Sa ma duc la nebuni?
Raspunsuri - Pagina 2
Katyuscha21 spune:
sincera sa fiu si eu patesc la fel dar nici chiar asa dar la mine e din cauza oboselii stiu si de la ce se acumuleaza prea mult si cand nu reusesc ceva ma enervez si cateodata tip si eu la copil sau ma pun pe plans si capul imi vajaie zici ca sta sa explodeze iar inima o ia razna ca bate ca o nebuna iar respiratia e din ce in ce mai grea la mine se mai intampla cand sunt asa suparata sa ma enervez chiar si daca spal vase si stropesc cu apa pe jos nu pot sa imi dau seama ce se intampla.
parerea mea e ca e pe fond nervos inceaca sa te relaxezi mai mult sau sa te odihnesti.sau mai e posibil si de la hormoni.
27+si lumina ochilor mei 
ANDREI 2 ani si 10 luni 26.09.2006
Asa creste Andrei 
Burtica
Aniversarea nuntii
Bebica din burtica
www.youtube.com/watch?v=WdxRmcgsKDQ" target="_blank"> Melodia care ii place lui bebika din burtica
www.youtube.com/watch?v=QbBCUbt_DO4" target="_blank"> O melodie superba
http://www.baby2see.com/small_babies.html
Un copil este o Binecuvantare de La Dumnezeu
Nu da cu piciorul la sansa de a deveni MAMA.
AVORTUL ESTE O CRIMA!!!!!
lorelaim spune:
In primul rand - Marius 
- "jos palaria"! ca de altfel la f multe alte subiecte! Sincer pot sa-tzi spun ca esti un moderator super. Felicitari!
Little Miss Sunshine 
(permite-mi te rog frumos sa itzi schimb un picutz nick-ul) - eu am reinceput sa iau multi vitamine si pe de-asupra in fiecare dimineatza Rhodiola Rosea http://en.wikipedia.org/wiki/Rhodiola_rosea si ma simt mult-mult-mult mai putzin nerovoasa. Bineitzeles nu uita din meniu fructele si legumele proaspete, iesi la plimbare cat potzi de des si daca ai ocazia un picutz de Yoga (respiratziile mai ales)- pt relaxare - nu strica. Multa-multa sanatate itzi doresc
Edit: apropo uite aici un art care mie mi s-a parut interesant (avad inn vedere ca, ca mama si sotzie, o femeie are intotdeauna gramada de treburi de facut intr-un timp f scurt... si e tentanta sa faca cel putzin 2 in acelasi timp...)
http://www.dailymail.co.uk/health/article-1205669/Is-multi-tasking-bad-brain-Experts-reveal-hidden-perils-juggling-jobs.html
Pe 15 august se incheie votarea publica la concursul Ratusca din viata mea:
pag 10 -http://www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Ratusca%20din%20viata%20mea&page=9
lore1 "doua ratuse fac acrobatie pe genunchii mei..." lore2 "...o ratusca a cazut si a ramas doar una..."
Multzumesc frumos 
tuturor celor care ne-au votat!
Sunshine_me spune:
rrox3 cand am pus titlul subiectului nu ma gandeam sa ma duc chiar la nebuni...dar ma gandeam ca poate chiar am nevoie de niste pastile, de un psihiatru...
Furia mea nu stiu daca e chiar o furie, este asa, mai mult asa, un gust amar care vine cred din copilarie. Pana la 7 ani am stat la bunica, intr-un satuc la tara, a fost o copilarie ideala. Alergam peste tot, aveam foarte multi copii cu care ma jucam era foarte frumos.
Apoi..a trebuit sa vin in Bucuresti la ai mei la scoala, liceu...
Aici a inceput un adevarat cosmar. Pe langa faptul ca parintii mei imi erau niste straini fiindca ii vedeam o data pe luna in cei 7 ani, erau si niste straini fara pic de simt al maternitatii/paternitatii.
Va dau doar un exemplu: Venisem in Bucuresti de cateva luni si ai mei au trebuit sa se duca la o inmormantare ( asa mi-au spus).
Pe mine m-au lasat singura acasa de pe la 12 ziua, pana seara la 23.
