Un baietel rasfatat

Raspunsuri - Pagina 24

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns accept92 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Muuh

Citat:
citat din mesajul lui accept92
Explicatiile verbale in cazul unui copil mic (1 an jumate - 2 ani jumate) nu cred ca isi au rostul.


De ce spui asta? TU nu comunici cu copilul tau? Nu ii explici nimic? Eu sunt la al doilea copil si experienta ma face sa spun ca un copil intelege muuult mai mult decat vrem noi adultii sa credem. Intelege tot. Sigur ca pe langa cuvinte il ajuta si tonul vocii si mimica fetei dar chiar intelege. Nimic pe lumea asta nu ma poate convinge ca un copil, oricat de mic nu intelege ce i se spune iar noi ca parinti, daca ii respectam, le suntem datori aceste explicatii. Mai cu seama cand este vorba de lucruri care ii privesc direct.

Miruna, mama lui Alexei (13.07.2006) si a lui Dimitri (02.09.2008)




Comunic foarte mult cu copilul dar nu in scopul de a-l instrui. Pentru ca il respect si nu consider ca am ceva sa il invat. Poate mai degraba as avea de invatat de la copil. Comunic sincer si copilul achizitioneaza in mod natural si ma surprinde in fiecare zi cu ce s-a mai 'lipit' de el. Bineinteles ca ii raspund la intrebari. Dar aici nu era vorba despre asta, adica in context copilul nu intrebase la ce foloseste olita.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui accept92
As vrea sa spun ca nu mi se pare in spiritul ideii de a respecta copilul (pe care o sustin in primul rand) ca un copil sa stea pe olita decat in situatia in care se poate aseza (cel mult cu putin ajutor sa nimereasca o pozitie comoda) si mai ales ridica singur. Pentru ca in caz contrar este normal sa nu se simta in siguranta, daca are senzatia ca este intr-o situatie din care nu poate iesi singur in caz ca isi doreste. Si asezatul pe olita presupune ca si o secunda daca a stat e ok, copilul decide cand se ridica si atitudinea noastra trebuie sa fie pozitiva chiar daca ne-a luat 5 minute sa il dezbracam si el a stat pe olita o secunda.









ok! Si daca pana la 3 ani jumate copilul refuza sa stea mai mult de 1 secunda pe olita, ce inseamna?
Ca parintii sunt lenesi, ca nu au fost suficient de persuasivi, ca habar n-au ce-i aia persuasiunea (meritand interaga compasiune/dezaprobare a comunitatii), ca sunt neglijenti sau pur si simplu ca acel copil e bolnav?
(sensul intrebarii se afla in intregime tot in semnatura mea :)).



AVoogt, !! Nici nu stiu ce sa iti spun...






Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.

Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AVoogt spune:

Citat:
citat din mesajul lui accept92

in relatia cu parintii tai acestia merg pana acolo unde le permiti tu. Cu alte cuvinte exista si posibilitatea sa nu le permiti cu riscul de a strica relatiile.



Aici ai dreptate ... in vara le-am permis multe si inca le mai permit, tata nici macar nu imi mai permitea sa o corestez pe fata cand ex: strica ceva . Imi spunea pe un ton dur :"taci din gura, e in casa mea si face ce vrea ", cand trebuia sa papa ei ii dadeau dulciuri pe ascuns si binenteles ca nu mai manca ...am tacut pana nu am mai suportat situatia si ne-am certat atat de tare incat nici nu au mai vb cu mine asta pana a venit sotul si atunci li s-a pus pata si pe el care habar nu avea ce se intampla ...de ce erau asa de irascibili si iar ne-am certat ...a fost groaznic. Am crezut ca ma duc acasa sa ma relaxez sa ma o vacanta furmoasa,normala dar a fost un chin care mi-a lasat un gust amar sa nu mai zic de fata care nu mai asculta orice i-am fi zis mai imi zicea si :" taci". Ne-au trebuit 2 luni ca totul sa rev la normal si copil sa asculte din nou.
Acum vb rar si atunci nu intarzie sa apara reprosurile, umilintele ...le-am cerut sa incerce sa ma vada ca pe un parinte nu ca pe un copil... cu copil ,dar asta nu cred ca o sa se schimbe niciodata in ochii lor . M-am saturat sa ma cert cu ei ...sunt parintii mai si ma doare ... nu vreau decat sa ne respecte ca parinti .

de

AVoogt

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Muuh spune:

Citat:
citat din mesajul lui accept92

Citat:
citat din mesajul lui Muuh

Citat:
citat din mesajul lui accept92
Explicatiile verbale in cazul unui copil mic (1 an jumate - 2 ani jumate) nu cred ca isi au rostul.


