cinematografia romaneasca - Noul Val
Raspunsuri - Pagina 8
lilanda spune:
Citat: |
citat din mesajul lui buflea P.S. Cred ca ar fi bine sa curete cineva subiectul asta - sa separe fotografia (universala) de cinematografia romaneasca |
Ouchh, ma tem c-o sa iasa o varza; si aici, si la un subiectul nou. Sint citeva mesaje off si on topic in acelasi timp. Io zic s-o asteptam pe Mihaelka si daca ea zice sa mut catrafusele, ma execut :))
qsar spune:
Da' nu-i mai simplu sa revina toata lumea la cestiunea cu Noul Val si sa "sarim" pentru intermezzo-ul cu pozele (care-au fost, in fond, doar un "argument")?
Asadar, la cestiune:
Sunt, probabil, cel mai putin avizat consumator de film. Pentru ca, fiind absolut subiectiva, judec filmele strict in functie de emotia pe care mi-o produc, chiar daca uneori ma "rasfat" facandu-le disectia: scenariu, dialoguri, regie, jocul actorilor, imagine, montaj, decoruri, costume, muzica... Dar pana-n final, tot emotia conteaza.
Iar Noul Val cinematografic romanesc, sincer, nu reuseste sa ma emotioneze...
buflea spune:
Pai nu stiu daca este chiar asa ... eu nu ma uit la un film numai prin prisma emotiilor care mi le creeaza. Filmul este un ansamblu care trebuie privit si analizat ca ansamblu - este ceva mai complex decat o carte sau o fotografie, unde citesti / te uiti si simti, astepti sa simti sau iti imaginezi ca simti . Filmul are scenariu, are actorie, are decoruri, are dialoguri, are regie - toate la un loc incearca sa transmita un mesaj - nu neaparat o emotie dupa mine (in fine, eu am o problema cu emotiile gandite, poate de aia restul artelor ma sensibilizeaza mai putin).
De ex Changeling (filmul ala cu Ang Jolie) a indus (dupa mine) o multime de emotii - dar a fost un film mediocru - amosfera timpurilor bunicica, scenariul cam documentaristic, Angelina nu a excelat si a aratat prea diva in film, regia foarte simplista ...etc.
Aceeasi problema am avut-o eu cu "Le scaphandre et le papillon" care a avut o abordare cinematografica originala (filmatul prin ochiul persinajului principal) dar care mie nu a reusit sa-mi transmita dramatismul povestii.
Revenind la cinematografia romaneasca - Lazarescu, dupa mine, transmite emotie, dar este o emotie fortzata si nerealista - si asta din cauza scenariului in primul rand, care vrea sa prezinte un caz nefericit cand de fapt, oriunde in lume, nefericitul ar fi fost tratat la fel. Bine, mie nu mi-a placut nici regia la Lazarescu - am zis de ce - lipsa luminii si cadrele miscate mi s-au parut exagerate.
4-3-2 transmite iar emotie - de fapt mai multe feluri de emotii - emotia situatiei de a trebui sa faci un avort cand acesta e ilegal, emotia relatiei in cuplu sau intre prieteni, emotia de a vrea sa ajuti o colega de camera si pretul pe care trebuie sa-l platesti pentru asta ...etc. Deci un scenariu complex, care atinge multe subiecte interesante, jocul actorilor foarte bun (am mai scris - mai ales vocile lor), atmosfera (caminele studentesti, hotelurile ceausiste), regia ... un film complet din toate punctele de vedere.
beshter spune:
Citat: |
citat din mesajul lui qsar Da' nu-i mai simplu sa revina toata lumea la cestiunea cu Noul Val si sa "sarim" pentru intermezzo-ul cu pozele (care-au fost, in fond, doar un "argument")? |
Ba da.
Deci nu mutati, va rog, nicio catrafusa.
Trouve avant de chercher
Sabina spune:
e super funny ca in discutiile despre arta "alungati" taman artistu si unii stiu mai bine mecanismele decat ala care face asta zi de zi, dar care probabil nu intelege nicio iota din ce mestereste de la 5 ani si spune numa cuvinte fara acoperire
ca sa fie clar, arta nu transmite mesaje! ca nu mai e arta.ala e tezism! cu mesaju:) Arta transmite sentimente exprimate prin idei geniale.
In fine, eu n-am vrut decat sa arat ce e aia monosemantic si polisemantic, exemplificand cu cele mai simple/ concrete imagini posibile.
In orice arta definitiile sunt identice, iar filmul are, indubitabil, structuri profund muzicale, asa ca nu e in plus discutia "muzicala" . Ce mesaj transmite concertul brandenburgic nr 3 de bach? ia sa vad:)))
Sa nu-i credeti pe aia care spun ca filmul vine din foto plus romane ca nu-i adevarat:)
Am sa revin in discutie daca mai vad vreun film din noul val:)
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
beshter spune:
Sabina, de acord cu tine, intr-o discutie despre film incap discutii despre muzica si fotografie. Eu nu numai ca te astept sa revii aici, te astept sa vii si la cinematografia europeana si la filmele vechi.
Eram doar foarte curioasa despre ce filme romanesti vorbesti.
Cu partea asta nu pot fi de acord (din varii motive):
Citat: |
ca sa fie clar, arta nu transmite mesaje |
Un motiv important ar fi ca, daca spui si crezi asta, ar insemna ca singurul artist veritabil ar fi muzicianul. Ceea ce nu e adevarat.
Toate formele de arta - la muzica nu ma pricep prea bine, deci nu ma bag, dar si acolo am indoielile mele - transmit mesaje. Rezulta, nu-i asa, ca toate, cu exceptia muzicii, sunt tezisme. Ceea ce iar nu-i adevarat.