Cat a fost lumina afara a fost in regula, am fost cuminte dar cand s-a lasat seara mi s-a facut frica sa mai stau singura intr-o casa pe care abia o cunosteam. Si m-am pus pe un plans din ala cu lacrimi de crocodil ...Am iesit la o fereastra a apartamentului si da-i si boceste , paaaaana au venit ai mei.Cred ca eram speriata mai mult de faptul ca nu mai veneau acasa ( mai ales ca ramasesem cu ideea ca pleaca la un mort...)
In fine...pe scara blocului o vecina le spune alor mei ceva de genul ca ...ce bine ca ati venit ca asta mica saraca a plans toata ziua...
Atat i-a trebuit lu` tata. Si nici nu a intrat bine pe usa , m-a insfacat si m-a aruncat la propriu in pat. Cum indraznisem eu sa-l fac de ras urland in tot blocul????
Nu-mi mai amintesc mare lucru decat ca am facut pe mine...de frica sa nu ma bata...cred.
Trimit mesajul asta si revin. S-a trezit piciul...
Sunshine_me spune:
Marius
In toate cele 13 puncte ai dreptate...cred ca ti-ai gresit cumva meseria.
La puctul 4 ...intradevar eu nu ma consider meticuloasa, am si explicat mai sus de ce , DAR chiar "urmarest' aproape orice pana in cel mai mic detaliu.
Imi place sa stiu dinainte la ce sa ma astept... sa prevad reactii. De multe ori ma cert cu sotul ( certuri "usoare") tocmai fiindca nu a prevazut ca o sa iasa fi-miu in strada dupa minge, sau fiindca nu si-a dat seama ca o sa bage in gura o moneda cand tocmai o avea in mana...
Mi-am notat toate sfaturile...unele sunt greu de realizat, dar o sa ma straduiesc.
La fel si la tine Ariel mi-am notat tot ; de fapt am dat copy /paste . Multumesc.
Cred ca esti o curajoasa si te felicit ca ai reusit " sa iesi la lumina"
Ma intreba cineva cu cine sta copilul. Ei bine copilul sta cu mama
Mi s-a parut cea mai buna solutie atunci... O gradinita particulara sau o bona nu ne permitem momentan..la stat am zis ca-l dam putin mai tarziu mai ales fiindca a fost si bolnavior si se stie ca acolo sunt vreo 30 de copii pe zi...mi-era putin teama cu bolile colectivitatii... Ideea este ca ma nemultumeste total aranjamentul asta. Am crezut ca o sa reusesc sa o conving ca atunci cand vin de afara trebuie sa se spele pe maini obligatoriu, ca un copil nu se educa cu bataia, ca mai ales cu un copil nu vorbesti cu "tampitule" sau "prostule". Am cam dat gres..nu ma asculta deloc si nu mai am putere si argumente sa ii explic. In fiecare zi ma suna cand sunt la servici si plange si urla la telefon ca fi-miu o distruge, ca ii ridica tensiunea, ca a facut asta sau astalalta ca nu e cuminte. Daca cumva ajung acasa la 17 si 2 minute e jale fiindca ea "are o casa de tinut" ca trebuie sa faca piata ca are treburi importante pe care le-a ratat din cauza celor 2 minute in care am intarziat eu; ca eu oricum sunt o nerecunoscatoare si nu stiu ce sacrificiu si efort face ea ca sa stea cu fi-miu. Sa mai mentionez ca pentru cele 9 ore cat sta cu copilul ii dam 4 milioane jumatate pe luna...putin dupa parerea ei.
Kokiy sa stii ca si eu mai am manifestari din astea cu care nu ma mandresc. Ma mai apuca de mai dau cate un pumn prin ce am aproape...nu foarte des dar destul cat sa stau cu vanataile pe maini...
Asta n-ar fi nimic dar cateodata nu mai am nici un argument ..verbal si ma trezesc ca-l imping pe sot sau il bruschez cumva... Mor de rusine la 2 secunde dupa...prea tarziu oricum...