De ce spui asta? TU nu comunici cu copilul tau? Nu ii explici nimic? Eu sunt la al doilea copil si experienta ma face sa spun ca un copil intelege muuult mai mult decat vrem noi adultii sa credem. Intelege tot. Sigur ca pe langa cuvinte il ajuta si tonul vocii si mimica fetei dar chiar intelege. Nimic pe lumea asta nu ma poate convinge ca un copil, oricat de mic nu intelege ce i se spune iar noi ca parinti, daca ii respectam, le suntem datori aceste explicatii. Mai cu seama cand este vorba de lucruri care ii privesc direct.





Comunic foarte mult cu copilul dar nu in scopul de a-l instrui. Pentru ca il respect si nu consider ca am ceva sa il invat. Poate mai degraba as avea de invatat de la copil. Comunic sincer si copilul achizitioneaza in mod natural si ma surprinde in fiecare zi cu ce s-a mai 'lipit' de el. Bineinteles ca ii raspund la intrebari. Dar aici nu era vorba despre asta, adica in context copilul nu intrebase la ce foloseste olita.




Nu am inteles eu corect, scuze. Multumesc pentru clarificare.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns desiree spune:

Citat:
citat din mesajul lui accept92

Citat:
citat din mesajul lui Muuh

Citat:
citat din mesajul lui accept92
Explicatiile verbale in cazul unui copil mic (1 an jumate - 2 ani jumate) nu cred ca isi au rostul.


De ce spui asta? TU nu comunici cu copilul tau? Nu ii explici nimic? Eu sunt la al doilea copil si experienta ma face sa spun ca un copil intelege muuult mai mult decat vrem noi adultii sa credem. Intelege tot. Sigur ca pe langa cuvinte il ajuta si tonul vocii si mimica fetei dar chiar intelege. Nimic pe lumea asta nu ma poate convinge ca un copil, oricat de mic nu intelege ce i se spune iar noi ca parinti, daca ii respectam, le suntem datori aceste explicatii. Mai cu seama cand este vorba de lucruri care ii privesc direct.

Miruna, mama lui Alexei (13.07.2006) si a lui Dimitri (02.09.2008)




Comunic foarte mult cu copilul dar nu in scopul de a-l instrui. Pentru ca il respect si nu consider ca am ceva sa il invat. Poate mai degraba as avea de invatat de la copil. Comunic sincer si copilul achizitioneaza in mod natural si ma surprinde in fiecare zi cu ce s-a mai 'lipit' de el. Bineinteles ca ii raspund la intrebari. Dar aici nu era vorba despre asta, adica in context copilul nu intrebase la ce foloseste olita.




ok, gandesti astfel, dar nu esti dispusa sa-i dai votul tau privind "achizitia naturala" a unei deprinderi firesti doar explicandu-i si lasandu-l sa se autoinstruiasca...

nu-l instruiesti cu nimic caci consideri ca nu ai ce sa-l inveti...dar te chinui de mama focului sa-i creezi un reflex conditionat de eliminare la olita...fiindca nu esti convinsa ca daca ai comunica simplu cu el, ar intelege, fiind prea mic?

nu prea reusesc sa te urmaresc......scuza-ma ca te disec,dar m-a atras contradictia :)


Alina,mami de Mihnea-Octavian, 3 anisori fara un pic

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns accept92 spune:

Citat:
citat din mesajul lui denizel


ok! Si daca pana la 3 ani jumate copilul refuza sa stea mai mult de 1 secunda pe olita, ce inseamna?
Ca parintii sunt lenesi, ca nu au fost suficient de persuasivi, ca habar n-au ce-i aia persuasiunea (meritand interaga compasiune/dezaprobare a comunitatii), ca sunt neglijenti sau pur si simplu ca acel copil e bolnav?



Zi de zi, copilul nu apuca sa stea pe olita mai mult de 1 secunda? Da ce are arc la fund, sau frige olita? Mi-e greu sa cred ca oferind olita copilului care accepta sa stea pe ea zi de zi, el sta o secunda si apoi se ridica. Zi de zi, timp de cate luni? La ce varsta presupunem ca am inceput? Sa zicem ca la 2 ani jumate. Deci timp de 1 an copilul sta o secunda zilnic pe olita! Greu de crezut. Mai ales ca dimineata copiii sunt destul de adormiti si cooperanti. Daca ii pui la ora de maxima agitatie pe olita in camera de joaca e foarte posibil sa nu aiba stare. Deci mie imi este greu sa cred in scenariul asta ca mama a fost consecventa, cred ca undeva pe drum ea a renuntat si olita sta in baie sau este un obiect de decor asa cum am vazut aici exemple concrete.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns a_alinta spune:

am picat si eu ca din oala pe subiectul asta, in incercarea de a afla cum e cu incercarea cu facutul la oala, chiar daca nu mai sunt la primul copil, dupa 12 ani se pune ca tot ca la primul esti...
nu am reusit sa citesc decat ultimile postari, pana acum pot sa zic ca mare adevar a grait avoogt!
citesc din urma si vin si eu cu impresii, e un subiect care ma intereseaza si pe mina!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns accept92 spune:

Citat:
citat din mesajul lui desiree


ok, gandesti astfel, dar nu esti dispusa sa-i dai votul tau privind "achizitia naturala" a unei deprinderi firesti doar explicandu-i si lasandu-l sa se autoinstruiasca...

nu-l instruiesti cu nimic caci consideri ca nu ai ce sa-l inveti...dar te chinui de mama focului sa-i creezi un reflex conditionat de eliminare la olita...fiindca nu esti convinsa ca daca ai comunica simplu cu el, ar intelege, fiind prea mic?

nu prea reusesc sa te urmaresc......scuza-ma ca te disec,dar m-a atras contradictia :)




Am o relatie foarte buna cu copilul, nu cunosc 'chinul de mama focului'. Explicatia contradictiei este foarte simpla. Sa zicem ca un copil refuza mancarea. Bineinteles ca nu il fortezi, dar ce mama ar putea renunta? Ai sa mai incerci si maine, ai sa incerci si altceva. Ar renunta o mama care considera mancatul un moft dispensabil. Nu exista asa ceva. In schimb exista mame care considera olita un moft. Eu nu. Pentru mine este la fel de importanta si naturala ca masa si baia si somnul. Am explicat intr-o alta postare de ce, motive care tin strict de ingrijirea copilului. Sunt curioase cate dintre mamicile care asteapta achizitia naturala pana la aproape 3 ani ar fi procedat la fel acum 30-40 de ani cand scutecele se fierbeau si calcau?




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AVoogt spune:

Citat:
citat din mesajul lui accept92

Zi de zi, copilul nu apuca sa stea pe olita mai mult de 1 secunda? Da ce are arc la fund, sau frige olita? Mi-e greu sa cred ca oferind olita copilului care accepta sa stea pe ea zi de zi, el sta o secunda si apoi se ridica. Zi de zi, timp de cate luni?



Fetita mea are arc la fund ...sta pe olita doar imbracata altfel spune ca nu poate reactioneaza exact ca si cand ar frige-o , nici macar dimineata , nicicand ...refuza din start si se enerveaza , urala ingrozita . Daca aveti voi si alte metode care au "mers" spuneti-mi si mie

de

AVoogt

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Accept, tare mult te contrazici si tare nu ai continuitate :).
Pe de o parte spui ca un copil e atat de evoluat incat nu trebuie sa mai invete nimic de la tine (?), pe de alta, profiti de momentele cand e somnoros, deci cooperant (ups!!), ca sa-l plasezi pe olita.

Citat:
Da ce are arc la fund, sau frige olita


Nu!! Nicidecum!!! Pur si simplu nu vrea. Exista asa ceva! Poti crede asta?

In caz ca eu nu am fost suficient de clara, ti-a explicat Desiree perfect.


Mai, si, pana la urma, ce-i cu olita asta???
Te agati cu disperare de olita si ai impresia (nici mai mult nici mai putin) ca relatia copilului cu un plastic nenorocit e simbolul reusitei parintesti .
Crede-ma, nu inteleg nimic din ce vrei sa demonstrezi.


P.S. Copilul iti este superior prin puritate, prin ascutimea mintii, prin simt nealterat al dreptatii, prin capacitatea de a iubi neconditionat, dar nu prin nivel al cunostintelor.
Asa ca, zic eu, ar avea o gramada de chestii de invatat de la tine.



Protest
Recunosc ca ma jucam odata cu fetita la nisip si a venit o alta fetita sa se joace cu noi. Avea peste 3 ani, s-a asezat in fund in nisip, moment in care i-am vazut pampersul si toate cele (la copiii mai mari dispar colaceii de pe picioare, pamperul nu prea mai are pe ce sa stea), avea si nisip in pampers, recunosc ca am avut o reactie in stomac, fetita vorbea foarte bine, parea sanatoasa.

Cand de fapt categoria copiilor care mai folosesc pampersul la 3 ani este clar minoritara si pentru parintii lor imi pare rau daca au incercat si nu au reusit iar daca nu au facut nimic mi se pare condamnabil.

Mergi la inceput