Femeie intr-o lume de barbati

Am un servici care imi place si pe moment imi convine, singura mea problema e ca sunt singura femeie intr-o equipa de 7 personne. Postul meu este mai inferior decat al lor ( chiar daca studile mele sunt mai superiore decat a lor), am aceptat acest post pentru ca pot sa imbin viata profesionala cu cea familiala.
In equipa 2 persoane m-au acceptat ca femeie, celorlalti le este destul de greu sa ma accepte. Lucrez de doi ani cu ei si in acest timp am acceptat toate commentariile lor legate de femeii, de romani. Incerc sa fac tot posibilul sa le arat ca vreau sa ma integrez in equipa dar ei ma fac sa inteleg ca ei, au un post superior, ca sunt barbati, etc.
Problema e ca nu ma pot sa vorbesc cu superiorul pentru ca e chiar el e primul care ma face sa inteleg ca sunt o femeie si distanta dintre pozitiile noastre e prea mare ca sa imi acorde timp sa ma asculte.
Nu stiu cum sa fac sa pot sa ma integrez in equipa si in acelas timp sa continu linistita lucrul.

rory76 spune:

Cred ca iti bati prea mult capul cu asta...fa-ti treaba si gata. Ce e stresul asta cu sa te accepte...sa te inteleaga ca esti femeie...e doar business,nu? Fa-ti treaba impecabil si nu o sa mai aiba nimeni nimc cu tine, chiar o sa te respecte pentru asta.

"Trust no one!"

Mediajust spune:

Eu cred ca singura maniera de a fi acceptata este sa-ti faci profesionist treaba, activitatea echipei sa nu fie afectata in niciun fel de tine, sa-i ajuti si sa raspunzi la cerintele profesionale aratand ca se pot bizui oricand pe tine. Respectul si aprecierea vin din profesionalism, nu din nationalitate sau sex.
Sincer, eu nu cred ca fisura vine din faptul ca esti femeie - poate mai repede ca esti romanca (inteleg ca au o problema cu asta - deci e posibil sa se fi comportat la fel si cu un barbat).
Daca "misoginii" sunt pe o pozitie profesionala superioara tie, probabil ca ar fi avut pana acum parghii de a te indeparta definitiv din echipa. Daca n-au facut-o, inseamna ca au nevoie de tine si ca nu au reprosuri legate direct de munca - deci asta e.
Pana la urma, daca profesional este in regula (nu te "saboteaza", au un comportament civilizat, nu-ti dau sarcini peste puterile tale fizice) si acest loc raspunde intereselor tale (materiale, familie, timp, pricepere) trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca nu-i obligatoriu sa va si imprieteniti si sa mergeti la cina impreuna. Ia-o asa cum e, in fond e o slujba, nu-i familia ta, multi au colegi cu care sunt incompatibil personal si o iau ca atare.

sm spune:

Va multumesc mult pentru raspunsi si pentru incurajari. Problema e ca daca nu esti acceptata de ei nu esti la curent cu ultimele noutati sau cu unele informatii de care depinde modul de lucru. Comunicare oficiala nu exista. Restrictia de informatie este singur modul pentru ei de a deveni indispensabili. Deci de neinlocuit. Daca folosesc ca scuza faptul ca nu am fost informata de noutate si de aceea nu am putut sa continui lucrul imi vor spune ca e rolul meu de a face necesarul sa ma interez sa le cer informatia.

roxx26 spune:

Si eu sunt intr-o situatie oarecum similara cu a ta, in sensul ca activez intr-un domeniu predilect barbatilor - in armata. Inca din primele zile au fost niste binevoitori care au incercat sa imi explice ca locul meu nu e aici, ca ar fi mai bine ca femeie sa ma orientez in alt domeniu si asa mai departe...Si acum, dupa mai multi ani, chiar daca mi-am castigat o pozitie si imagine buna prin rezultatele muncii mele, inca mai aud voci carcotase care sunt de parere ca locul meu nu prea e aici, sunt aceleasi persoane care nu mi-ar da o mana de ajutor nici stransi cu usa..Dar pana la urma e problema lor, eu spun mereu ca nu m-am maritat cu serviciul (si nici n-am de gand). E pana la urma doar un loc de unde imi castig salariul si atat. Asa ca, fruntea sus. Cere-le informatiile necesare, dar intr-un mod colegial, nu este nevoie sa adopti o atitudine inferioara, pana la urma sunt indatoririle fiecaruia de serviciu. Si tine-te tare pe picioare, nu le arata ca te afecteaza glumele lor despre romani si despre femei, dimpotriva, trateaza-i ca pe niste copii idioti atunci cand se comporta astfel.

conchita spune:

sm, una dintre problemele cu femeile care vor sa dovedeasca ceva barbatilor e chiar asta, ca incearca prea tare sa dovedeasca. in al doilea rand, promovarea si supravietuirea in mediul corporativ tine de cat de bun esti la politica relationala, deci te inteleg ca vrei sa fii acceptata, este fundamental. in al treilea, ce fac colegii si seful tau ar fi ilegal aici in america si ai avea la dispozitie mijloace de constrangere in ce-i priveste, eventual sa-i dai in judecata pentru discriminare. la voi sunt legi de genul asta? pe-aici exista o hot-line unde poti raporta hartuiri de genul asta si discriminari, chiar anonim, si vine o comisie din afara sa cerceteze daca esti subiect de discriminare etica si sexuala (ca esti femeie).

ruxij spune:

Da, este mai greu pt. femei intr-o lume a barbatilor si intr-adevar exista situatii in care esti facuta sa simti sau poate tu singura iti pui problema ca poate ai fost tratata intr-un anume fel pt ca esti femeie. Si eu ma simt uneori tratata asa usor de sus. Solutia mea? Nu am una decat sa ignori micile rautati, sa te lupti cu viclenie, sa raportezi dc exista ofense grave si cea mai buna razbunare este reusita profesionala. Sa ii vezi ce se oftica de mama focului dc. indraznesti sa le-o iei inainte Eu astept sa ajung mai sus si dupa aia care se mai ia de mine cumva e posibil sa afle ca's o "bitch". Intre timp le cam inghit si cand a fost cazul de sarit calul m-am dus si mai plans mai sus. Nici sa taci la orice nu e bine ca ei inteleg ca te pot calca in picioare, e bine sa le fie un pic si frica. Dar poate aici sunt politici ceva mai bune din acest punct de vedere si nu stiu dc tu poti face asa ceva la o adica. Nici aici nu e bine sa faci circ mare, ca dupa aia te faci cunoscuta de "trobule maker" si nu te mai angajeaza nici aghiuta.

ralualexandrei spune:

Si eu imi castig existentza intr-un domeniu predilect barbatilor insa imi fac treaba bine si ii ignor atunci cand au accese de misoginism.

Andra ,mamica lui Robert , a Mariei si a lui Eduard Ionutz album no1 album no2 albumul no3
Vreau sa nu mai fiu diferit!!!!

sm spune:

Si aici legile sunt destul de dure pentru hartuire si pentru descriminare cel mai greu e sa ajungi sa dovedesti, dar cel mai bine e pe cat posibil sa nu se ajunga la asa ceva. Si aici imaginea conteza mult si lor le e frica de persoane "trobule maker", pentru ca poate sa se creze zvonuri care sa le strice lor pozitia. Treaba incerc sa mi-o fac cat mai bine posibil, de ignorat comentariile le ignor deja de doi ani, numai ca atunci cand esti obosit si vad asta atunci incep si mai tare sa te provoace si tie iti vine sa le zici vreo doua.

conchita spune:

exact pe asta si mizeaza - pe frica.
daca legea e de partea ta si mai e si-un regulament de ordine interioara, sper, care sa protejeze contra discriminarii, inseamna ca, logic, frica ar trebui sa le fie lor. dar ei, masculi macho, se gandesc ca tu esti femeie si ti-e frica sa pierzi pana si pozitia aia inferioara in job pe care zici ca o ai. si tu le confirmi asta. nu poti promova asteptand si ignorand comentarii degradante. cine o sa te promoveze, tot astia care comenteaza?

gandeste-te bine ce e mai important: dreptul tau de a-ti face jobul cum trebuie, si anume cu demnitate si respect din partea colegilor si a sefului, sau siguranta postului? caci, dupa mine, in conditiile astea tu nici siguranta postului nu o ai. pozitia ta e precara si e amenintata de ei, obligati sa te tina la curent cu informatiile legate de job. asta e sabotaj de-a dreptul. tine-ti capul drept si nu capitula, ca nu ai de ce. dreptatea e de partea ta.

delphin spune:

sm, hai sa-ti povestesc experienta mea intr-o meserie unde raaaare sunt femeile, unde, de pe ultima treapta am sarit pe prima...tot in FR
Singurul meu atu, la inceput a fost seriozitatea si pe plan "travail" si pe plan personal.
Si am facut in asa fel sa devin indispensabila in servici, sa fiu un exemplu pt. coechipieri! Sa nu aiba nimic sa mi se reproseze, in asa fel cand cer ceva sa nu mi se poata refuza.
Am mers pana a face cursuri ca sa fiu la fel de calificata ca si seful. Ei dupa ce am facut cursurile...totul s-a schimbat, nimic nu se facea in echipa fara sa fiu informata, am fost numita chef de echipa, insa salariul nu a urmat promovarea si am plecat la altii, tot barbati in echipa, unde au stiut sa si plateasca.
Apoi am renuntat eu la job caci vroiam un al doilea copil. In timpul sarcinii m-au sunat sa-mi propuna chef adjoint de serviciu...am apreciat insa nu am acceptat, dar stiu ca oricand m-as duce sa le cer de lucru, ar gasi sa-mi dea si nu la treapta de jos.
Deci conteaza mult seriozitatea! Chestia cu nationalitatea pot spune ca eu m-am lovit mult, dar le-am spus clar ca nu am ales eu tara in care sa ma nasc, nu pot educa eu toata poulatia si le-am semnalat aceleasi probleme pe care ei le semnalau la romani,si in FR....cu limba...radeau la inceput de accentul meu, pana cand le-am spus sa mi se adreseze pe acest ton cand vor vorbi la fel de bine romana cum eu vb fr.
Bref, nu trebuie sa pleci capul! Ceri informatiile de care ai nevoie, senin, iar aluziile lor te faci ca nu le auzi sau nu le intelegi!
Replica mea cand ei incercau sa ma tachineze la inceput si faceau glume de macho:" Moi pas francofon, moi pas comprendre!" Intentionat cu greseli si cu accent, asa au inteles ca nu gust glumele lor.