Katyuscha nu stiu zau ce sa mai cred...nu stiu daca e de la oboseala.. E adevarat ca ma enervez mult mai des cand sunt obosita dar disperarea asta a mea si stresul asta le simt zilnic...
Azi de exemplu am fost in parc cu totii si era asa de frumos soare , muzica, fanfara.. ei bine eu ma gandeam sa nu cada copilul din topogan, sa fim atenti sa nu-si prinda piciorul in pedalele de la bicicleta, ma stresam ca uite cat e ceasul si ca o sa i se faca somn si noi suntem destul de departe de casa si ca o sa fie marait, ca n-o sa mai manance apoi, ca o sa-i stricam programul... Bine inteles ca am verbalizat o parte din grijile mele...Saracu` barbata-meu i-am facut capul calendar...Sunt constienta ca sunt un stres si pentru el...dar nu ma pot abtine...
Una peste alta am avut dreptate, chiar am stat cam mult, fi-miu ne-a adormit in brate, n-a mai mancat....etc.
Lorelaim maine ma duc la plafar sa caut planta minune. Eu vazusem o reclama la Calmogen...ma gandeam sa incerc din ala...
Ma duc sa citesc articolul.
Va multumesc tare tare pentru sfaturi si raspunsuri...sa aveti un week-end linistit.
Dorsilia spune:
Sunshine, sa stii ca nu esti unica in asa situatie.
Ti-as putea spune ca toate au un inceput, undeva departe in copilarie, insa prefer ipoteza potrivit careia din moment ce ai devenit adult, poti lucra cu tine si redresa carentele si sechelele lasate de o copilarie mai putin fericita.
Ti-as putea spune sa cauti ajutor in terapie, insa cata vreme eu nu cred in asa ceva nici asta nu pot sustine ca ti-ar folosi cumva.
Gandindu-ma la tine, si la mine, consider ca ti-ai verbalizat foarte bine sentimentele, ceea ce e un mare avantaj si te aduce mai aproape de rezolvarea crizei, pt ca este clar vorba de o criza de viata indusa de stres, incapacitate de relaxare, de unde si lipsa increderii in partener, ce o am si eu care consider ca numai eu stiu sa fac totul perfect acasa, de ex. de la spalatul toaletei si pana la fiertul unui ou moale pt copii. Pe de alta parte cand ajung la surmenaj aduc reprosuri grele, unele le spun altele le mocnesc in mine, celor din jur pe care-i consider vinovati de starea mea sufleteasca mizerabila, nu ma consider respectata si ajutata indeajuns. Insa dupa ce reusesc sa depasesc si oboseala si stresul constientizez ca situatia mea nu e neaparat atat de infierat. Imi lipseste totusi odihna, timp pt mine, relaxare si un ritm de viata mai putin alert, pt ca eu practic reactionez urat la ritm, nu sunt o fire foarte alerta si poate nu am un tonus pe masura cerintelor activitatilor curente din viata ce se succed parca ametitor de repede pt mine. Senzatia e ca uneori ma calca timpul in picioare....
ti-as mai spune multe insa ar insemna sa ajung sa ma simt ca si cum parca m-as "dezbraca" in public si desi am dezvaluit multe celor de pe dc despre mine si viata mea, totusi inca nu ma simt pregatita pentru nivelul asta de comunicare, am intrat numai sa-ti scriu ca stiu cam ce simti, prin ce stari psihice treci, daca vrei putem vorbi pe messenger id-ul meu pe yahoo fiind mihaela30lia, adresa de email idem.
o zi linistita
alra spune:
nici eu nu am nici un lips de calciu sau altceva. doar ca combinatia asta Calciu,Magneziu si Zinc ajuta la tahicardie, la insomnii si agitatie, are in general un efect calmant, dar la un mod pozitiv - in sensul ca nu te face zombie. e singurul "medicament" care ma ajuta in problemele de respiratie. efectele incep sa se vada dupa 2 saptamani.
in rest eu as incerca sa imi fac declicurile in cap, fara sa iau in considerare alti factori (prb in copilarie, ...) caci ce a fost nu mai poti schimba, insa ce esti tu acum si cum te porti cu familia ta, in special cu copilul tau, depinde 100% de tine.
eu te inteleg ca un copil de 3 ani te poate zapaci total si poate cere atentie 100% din timpul disponibil. nu o stii pe a mea
a, si eu mai ies la cumparaturi cu fi-mea mai nou. mergem in magazine de haine, probam - ca fetele. sau la supermarket numai noi doua. sau mai plec de la servici intr-o pauza mai lunga, sau am fost la sala seara, sau ma vad cu prieteni cu copii.
cred ca am prins o smecherie: fata mea se joaca frumos cu alti copii, cu unii anume in special. am sa ii chem la noi la joaca (fara parinti) si asa o tin ocupata.
in rest noi acasa am impartit mult treburile si copiii. eu ma ocup mai mult de cea mica caci o alaptez, tati de cea mare - nu ma refer la joc aici ci la imbracat, baie, culcat etc.
si avem pe cineva juma de zi pe saptamana la curatenie, care face lucrurile mai grele. noi peticim in rest.
edit: ti-am citit ultimul mesaj. fetele mele merg la cresa de mici de tot, bolile alea nu sunt asa teribile. eu am un stil mult mai relaxat de a le creste, numai asa ma descurc. nu mananca - la revedere, oricum nu e slaba, nu doarme de pranz - paguba in ciuperci, doarme mai devreme la noapte, si tot asa
Katyuscha21 spune:
mergi la un specialist poate te poate ajuta sa te linistesti si sa iti descarci toate ce ai pe suflet daca ai sau cel putin sa te mai linistesti.mergi la un SPA(masaj)poate te face sa te simti mai bine.27+si lumina ochilor mei ANDREI 2 ani si 10 luni 26.09.2006
Asa creste Andrei
Burtica
Aniversarea nuntii
Bebica din burtica
www.youtube.com/watch?v=WdxRmcgsKDQ" target="_blank"> Melodia care ii place lui bebika din burtica
www.youtube.com/watch?v=QbBCUbt_DO4" target="_blank"> O melodie superba
http://www.baby2see.com/small_babies.html
Un copil este o Binecuvantare de La Dumnezeu
Nu da cu piciorul la sansa de a deveni MAMA.
AVORTUL ESTE O CRIMA!!!!!
Sunshine_me spune:
Dorsilia, crede-ma ca nimeni, nici macar sotul nu stie totul pus cap la cap asa cum l-am expus aici,tocmai fiindca m-as simti "dezbracata". Dar simt pur si simplu ca trebuie sa fac ceva, ca nu mai pot continua asa. Am inceput prin a posta aici, mi-am luat notite...o sa vad mai departe ce mai urmeaza, ce as mai putea face.
Mi-a placut tare cum ai spus :"incapacitate de relaxare" cat de bine ai zis-o, chiar asa e.
Si m-ai mai facut constienta de un lucru pe care oricum il stiam, dar era acolo ...ascuns: lipsa increderii in partener. Intr-adevar asa e. El ( sotul) saracul chiar pare ca se straduieste dar nu stiu de ce nu ii si iese... Oricum pe cat sunt eu de stresata si agitata pe atat e el de calm si...linistit...vroiam sa scriu indolent initial.
Katyuscha21 Intentionez sa ma duc si la un domn doctor neurolog- psiholog sau cu competente in psihologie, parca il cheama Poalelungi, mi l-a recomandat o prietena.
Alrachiar imi prinde bine cand aud ca nu sunt asa teribile bolile astea. Piticul meu a fost suspect de astm si am incercat sa evitam orice ar fi putut duce la o mai mare sensibilizare...
Nu reusesc sa fiu asa mai relaxata, mai ales in privinta copilului, vreau sa fie totul perfect. N-am nici o problema ca are zeci de vanatai pe picioare dar mi se rupe sufletul cand il aud seara cand venim acasa ca " Acum am o mami si-un tati si suntem toti acasa la noi" si ne ia de gat pe amandoi o data si ne pupaceste. II e tare dor de noi in timpul zilei, mereu intreaba cand se face ora sa venim acasa. Sunt constienta ca alti copii poate nu stau cu parintii lor nici pe sfert cat sta el cu noi dar tot imi vine sa las balta serviciul si sa plec undeva intr-un satuc sa stau cu copilul acasa si sa mancam rosia pusa de noi in gradina...
