Divort + avort

tomecica spune:

Dupa cate vad ai primit numai sfaturi constructibile si pt un viitor frumos. Nu te lasa prada supararii si nu te razbuna pe sot , aruncandu-ti copilul pe care ti l-ai dorit atatia ani.
Daca ai 13 ani de casnicie inseamna ca ai cel putin 30 de viata. E pacat sa renunti la COPILUL TAU. Gandeste-te ca te-ar fi putut parasi dupa ce ai fi nascut. Ce ai fi facut cu copilul???

Linisteste-te si capul sus. Ai grija sa fi sanatoasa ca bebe are mare nevoie de tine.
Toate cele bune

XIO spune:

Toate ca toate , dar de ce sa faci avort?
Inteleg ca v-ati certat , ca el vrea sa plece. Ok, lasa-l sa plece.
Gandeste-te bine ca nu-l pedepsesti pe el facand avort ,si ca s-ar putea sa regreti aceasta decizie facuta la nervi.
ca sa nu mai spun ca daca va veti impaca vreodata nu cred ca veti putea trece in veci pesteacest avort.

Gandeste-te bine analizeaza situatia , nu lua o decizie cand esti suparata si nervoasa si , mai ales , nu lua o decizie ca sa incerci sa-l pedepsesti pe el .

"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "

***Fur is for petting**

http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100

http://www.flickr.com/photos/greecky/

Chuny spune:

Hai, te rog spune-ne ca doar din cauza supararii ai scris despre avort !!!!

Liliana82 spune:

Trist foarte trist!
Imi pare rau ca exista si acest tip de femei care fac copii doar ca sa lege barbatul!
Go On dute si avorteaza caci dupa cum vad tu nu iti doresti acel copil , tu iti doresti barbatul! si ar fi tare pacat sa faci un copil nedorit de mama! sau facut in speranta ca il vei aduce inapoi! Copilul nu trebuie sa plateasca pentru sentimentele parintilor si daca tu nu esti in stare sai oferi toata iubirea ta atunci chiar nu are rost!

Pentru mine David este cea mai mare realizare a vietii mele .E o minune.
Nu credeam ca fericirea poate sa vina din lucruri atat de simle cum este naserea unui copil.

conchita spune:

"trebuie" sa iei o viata? dar de ce, tu i-ai dat-o cumva?
apoi, tu faci copil pentru barbata-tu sau pentru ca ai instincte de mama si consideri ca esti pregatita pentru rolul asta? si daca apucai sa faci copilul si v-ati fi certat pe prostii DUPA nastere, ce-ai fi facut cu copilul, ma rog???

au dreptate doamnele de la topic, vorbesti despre prunc ca despre sosete - ma lasa barbatu', deci eu "trebuie" sa avortez...de ce? de ce? de ce? n-ai doua maini si doua picioare si-un cap pe umeri asa cum aveai si inainte sa-l intalnesti pe el? nu poti sa muncesti? nu iti poti asuma TU responsabilitatea pentru decizia de a avea un copil, chiar daca sotul tau nu si-o asuma? ca daca faci avort, care e diferenta intre tine si el?

de fapt, nu e treaba mea ce faci tu, daca ti-ai dorit copil doar daca stai maritata cu sotul tau, whatever. doar ti-am pus in fata exact vorbele tale ca sa vezi cat de nerealiste iti sunt scuzele pentru avort. atata vreme cat esti sanatoasa si poti sa muncesti, scuza cu plecatu' lu fat frumos de la tine din batatura e...xwtdbtr.

SSerafiotti spune:

Liliana,

Ceea ce scrii tu este sau negandire, sau exagerare.

Nu inteleg de ce te bagi la inaintare pe post de mama model, acum ca te-ai vazut si tu cu sacii in caruta, dupa ce povesteai la alte subiecte de ce tinerete aventuroasa (ca sa nu spun altfel) te-ai bucurat, plina de droguri, rebeliuni cat incape si, in general, nu ceea ce s-ar numi cumintenie si propriety. La subiectul Anielei gaseai justificari unei fete ieftine (again, ca sa nu spun altfel) si iresponsabile prin indemnuri dezarmante de a admite ca '18 ani este varsta cluburilor si a barbatilor' (!!!)

