Parintii nostri

Yasmine spune:

+1

>>Daruieste lumii un zambet shi toata lumea iti va zambi!<< Charlie Chaplin

Corinna, Andreas Noël, Yasmin Serena si samburelu mititelu

Ramonika spune:

giani - m-a impresionat profund povestea ta.

Luna1 spune:

Giani

Tata a fost alcoolic. Violent la bautura in general fata de mama si ocazional fata de fratele meu mai mare cu 9 ani. Pe mine m-a iubit mult, eram fetita lui Tata. Asta nu inseamna ca se gandea prea des la mine, la rusinea pe care mi-o provoca cand venea acasa pe 3 carari, la cum imi batea inima ca la iepuri de frica bataii pe care mama urma probabil sa o ia, de cum ma rugam de mama sa TACA, sa nu-i zica nimic, ca sa se culce fara scandal. Frecvent farfuriile cu mancare zburau pe pereti cand el venea beat pentru ca "Varza?! nu vreau varza, vreau...." si farfuria zbura. O data a aruncat cu o scrumiera dupa mama iar mama s-a ferit nestiind ca eu sunt in spatele ei, iar scrumiera mi-a spart mie capul. Macar asta a incetat scandalul si s-au preocupat de mine su capul sangerand. Amintirile cele mai urate erau cand mama se hotara sa plece pe strazi in miezul noptii cu fratele meu si incepea scandalul "fata ramane cu mine" si trageau de mine in toate partile iar eu ma rugam de mama sa nu ma lase. Nu ma lasa normal.

Si totusi am amintiri frumoase despre el. La mare in special, acolo mergeam an de an si 10 zile tata se juca cu mine mult, iar seara desi se imbata nu prea creea scandal.

La varsta de 14 ani cand a observat ca ma intereseaza un baiat cred ca a realizat ca nu mai sunt copil, a incetat sa ma mai iubeasca ca de ma transformam in femeie iar el cam ura femeile de curve ce erau, asa ca a ales sa ma ignore total. Can aveam 16 ani a murit si la fel ca Giani am simtit o relaxare imensa, Dumnezeu sa ma ierte.

Mama a fost...perfecta. M-a iubit, m-a dragalit, m-a protejat cum stia ea, imi citea povesti, a fost oaza mea de liniste intr-un univers defect. Mi-a fost si cea mai buna prietena, fetele in liceu ma invidiau ce mama cool aveam. Ea avea doar 2 reguli : sa nu o mint niciodata si sa ii spun mereu unde sunt ca in caz ca nu ma intorc la ora stabilita sa stie de unde incepe cautarea.

Pe principiul celor doua reguli pe care le-am urmat mereu am stiut ca putem fi cele mai bune prietene. Mama a stiut cand am fumat, a stiut de primul meu prieten, a stiut tot. Pentru ca desi daca ii spuneam ceva ce nu ii convenea stia sa vina sa imi spuna "eu asa as sugera sa faci, insa tu poti face cum vrei tu, eu iti voi fi alaturi mereu". Si asa a fost. Iar acum e aici cu mine, mai ne ciondanim insa e mama si o iubesc.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

dana_lucia spune:

Exista si parinti de acum 30-40 de ani care nu si-au batut niciodata copiii, i-au dragalit si iubit mult. Un ex. in acest sunt parintii mei, de-a dreptul minunati, datorita carora sunt cine sunt azi. Ii iubesc enorm atit pe mama cit si pe tata si le multumesc ca au fost un exemplu extraordinar ca parinti, le urmez si eu acum ca parinte modul deosebit de a se purta si ii copiez purtindu-ma si eu asemenea lor cu copilul meu.
Cuvintele mi se par sarace in a descrie relatia mea si a fratelui meu cu minunatii nostri parinti!

freedelia spune:

Relatia mea cu parintii mei a fost de cand ma stiu o continua oscilare intre rai si iad. Parinti foarte inconsistenti, ma rasfatau pana la refuz, imi luat tot ce doream si imi faceau toate poftele, pana cand ajungeau la capatul puterlor si atunci isi varsau nervii pe mine -- tipau, imi ziceau ca sunt cel mai rau copil, ma mai si trosneau.

De iubit stiu ca m-au iubit cu disperare, si eu la fel, tin minte cum plangeam cand pleca tata in delegatii (cate 3-4 zile) si dormeam cu papucii lui in brate, tin minte cum mereu imi aducea bomboane din avion cand se intorcea si alte bunatati. Tata avea un serviciu cu program flexibil asa ca adesea cand eram bolnava el statea cu mine acasa, in vacante cu el mergeam la filme. Iarna el ma ducea in parc cu sania si vara el ma ducea la bazin la inot. Si tot cu el aveam si certurile cele mai mari -- nu suporta sa il dezamagesc. Daca nu voiam sa merg la biserica, daca eram obraznica sau neascultatoare, cand am crescut si am inceput sa ma machiez si sa ma imbrac "ca o panarama", toate astea il terminau si de durere se dezlantuia asupra mea, imi spunea chestii care ma dureau cumplit, uneori chiar neadevarate. Tin minte ca intr-o noapte de PAste am venit acasa dupa sluhba de afara sa mancam ceva si apoi eu mergeam la un party iar ei se intorceau la biserica. Atata s-a suparat ca mi-a spus ca sunt grasa (era obsesia mea, desi eram slaba moarta, ma vedeam mereu grassa). Nu am mai mers la party, dar nici ei la biserica, ne-am certat si ne-am culcat. A fost mereu si inca este abuziv din punct de vedere verbal de fiecare data cand se simte incoltit sau atacat. I-am cautat toata viata scuze dar deja de cativa ani nu ii mai accept jignirile. Felul acesta de a comunica m-a afectat foarte mult si aproape era sa imi pierd sotul entru ca nu comunicam decat asa. De cativa ani am inteles si deja in familia noastra nu se mai comunica deloc asa si e bine.

De mama nu am prea multe de zis -- ea m-a iubit dar nu a fost suficient de puternica incat sa nu il lase pe tata sa ma desfiinteze de cate ori il dezamageam. Plus ca nu a comunicat cu mine. Acum incearca, dar sunt atat de multe tipare deja create, incat mi-e imposibil sa ma deschid fata de ea. O vad ca sufera, dar nu pot, nu stiu cum. Mama a dormit cu mine pana tarziu, cred ca pe la 14 ani si ea era cea care statea cu mine cand treceam prin disperari crunte de fiecare data cand ma certam cu un iubit. Nu vorbeam prea mult, dar statea cu mine ore in sir, uneori zile in sir si asta ma ajuta. Uneori nu o lasam nici sa mearga la serviciu, nu voiam sa raman singura. Tot ea mergea si la scoala sa se milogeasca de profesori sa ma ierte -- eram SPAIMA profesorilor, desi eram foarte buna la invatatura. Nici nu mai stiu de cate ori am fost amenintata ca imi dau 4 la purtare si ma lasa repetenta. Si mama se umilea la toti pentru mine si am ajuns sa fac si scoala, si liceu si facultate. Mama umbla cu haine vechi numai ca sa imi pot eu cumpara ce era la moda in fiecare an si tot nemultumita eram... muncea mult si de aia avea atat de putin timp de petrecut cu mine.

Acum, amandoi parintii mei, la aproape 60 de ani, s-au mutat in China ca sa poata sa isi vada copilul su nepotii. NU ma indoiesc de dragostea lor, insa certurile interminabile au pus o mare umbra pe relatiile dintre noi si sper ca intr-o zi vom iesi "la lumina" si vom gasi o cale de comunicare normala.


14+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE

maraki spune:

Eu si fratele meu nu am fost batuti de parinti.O singura data am primit o palma de la mama cand aveam 10 ani pt ca am vb foarte urat(auzisem la copii ceva despre o prietena si i-am spus mamei dar la modul cel mai vulgar )La 14 ani am primit cateva de la tata pt ca fumasem dar la asta s-a limitat si nu am stiut ce-i bataia in restul copilariei. Baiatul meu in varsta de 23 de ani, nu are nici o amintire cu vreo palma de la mine, asta pt ca nu s.a intamplat vreodata.

Monica
http://www.community.webshots.com/user/maraki36
mamica de bebe Angelo ( 29 Dec. 2005 )
Foto Angelo
Angelo1
Angelo2
Angelo3
Angelo4
filmulete maraki5

aura_m spune:

Tata a murit cand aveam 10 ani si fratele meu 9 ani, nu imi aduc aminte foarte multe de el, avea probleme cardiace si imi este teama sa nu il mostenesc si eu. Nu ne-a batut sau certat, era un om cumpatat, se lasase de tigari si cafea datorita problemelor lui,era un om priceput la toate, stiu ca mergeam la "îarba verde"si ne facea niste fluiere din trestie sau salcie, nu mai stiu sigur, stiu ca atunci cand a murit foarte multa lume a regretat, vecini, colegi de serviciu, prieteni, bunica din partea mamei (soacra, cum ar veni) a tinut foarte mult la el, de ziua lui, mergea in magazin si il punea sa-si aleaga pantofii cei mai scumpi, fratele mamei, unchiul meu, aproape i se facuse rau cand l-au adus acasa.
Mama este o persoana de treaba, cam cicalitoare, dar mai mult gura de ea. Ne-a lasat sa ne alegem singuri drumul in viata, nu ne-a impus ce sa facem, a mai facut ea niste greseli, dar a invatat si am invatat si eu, acum vad ca se recompenseaza. Stiu ca atunci cand eram adolescenta imi reprosa ca nu imi fac multi prieteni, eu sunt o persoana mai retrasa. Ea are o gramada de prietene si cunostiinte, dar din pacate s-a indepartat, fiecare cu casa lui, acum cum banul este la putere, oamenii se ocupa mai mult cum sa faca mai multi bani si viata este mai grea. A ajutat o vecina o data si ajutorul s-a intors in rau impotriva ei. Atunci mi-a spus ca ar fi zis unei dne dr, si cu ocazia asta si-a cerut si scuze, ca:"Ar trebui sa-i cer iertare fiicei mele, ca ii reprosam ca nu are multi prieteni, dar mai bine asa, eu fac bine si mi se intoarce cu rau." Mama mea intra in vorba cu toata lumea, nu conteaza.
De ex., venise in Bucuresti sa vada noua garsoniera unde ma mutasem cu prietena mea, venise cu parintii si fratele prietenei mele, ne-am intalnit la Carrefour Militari si cand ne-am intors, eu cu mama nu am mai avut loc in masina si am ajuns inapoi cu mijlocul de transport. In troleu era o tiganaca cu flori, mergea sa le vanda, mama a intrat in vorba cu ea, a intrebat-o de pret, daca merge vanzarea, tiganca i-a spus ca era al doilea transport care il face si la coborare i-a urat vanzare buna, o zi buna, femeie i-a multumit, amabilitati. Unde merge mama, isi face prieteni, intra in vorba, nu este cu nasul pe sus si ne-a invatat si pe noi sa-i respectam pe cei de langa noi. Ne-a mai invatat ca atunci cand primim un cadou sa nu ne uitam la cantitatea lui, ptr daca este un cadou mare nu inseamna ca are si o valoare mare, ne-a invatat sa apreciem si lucrurile marunte.
Ca si mama ta Luna1, asa era si mama, ne lasa sa plecam peste tot, numai sa nu o mintim, tot vorba asta o avea si ea, sa stie de unde sa inceapa cautarile sau mai zicea:" Vine politia la usa si imi zice, cucoana dumneata nu stii unde iti sunt copii?" Eu, ca fata, trebuia sa dau mai multe explicatii, de ex cand mergeam la disco, prietenele trebuiau sa ma aduca inapoi cu taxiul apoi se intorceau si ele la casele lor, mama le platea taxiul, numai sa ma stie pe mine in siguranta. Ne-a respectat opiniile, prietenii, nu se baga in vietile noastre, sa ne descoase, inainte de a intra in camerele noastre, ciocanea la usa. Toata lumea ii zicea si ii zice ca suntem niste copii buni, crescuti bine, mama ne-a zis ce este bine, ce este rau, fara bataie, am inteles. O mai suparam, cand veneau prietene pe la ea, eu cu fratele parca innebuneam, atunci faceam scandal si galagie, pana s-a suparat mama si ne-a facut observatie, apoi ne-am linistit. Ea a preferat sa ne certe, nu vroia sa dea in noi. Intotdeauna a vrut sa plece din micul nostru oras, i-au placut orasele mari, dar conjunctura a facut-o sa ramana acolo, dar pe noi ne-a incurajat sa ne urmama drumul, acolo unde ne este bine, chiar daca ii este greu singura, are o vorba:" Mai bine plang de dor decat de mila voastra"(poate ca daca ramaneam acolo nu aveam un servicu bun, o perspectiva).
Mama m-a ajutat cu emigrarea f mult, cu bani bineinteles, la fel si socrii, nu am ce spune, in concluzie, am avut o copilarie pot sa spun fericita, mama a incercat pe cat posibil sa faca in asa fel sa nu ne lipseasca nimic, n-am stiut adevaratele datorii pe care le avea, decat maruntisurile. Poate ca ii venea sa , dar niciodata nu a aratat, nu s-a recasatorit niciodata si-a concentrat viata pe mine si fratele meu, sa avem o educatie buna, sa fim oameni.
Mama apreciaza intodeauna persoanele care muncesc cinstit, mai are o vorba:"Hamal in port sa fii, numai sa nu furi".

AURA

buflea spune:

Aura, impresionant .
Nu cred ca e usor sa cresti 2 copii atat de apropiati de varsta. Si e si mai greu sa ii cresti singura, este o responsabilitate imensa dar probabil si o satisfactie imensa cand vezi ca ai scos oameni din ei.

Andrada spune:

Ma gindeam ce-ar scrie fiumeu in 20 de ani despre noi... poate ar trebui sa il invat de acum cum sta treaba cu iertarea, nejudecatul parintilor.

Victoria_mami spune:

Asa credeam si eu pana s-a nascut Victoria. Acum are un an si trei luni si nu e zi in care sa nu-i spunem de zeci de ori ca o iubim. Acum face si ea I (pune mana la ochi) Love (pune manuta la inima) you! (arata cu degetelul spre noi). Cat despre pupat... "i-am luat culoarea". Mie mi-ar fi enorm de greu sa imi ascund dragostea infinita pe care o am pentru copilul meu.

_
Mami de Printesa Victoria Isabella

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!