Trouve avant de chercher
Sabina spune:
Miha, nu neg ca in orice opera de arta exista stratul epidermic (si in muzica unii vad ropotul ploii si venitul oilor de la pasune- simfonia Alpilor de Richard Strauss)
dar tabloul de Rembrandt de pilda nu e numai ca sa il zugraveasca pe contele x , ci se naste din dorinta autorului de a se explrima artistic, adica autorul are o stare f puternica pe care si-o concretizeaza prin mestesugul sau. Ce mesaj trasmite Turner in tablourile sale? ma refer la unu din asta, hai sa fim mai buni sau etc:D
Daca toate operele de arta ar transmite mesaje concrete, atunci si oamenii vor intelege toti acelasi lucru din opera respectiva. Opera de arta insa are aceasta proprietate miraculoasa, de a se adresa sufletelor extrem de diverse. Daca ar transmite in p#259;rimul rand mesaje, cei care nu-s de acord cu el, mesajul, n-ar savura frumusetea lucrarii. Aici am vrut sa ajung:
monosemantism = toata lumea decodifica aproximativ la fel.
Polisemantism- varietate f mare de sentimente inglobate in , sa-i zicem, "mesaj"
:)
Eu din filmele romanesti de genu lazarescu, 432, deduc mai degraba stari asociate mesajelor logice(ce naspa e aia, ce bine e ailalalta)
Nu exista nicio secna care sa ma treaca prin mai multe trairi deodata, si fara ca aceste trairi sa le asociez cu anecdoticul scenei. Eu vreau sa le asociez cu ceva mai presus de intamplarile prezentate in film. Cum se intampla de exemplu in scena clopotului din Rubliov.
Sau aia cu calul
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
beshter spune:
Am vazut ieri alt film din noul val: 'Cealalta Irina', 2009, regia Andrei Gruszniczki.
Trailer:
Va spun acum pe fuga ca mi-a placut, ca e un film minimalist si (neo)realist dar foarte neplictisitor, bine condus si bine povestit, cu un Andi Vasluianu in cu totul si cu totul alt rol decat cele de gigi duru'. A, si nu e despre revolutie:)
Cand am timp, vin si va mai povestesc. Oricum, numele regizorului e de retinut (chiar daca e cam greu si de scris si de pronuntat si de tinut minte).
Trouve avant de chercher
simali spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Sabina dar tabloul de Rembrandt de pilda nu e numai ca sa il zugraveasca pe contele x , ci se naste din dorinta autorului de a se explrima artistic, adica autorul are o stare f puternica pe care si-o concretizeaza prin mestesugul sau. |
Bagi tu mana-m foc pentru toate portretele lui Rembrandt?
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
simali spune:
Citat: |
citat din mesajul lui buflea Pai nu stiu daca este chiar asa ... eu nu ma uit la un film numai prin prisma emotiilor care mi le creeaza. Filmul este un ansamblu care trebuie privit si analizat ca ansamblu - este ceva mai complex decat o carte sau o fotografie, unde citesti / te uiti si simti, astepti sa simti sau iti imaginezi ca simti . Filmul are scenariu, are actorie, are decoruri, are dialoguri, are regie - toate la un loc incearca sa transmita un mesaj - nu neaparat o emotie dupa mine (in fine, eu am o problema cu emotiile gandite, poate de aia restul artelor ma sensibilizeaza mai putin). |
Exista filme (si arta) care iti arata Lumea dintr-un punct de vedere complet diferit si surprinzator. Altele te invita sa reflectezi asupra unui concept, altele te revolta... Dar si ele trebuie sa produca emotie (fie si nu ai emotia descoperirii unei perspective uimitoare si complet diferite?).
Daca nu produce emotie autentica arta este simpla prezentare. Emotia este pentru mine, (profanul innebunit dupa arta) busola in aceasta lume pe care nu o inteleg intotdeuna atat cat mi-as dori. Uite publicitatea. Este arta? Uneori da. Atunci cand emotioneaza. Deci emotia este cea care face diferenta. Cel putin pentru mine asa este. Orice forma de arta trebuie mai intai sa ma emotioneze; abia apoi urmeaza analiza, incercarea de a descoperi alte sensuri, etc.
Citat: |
citat din mesajul lui buflea Revenind la cinematografia romaneasca - Lazarescu, dupa mine, transmite emotie, dar este o emotie fortzata si nerealista - si asta din cauza scenariului in primul rand, care vrea sa prezinte un caz nefericit cand de fapt, oriunde in lume, nefericitul ar fi fost tratat la fel. Bine, mie nu mi-a placut nici regia la Lazarescu - am zis de ce - lipsa luminii si cadrele miscate mi s-au parut exagerate. |
Scenaristii filmului sunt si ei victimele manipularii cu televizorul/presa din Romania. Discursul lor subliminal este "uite ce e la noi!" si "la altii PRECIS nu este asa" ceea ce dovedeste o cunoastere limitata a lumii spitalelor, lipsa experientelor personale de calitate (cum e la altii - la aia de vrei sa-i sochezi ca sa-ti dea premiul cel mare macar) si depresia ingrozitoare in care a cazut romanul (de la vladica la opinca) pentru ca citesti pe toate fetele "la altii precis e mai bine", stim noi.
Visez la ziua in care cineastii romani nu se vor mai duce la Cannes doar cu femeia cu doua nasuri si doua urechi, convinsi fiind ca daca socheaza suficient se vor acoperi de succes. Tezismul cu agronomul si profesoara a fost inlocuit cu tezismul spectacolului de ciudatenii grotesti si socante...
Estu' se vrea cu orice pret "Boratizat" iar vestu' se simte bine sa aiba ce compatimi. Jalnic!
Un film care mie mi-a placut mult este "Nunta Muta". Pentru ca m-a emotionat.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice