Dumnezeu atotstiutor si liberul arbitru

Raspunsuri - Pagina 7

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Elena spune:

Citat:
citat din mesajul lui conchita
eu ma refer la detalii de genul daca eu vreau sa cumpar paine intermediara sau de secara maine. daca vreau sa ma fac aviator sau invatator. daca aleg sa imi bat copilul sau nu. daca aleg sa ma marit si sa divortez de capul meu, toate in afara voii Lui, adica fara sa ii cer indrumare. eu, neica nimeni fiind. nu iuda, nu profetii, nu sfintii, nu Iisus.

nimic


Daca Dumnezeu nu stie toate lucrurile astea, tu ce crezi, cel rau le stie?

Eu zic ca detalii de genu' ce fel de paine aleg sa mananc diseara pur si simplu nu-L intereseaza, nu intra in sfera Lui de interes, insa daca ar vrea sa stie, ar putea sa stie.

Daca eu, care sunt un fir de praf in universul asta, pot sa anticipez cam ce alegeri face fiica mea, ce prajitura va alege, ce imbracaminte va alege, ce jucarii va alege, nu poate Creatorul universului, cel ce cunoaste si inima si toate gandurile noastre, sa anticipeze cam ce alegeri vom face noi, oamenii??
Pana si noi, cu judecata noastra limitata, marginita, in comparatie cu a Lui, putem sa anticipam ca doi oameni vor divorta daca ii cunoastem "bine" (adica cat se poate de bine, omeneste vorbind), dar Dumnezeu?

Apoi, proorocii, care stiau ce se va intampla maine sau peste o luna cu cei din popor, nu numai din Israel, ci si din alte popoare: ca vor ramine fara paine, ca vor fi jefuiti, ca vor muri? cum puteau ei sa stie, daca Dumnezeu nu stia?

Vreau sa inteleg cum gandesti tu: tu crezi ca El stie asa, in linii mari viata unui om, dar nu stie toata amanuntele sau nu stie nici macar in linii mari, ci doar global, soarta omenirii?





_

"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns irina.c. spune:

Citat:
citat din mesajul lui conchita

patou, buna incercare, dar tot neconvinsa raman. :-) Iisus a implinit profetia si aici nu vorbim despre oricine, ci despre ucenicii alesi, iuda fiind unul dintre ei. acesta este un moment special, este planul lui Dumnezeu, iar Iisus si-a exercitat si el liberul arbitru cand a decis sa accepte misiunea de salvare a omenirii. eu ma refer la detalii de genul daca eu vreau sa cumpar paine intermediara sau de secara maine. daca vreau sa ma fac aviator sau invatator. daca aleg sa imi bat copilul sau nu. daca aleg sa ma marit si sa divortez de capul meu, toate in afara voii Lui, adica fara sa ii cer indrumare. eu, neica nimeni fiind. nu iuda, nu profetii, nu sfintii, nu Iisus.nimic
vezi psalmul 138http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=138mami de Ilinca(26. apr.04), Teodora (26 aug. 07) , 35+am blog

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaba-rema spune:

Citat:
citat din mesajul lui fdoina
Gabi, spune-mi motivele pentru care un parinte isi ingrijeste copilul condamnat la moarte, fara sa-si piarda o clipa nadejdea (lasitate? cruzime?...). iubirea e singurul sentiment irational prin care ne asemanam Lui


Un parinte face pt. copilul sau ceea ce are de facut omeneste. Dar Dzeu e atotputernic si atotstiutor, nu? Atunci, cum sa cred ca Dzeu are fatza de acea creatie a Sa -un copil bolnav, fara nici o sansa, se stie sigur ca moare - o atitudine absolut omeneasca, adica "nu Se indura sa-l lase sa moara"?

am impresia ca marea majoritate a oamenilor Îl vad pe Dzeu ca pe un om, însa dotat cu puteri exceptionale. Ca pe un Parinte, dar totusi om. Si Îi atribuie reactii si manifestari omenesti.
Daca Dzeu exista, eu una nu cred ca e asa, ca un "om mai mare" ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

pai da sigur ca da...
Acceptam ca exista un Creator, Cineva care a stiut ce sa faca pentru ca sa nu-mi cada vreo planeta in cap cand imi beau sucul de pere (si alea tot create) si, fiindca tot i-au ramas mainile si picioarele libere, de ce sa nu ma impinga cat colo cu o mana cand ma indrept spre raftul cu paine alba si de ce sa nu-mi dea un sut in fund cand vede ca ma indrept in directia gresita?

Nu puteai sa ma faci sa recunosc ca o situatie e imposibil de rezolvat si ca e fara sorti de izbanda, caci eram incontinuu in cautarea unei solutii si, de fapt, problema se punea daca eram un om optimist sau un om prea prost - Saul Bellow, Aventurile lui Augie March

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaba-rema spune:

May, când încerci sa-L explici logic pe Dzeu, esti în eroare de la început. parerea mea.

Relatia cu Dzeu e urmatoarea: ori crezi în El, si atunci abdici de la logica omeneasca, faci abstractie de ea, îi dai shut-down... si nu faci decât sa crezi, sa-L iubesti, sa te rogi pt.mântuire, sa te porti cât mai aproape de ireprosabil în acest scop (al mântuirii).
ori începi sa te gândesti si sa-ti pui întrebari si ajungi tot mai confuz.

Daca încerci sa-ti explici una si alta despre actiunile, sentimentele sau caracteristicile lui Dzeu, nu doar ca nu ajungi nicaieri, dar s-ar putea sa si pacatuiesti, caci automat, tot punându-ti întrebari, ai o atitudine ... incorecta (sceptica, curioasa, trufasa sau mai stiu eu de care) si dezagreabila lui Dzeu.

... si uite-asa, poti sa ajungi la inevitabilele întrebari epicuriene:
Dzeu vrea sa stârpeasca Raul, dar nu poate? Atunci nu e atotputernic.
Poate, dar nu vrea? Atunci nu e binevoitor.
Poate si vrea? Atunci de unde mai izvoraste Raul?
Nu poate si nu vrea? Atunci de ce e numit Dzeu?
Logica omeneasca e limitata cam la acest pattern... ca asa functioneaza mintea omului.

De-aia, cum bine s-a spus prin topic pe-aici, relatia cu Dzeu se poate stabili exclusiv cu inima, nu cu mintea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mandyksch spune:

Citind destule si aici pe DC, povestile unor fete care incearca de ani multi sa ramana insarcinate si sa aduca pe lume copilasi, dar fara reusite...mi-am pus de multe ori intrebarea, functioneaza in cazul lor si a familiilor lor liberul arbitru? Ma indoiesc. Daca isi doresc acei copii de ce nu pot sa ii aiba? Poate pentru ca DD are alte planuri pt ei? Deci nu functioneaza liberul arbitru?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elena spune:

Citat:
citat din mesajul lui gabi3604

Relatia cu Dzeu e urmatoarea: ori crezi în El, si atunci abdici de la logica omeneasca, faci abstractie de ea, îi dai shut-down... si nu faci decât sa crezi, sa-L iubesti, sa te rogi pt.mântuire, sa te porti cât mai aproape de ireprosabil în acest scop (al mântuirii).
ori începi sa te gândesti si sa-ti pui întrebari si ajungi tot mai confuz.



Un fel de 'crede si nu cerceta'? :)

Citat:
Daca încerci sa-ti explici una si alta despre actiunile, sentimentele sau caracteristicile lui Dzeu, nu doar ca nu ajungi nicaieri, dar s-ar putea sa si pacatuiesti, caci automat, tot punându-ti întrebari, ai o atitudine ... incorecta (sceptica, curioasa, trufasa sau mai stiu eu de care) si dezagreabila lui Dzeu.


Exista intrebari bune si intrebari ne-bune (puse gresit din start) sau chiar nebune. Intrebari care te innebunesc, care te aduc la deznadejde, te fac sa te indepartezi de Dumnezeu si de credinta, e clar ca nu iti aduc niciun folos si in cazul asta, daca n-ai pe cineva care cu adevarat iL cunoaste pe Dumnezeu (atit cat poate omu' sa cunoasca) si care iti poate explica, e mai bine sa 'ii dai shut-down' cum zici tu.
Insa exista si intrebari 'bune', pentru ca ai nevoie, ca si credincios, sa iL cunosti mai bine pe Cel in care ti-ai pus increderea, nadejdea si chiar viata ti-ai incredintat-o in Mainile Lui.
Atunci cand iL cunosti mai bine, cand intelegi mai bine 'caracterul' Lui, asta te intareste enorm in credinta. Si da, se poate sa-L cunosti (ma repet, atit cat poate omul sa cunoasca, adica limitat), pentru ca El se lasa descoperit celui ce iL cauta din toata inima.


_

"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaba-rema spune:

Citat:
citat din mesajul lui mandyksch

Citind destule si aici pe DC, povestile unor fete care incearca de ani multi sa ramana insarcinate si sa aduca pe lume copilasi, dar fara reusite...mi-am pus de multe ori intrebarea, functioneaza in cazul lor si a familiilor lor liberul arbitru? Mai indoiesc. Daca isi doresc acei copii de ce nu pot sa ii aiba? Poate pentru ca DD are alte planuri pt ei? Deci nu functioneaza liberul arbitru?

"A nu obtine ce iti doresti si cand iti doresti, este din cand in cand o mare sansa"


Da, mandyksch, si eu sunt una din ele, si ma doare neputinta asta.

Ei, si mai sunt multe alte lucruri strigatoare la Cer (e o figura de stil, desigur ).

Uite un exemplu: oamenii nascuti cu retard mental profund... nu au cum sa pacatuiasca, dar nici nu au cum sa lupte sa-si câstige locul în Paradis. Care e logica mântuirii unui om care nu are cum trai, nu are cum gresi??
oamenii cu retard mental profund au liber arbitru? daca da, cum? dac nu, de ce?

Alt exemplu: un om accidentat grav si imobilizat complet pe viata, mai are el de ales între ceva si altceva?? ma tem ca ar vrea, bietul, sa mai poata sa aleaga, fie si gresit... dar el nu mai are nimic de ales.
în cazul lui, nici nu mai întreb "de ce"...

ca asa ar trebui sa ma întreb iarasi de ce 25-35% (posibil chiar 50%, dupa ultimele studii) din toate sarcinile sfârsesc în avort spontan? privind prin prisma unui plan divin, nu înteleg. Privind însa prin prisma naturii, pot întelege ca asa lucreaza ea, într-un proces de "trial and error", de "hit and miss".
Pe româneste: "una iese, alta ba".
Si nu mai vad nimic miraculos si dumnezeiesc în procesul reproducerii... :(

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mandyksch spune:

Gabi, imi pare rau
Eu poate ca sunt un pic pornita...dar saptamana trecuta a murit un copilas de 1 an si 5 luni (s-a nascut cu tetralogie Fallot, si inima nu i-a rezistat dupa cea de-a doua operatie de lunea trecuta).Cand l-am vazut in sicriul acela mic am fost furioasa si neputincioasa si ma durea carnea pe mine. Ce sa va spun de parinti.Distrusi. A avut de ales acel copil, au avut parintii?
Imi cer scuze daca bat campii de la subiectul tau Conchita, dar inca sunt sub impresia evenimentelor.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaba-rema spune:

Citat:
citat din mesajul lui mandyksch

Gabi, imi pare rau
Eu poate ca sunt un pic pornita...dar saptamana trecuta a murit un copilas de 1 an si 5 luni (s-a nascut cu tetralogie Fallot, si inima nu i-a rezistat dupa cea de-a doua operatie de lunea trecuta).Cand l-am vazut in sicriul acela mic am fost furioasa si neputincioasa si ma durea carnea pe mine. Ce sa va spun de parinti.Distrusi. A avut de ales acel copil, au avut parintii?
Imi cer scuze daca bat campii de la subiectul tau Conchita, dar inca sunt sub impresia evenimentelor.

"A nu obtine ce iti doresti si cand iti doresti, este din cand in cand o mare sansa"


te înteleg perfect. cine nu ar fi derutat în fata unui lucru atât de absurd pt. mintea unui om? daca e un sens în toate, unde as putea sa gasesc sensul mortii unui copil în momentul nasterii, sau care abia daca a trait câteva zile, sau luni? ma rog, poti spune ca Dzeu avea un plan cu parintii lui, dar cu copilul, ce plan sa fi avut?

de-aia e mai bine sa iei lucrurile asa cum sunt, fara sa te întrebi "de ce, de ce?". întrebarea asta nu ajuta la nimic, doar îti face rau.

Mergi la inceput