Am plecat la culcare ca-mi cad ochii in gura de somn.
Dorsilia spune:
Sunshine, nu cred ca sotului tau nu ii iese, pt ca n-o fi munca academica aia ce se presteaza prin casa, o poate face oricine, insa esti tu, asa cum si eu sunt, prea exigenta si vrei sa fie totul la modul superlativ indeplinit. Si daca el e asa pasnic si calm e un mare bonus pt casnicia voastra, ia imagineaza-ti cum ar convietui doi agitati, pesimisti, si stresati impreuna, cum s-ar simti copiii in mediul ala. Asa, el te mai echilibreaza pt ca in subconstientul tau totusi pui mare baza pe el, in chestiile majore, chiar daca in chichitele vietii de zi cu zi ajunge sa te calce pe nervi dandu-ti impresia unui om stangace, superficial si poate insensibil, indolent.
Problema e ca el se adapteaza mai bine vietii, ia zilele pe rand, rezolva totul asa cum vine, nu se panicheaza, in timp ce tu nu, tu faci scenarii, te pierzi orbecaind printre temeri, nici nu mai ai energie sa faci cate un lucru placut chiar daca ti se ofera timpul fizic necesar, somnul nu mai e odihnitor, sarcinile zilnice devin la un moment dat corvoada, desi daca ai aborda o altfel de filosofie de viata ai ajunge la acelasi rezultat, adica ai indeplini ce ai de indeplinit insa cu un consum psihic mult mai mic si chiar cu satisfactie...
ariel_7000 spune:
gabriela, la fel zic si eu ca bolile copilariei...se fac oricum. chiar azi m-au apucat bazdacii pe o d-na dr care zicea ca e imposibil ca un copil mic (1.6 ani) sa ia/faca rubeola daca nu merge in colectivitate 
...pai fiica-mea a facut rubeola la 5 luni si o mai si alaptam! atunci mi-a fost sa aud o alta aberatie de la pediatra mea de data asta, cum ca un copil alaptat nu face rubeola...ma rog, in fine....fiu-miu a avut o viroza eruptiva oribila acum 2 luni, pe care in darnicia lui ne-a dat-o si mie si sor'sii...luata chiar de la cabinet. asa ca, nu numai la cresa/gradi poate lua.
Imi permit un sfat, incearca sa scoti copilul de sub umbra mamei tale, el nu are nicio vina ca dansa nu are atractie fatza de copii. adu-ti aminte cum s-au purtat cu tine, vezi ce-ti reproseaza acum si imagineaza-ti cum se comporta cu el (mai ales ca zici ca-l face prost). Eu una sunt TOTAL impotriva oricarei forme de violenta asupra unui copil, fie ea si verbala sau "justificata". S-ar putea sa fie cam tarziu acum ca timp, insa ti-as recomanda sa duci copilul la o gradinita, de ex. unde e fiica-mea, primesc si putin sub 3 ani. E gradinita de stat, nu costa mult, adica se platesc doar optionalele si o taxa trimestriala care sa acopere cheltuielile cu rechizitele, detergentii, etc. Eu o tin la prg scurt, dar cei de la prg lung platesc suplimentar masa de pranz, care e in sistem cattering. Ce imi place mie aici? TOTUL! copiii sunt lasati sa fie copii, nu usnt pedepsiti, nu li se impun reguli stupide...in fine, eu am o gandire mai...contra tipului clasic de gradinita.
Am dat detalii aici:
Pt mine a fost cea mai buna varianta! Ai putea sa incerci sa vb cu cei de acolo, sa le expui problema si sunt convinsa ca vei gasi intelegere si chiar daca nu mai au locuri pt acum, poate pt primavara. Am inteles ca sunt multi care nu vin si sunt primiti altii in loc.
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=140269&whichpage=1
mami de alexutza (10.04.2003)
si 
Teodor Mihai (10.04.2008)
" SAVE THE EARTH, IT'S THE ONLY PLANET WITH CHOCOCLATE!"