Draga mea, niste calcule simple ne spun ca, la varsta sau mai bine zis varstele pe care le dedicai tu cluburilor si barbatilor, Happyjoy se ocupa de relatia ei. Fiindca a specificat clar ca e vorba de o relatie de 12 ani, dintre care 3 de casatorie. Eu stiu ca 'acest tip de femei care fac copii DOAR sa lege barbatul' ii fac nitel mai repede, ideal raman cu burta la gura imediat dupa debutul relatiei si evident inainte de casatorie, ca atunci e 'de legat' mai abitir.

Nu doar gandirea nu e adecvata situatiei, dar nu folosesti nici macar un ton adecvat. O persoana care a depus eforturi 12 ani la relatia ei este de respectat, cu R mare, indiferent ca are o ratacire de moment si inclina spre a lua o decizie proasta, iar tu, care ai avut norocul sa iti regasesti directia dupa fel de fel de prostii capatand un copil, nu esti in masura sa i te adresezi cu superioritate si nici de model nu i te poti servi. Now, really...


Happyjoy:

Nu voi reliefa partea emotionala si spirituala, de care foarte frumos s-a ocupat Noideea (si nu numai). Eu accentuez latura practica:

Dupa 12 ani de relatie, esti probabil de vreo 32-35 de ani (poate nu ai inceput relatia chiar la 18 ani, la 'vremea cluburilor si a barbatilor', poate atunci mergeai la scoala, aveai alte preocupari, na, zic si eu).
Te-ai hotarat sa faci copii recent, iar prima sarcina a fost cu probleme. Nu ai putut-o duce la termen.
Nu este prea riscant un avort in acest context? Daca este singurul copil pe care l-ai putea avea?

Laura25 spune:

Sseraffioti, pe acest forum sunt incurajate discutiile legate de postarile altor useri (dezbatere de idei), nu de trecutul sau caracterul unora. Adica combate ce a scris Liliana82, nu ce ai auzit tu ca a facut ea in tinerete.

---

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Fotografiile noastre
Filmulete cu shtrumphi
Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

cristy74 spune:

Happyjoi este foarte trist ce se intampla in casnicia voastra. Eu nu sunt poate cea mai in masura sa-ti dau sfaturi, nu stiu exact ce s-a intamplat in relatia voastra, dar sfatul meu este sa nu faci avort. Un copil este cel mai minunat lucru ce se poate intampla. Eu sunt sigura ca din cauza supararii te-ai gandit la avort, pentru ca nu vezi o alta iesire din situatia asta. Dar crede-ma ca o sa te descurci sa cresti un copilas si singura, si ai sa vezi cat de mult te va ajuta si cat dragoste o sa ai de oferit sufletelului aceluia nevinovat.

MElise spune:

Cateva mesaje mai sus spuneai ca esti distrusa...acum ca nu poti sa treci peste ce s-a intamplat sau ca nu vrei... Cred ca in momentul asta nici tu nu stii exact ce vrei. Focalizeaza-te pe ideea ca esti responsabila de o alta viata, care creste in fiecare zi in tine. Un copil se poate creste cu sau fara o "mimoza" langa tine. E drept, sunt doua situatii total diferite, insa lucrurile se adapteaza in timp. Mi se pare nedrept sa conditionezi faptul de a avea un copil dorit de atatia ani, de o relatie care azi este maine nu mai este.

Asa cum ti-au zis si alte persoane, ce te faceai daca despartirea intervenea imediat dupa nastere?

MElise

Rufus spune:

Decizia avortului se ia in momente deosebite, cu motive serioase; nu vei gasi multe voci pro avort aici, insa realitatea este ca nimeni nu poate fi in pielea ta. Este o procedura legala, dupa care au tanjit, in anumite vremuri, mii (zeci, sute de mii???) de femei si, pentru care au platit cu viata o multime; atunci, o femeie care avorta era martirizata, astazi este, aproape fara exceptie, blamata.
Eu zic ca trebuie sa iei decizia care sa-ti aduca pacea si linistea, cu precizarea ca, in cazul in care preferi si un avort, trebuie sa fii constienta de riscurile imediate sau ulterioare.
Cu siguranta, trebuie sa-ti intaresti moralul, pentru oricare situatie.

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008