteptat cativa ani cel putin...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

Luna1 spune:

Eu cred ca esti idealista. Iti imaginezi ca poti lua fetita la tine si o creste fara discriminari (posibil) si ca pe mama ei o scoti din ecuatie si din viata voastra altfel.

Realitatea este ca nu prea poate obtine incredintarea fetitei sotul tau decat daca in circumstante deosebite, in care poate aduce dovezi ce mama instabila este fosta concubina. Ma indoiesc ca aveti cum , oricat si-ar cheltui ea banii pe haine tot tu spuneai ca acum fetita are nevoie de iubire in special.

In realitate tu nu poti decat sa astepti sa vezi cum se desfasoara lucrurile, sa ai inima si sufletul deschise pentru a accepta fetita, sa ai disponibilitatea necesara si cam atat. Daca este fiica sotului tau probabil se vor stabili ore de vizita cand poti sa luati fetita la voi sa se cunoasca cu fratele ei iar daca aveti disponibilitate sa-i aratati iubire.

Iar situatia a doi frati care locuiesc separat nu e rara, deci nu e asa greu de explicat asta cand fiul tau e mai mare.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

oana_pdv spune:

Recitind ata ce am scris eu cat si voi realizez ca de fapt imi fac mai mult rau gandindu-ma ata de mult la asat. Cert e ca m-a luat pe neasteptate totul si intr-un moment cand ar fi trebuit sa fiu linistita. Adevarul e ca mi-e frica de ce va urma, abia sunt pregatita pt propiul meu copil, nu vreau ca intamplarea asta sa imi tulbure fericirea , sau copilasul. Totul s-a intamplat repede intre mine si sotul meu si am avut mare increder in el. L-am admirat de cand il stiu ii cunosteam foarte bine chiar si relatia cu fata asta o stiam , chiar nu inteleg de ce mi-a ascuns si de ce simnt ca mai sunt amanunte pe care nu mi le-a spus. Ma simnt oarecum tradata si chiar nu ma asteptam vreodata la asta mai ales de la el. Vreau o viata normala, vreau sa am o familie frumoasa si vreau sa fie totul ca inainte sa aflu toate astea. Vreau macar sa pot sa plang, sa ma descarc cumva si totodata sa am intelepciunea necesara sa gasesc o solutie corecta. Nici sotul meu nu vreau sa sufere, nici eu si mai ales copilul sau copii nostri. Nu am nici macar un an de la casatorie, m-am luptat cu toata lumea din casa sa fim acceptati ca si cuplu,am renuntat la cariera mea din bucuresti iar acum imi platesc cartea de munca ca sa beneficiez de idemniz de maternitate, nu vreau sa imi pierd increderea in sotul meu dar vreau sa fiu sigura ca suntem impreuna pentru ca ne iubim , mama imi zice de ex ca poate de aia m-a cerut de sotie sa scapee de responsabilitatile aduse de cealalta, dar el nu prea vrea sa vb despre subiectul asta, iar uneori mi-e teama ca se inchide in el. La randul meu se pare ca si eu fac asta cautand un sprijin moral aici si nu in bratele lui! Dar ce sa fac? O sa innebunesc pana vine rezultatul , iar pe el il vad oarecum impacat cu ideea ca ar fi a lui, fapt pe care pana nu demult il nega cu vehementa. si el vrea custodie totala a fetitei, in plus el este cel care sustine cu tarie ca ea nu ar fi o mama buna, Dar cu toate astea, desi tipa se imbraca modern, si nu am vazut jucarii,nu are servici, nu a iesit sa vb cu noi sau macar cu el sau cu mine,totusi creste copilul acesta de mai bine de un an si face asta de una singura ( ma rog cu ajutorul parimntilor) nu pot sa nu o admir pentru asta. De ce imi doresc atat de mult sa vorbesc cu ea nu inteleg. De ce nu indraznesc sa o sun, fiindca am nr de fix?
Oare ce sper sa aflu? De ce simnt ca nu mai am rabdare pana se va face testul ala? Azi noapte de exemplu cand sotul meu a fost de servici , nu am putut dormi gandindu-ma la asta,am stat pana la 6 dim pe net cautand raspunsuri la temerile mele, legislatie in sensul asta, orice! acum sotul meu e plecat la tara sa faca patutul pt copilasul nostru si iar ma gandesc la asta. Nu o sa pot continua mult asa si nu vreau sa se reflecte in relatia noastra. Nu vreau sa il pierd sau sa aflu intr-o zi ca nu m-a iubit.

maru spune:

off topic: Yasmine, felicitari!

on topic: nu vad unde e tragedia, inca un puiut in inima ta, si daca veti putea sa il cresteti voi, va fi minunat, daca nu, lasa-ti sotul sa isi faca datoria de parinte
acum inteleg ca tu nu ai incredere ca daca el se duce la mama copilului sa nu iasa cu cine stie ce inselaciune, dar cum ai pierdut increderea in el?

ruxij spune:

Nu am inteles prea bine, mama fetitei a declarat ca este dispusa sa iti dea tie fetita sa o cresti? Ca daca nu, faci scenarii degeaba, nu cred ca sotul tau are vreo sansa sa obtina incredintarea copilului, decat in conditii extreme. Deci ori va da ea copilul, ori renunta tu la aceste scenarii inutile, gandeste-te la celelalte variante, cu fetita vizitandu-va din cand in cand, sotul tau vizitand-o din cand in cand samd.

AdiS spune:

As zice ca in primul rand ar trebui sa ai grija de tine, sa duci sarcina la capat, sa nu iti faci 1001 ganduri. Asteapta sa apara copilul tau pe lume si apoi sa vezi la care intrebari ai ramas fara raspuns.

Dupa ce vei naste, sper ca iti vei da seama de usurinta cu care tratezi acum acest aspect:

marius spune:

Lasa timpul sa aseze toate la locul lor. Nu-l mai pistona pe sotul tau daca vrei sa nu ajungeti undeva unde nu merita. Daca e copilul lui e Ok, daca nu e copilul lui e Ok. TU ai UN SOT, VOI o sa aveti UN COPIL. Punct. Nu te incarca cu ce nu-ti apartine. Lasa viata sa iti dea doar ce este pentru tine nu lua ce nu e al tau. Daca sotul tau legal discutand va cere si va obtine custodia primului copil (eu sunt extrem de rezervat ca va reusi legal discutand) atunci veti avea doi copii. Totul e Ok.
Acum insa crediteaza-ti relatia fi calma si inteligenta. Nu strica doar lasa sa curga totul de la sine si va fi bine ai sa vezi.
Capul sus, curaj, calm si .... sanatate!

Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa