Durerea unei pierderi de sarcini (81)

brotacel83 spune:

si eu am trecut prin doua pierderi de sarcina, amandoua in saptamana 8. medicii ziceau ca a fost un ghinion, un accident de cromozomi insa va rog din suflet mergeti si faceti analizele de trombofilii. eu am aflat facandu-le ca am o mutatie de gena MTHFR.faceti setul de analize de trombofilii + testul genetic de trombofilii ( factor V, Factor II si MTHFR). toate sunt f importante si poate veti gasi motivul si il puteti trata. daca as fi facut analizele de la prima sarcina pierduta acum as fi fost insarcinata....dar asta e, va sfatuiesc sa faceti toate analizele chiar daca costa mai mult insa puteti sti motivul.

ariana2005 spune:

imi pare rau ca dau buzna asa, vroiam doar sa va spun ca dupa o sarcina pierduta la 38 de saptamani mi-am facut curaj si acum sunt din nou insarcinata, nu stiu cum o sa fie, dar eu sper ca Dumnezeu va avea grija de noi si de data aceasta va fi bine.

va doresc sa va dea Dumnezeu putere sa mergeti mai departe..

toate mamicile care isi doresc copii

candva mai scriam si eu aici, dar nu mai rezistam sa vad atata durere adunata la un loc, asa ca am renuntat, dar m-am intors sa va dau vestea mea si sa va doresc tot binele din lume si bineinteles copii.

mami de Ariana (30.10.2005) si 5+
mami de ingeras David Andrei (01.09.2008)
"Da-mi Doamne puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ce-mi sta in putere,
Si intelepciunea de a face diferenta intre ele..."

Eseea spune:

fetelor, eu mai mereu mai intru pe aici sa va citesc si, mai ales, sa va tin pumnii.

Mami de fetita si de baietel
Noi, 2 minuni:
www.supereva.ro/vedetesupereva/folderview.asp?folder=My%20life&page=1" target="_blank">es1.jpg

www.supereva.ro/vedetesupereva/folderview.asp?folder=My%20life&page=2" target="_blank">es2.jpg

Everything is hard before becoming easy...

lariana spune:

Buna seara. Nici nu stiu cum sa incep pentru ca nu am mai intrat de vreo 3 ani. Vreau sa va spun un singur lucru da D-zeu iti da o palma si te mingiie cu cealalta.nu stiu de ce trebuie sa trecem prin pierderea unui copil. Eu in urma cu 4 ani am pirdut un baietel la 10 zile dupa nastere, iar anul acesta am nascut un alt baietel sanatos din fericire.Acum nu fac decit sa ma uit la pozele lui Bogdan celuilalt copil tinindul in brate pe David. E tare greu, ma doare dar incerc sa merg mai departe pentru ca am de ce. O seara buna va doresc si multa liniste suflateasca.

Michelle81 spune:

Lariana-felicitari pentru baietelul sanatos!imi pare atat de rau pentru pierderea suferita,nimic nu doare mai tare decat pierderea unui copilas...Felicitari ca ai fost atat de puternica si ai luptat sa iti tii copilasul sanatos in brate.sigur ti-a fost extrem de greu toata sarcina.ai stat cu atata frica in suflet.Dumnezeu e mare!

Brotacell83-imi pare rau pentru ca ai trecut prin asa ceva,ca ai pierdut doua sarcini...Este bine ca ai aflat cauza. si ca poti urma tratament.Doamne ajuta sa ramai cat mai repede insarcinata si sa fie totul bine!

Mada23- cat de frumos ai scris...este foarte trist dar in acelasi timp atat de frumos!

Mara78-of Doamne imi pare atat de rau ...nu stiu de ce se intampla asa ceva femeilor care isi doresc din tot sufletul un copilas si care fac totul pentru asta.iti doresc multa putere.Dupa ce am pierdut fetita am ramas foarte greu insarcinata desi era totul in ordine la controale,cred ca si psihicul joaca un rol foarte mare ...Iti doresc sa ramai cat mai repede si sa fie totul bine!



Minunea noastra mult asteptata

kitzy spune:

Eu sunt la activ cu 4 pierderi de sarcina, din care 3 consecutive si in urma analizelor a reiesit ca am trombofilie, am facut tratament preventiv 3 luni de zile dupa care am ramas insarcinata si m-a trecut pe Clexane, deocamdata totul e ok, am fost saptamana trecuta la eco si bb facea tumbe prin burtica, sper sa fie totul ok pana la sfarsit.
Cele care pierdeti sarcini, va rog sa va faceti si profilul de trombofilie, sunt foarte multe fete cu asa ceva, vad ca e o boala tare la moda.

Poze Diana
Povestea nasterii


Raluca, mami de Diana (24.04.2008) si 11+

RAMONELLA spune:

Sunt de acord cu Kitzy,faceti profilul de trombofilie,si nu asteptati sa pierdeti 2 sau mai multe sarcini ca sa faceti analizele.Mie imi pare si acum rau ca nu le-am facut dupa prima sarcina pierduta!

Ramonel,mami de Bea(08.11.2007)

---

2 sarcini oprite din evolutie la 5s si 7s-MTHFR C677T heterozigot, PAI1 4G/5G genotip heterozigot

In cartea vietii, un înger a scris despre nasterea copilului meu. Apoi, închizand cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pãmant!"

dia_tm spune:

Ma primiti si pe mine?
M-am hotarat cu greu daca sa ma inscriu sau nu - cum spunea ariana, e greu sa citesti despre atata durere... dar pe de alta parte cand treci prin asa ceva e asa de bine sa poti discuta cu cineva care sa te inteleaga...
Si totusi, sunt doi ingerasi plecati mult prea curand inapoi la D-zeu, care merita sa fie mentionati altfel decat un sec "chiuretaj" in niste arhive de spital.

Asa ca ... ma inscriu si eu aici, si as vrea si pe lista, daca se poate:
date de identificare:
Diana
6s, 19.09.2009; 9s, 07.05.2010
din fericire deja mamica - Adriana, 14.02.2006
din fericire, pentru ca altfel chiar nu pot sa-mi imaginez cum as fi putut trece peste ce-a fost.

Pe scurt povestea noastra:
Prima sarcina a fost ok - nici o problema, si nici nu mi-am prea facut griji serioase ca ar putea fi ceva in neregula. Acum avem o fetita minunata

Apoi... mai bine redau o parte din gandurile de atunci:
Septembrie 2009:
La inceput constati ca menstruatia intarzie; faci un test, apar 2 liniute ... si te gandesti la urmatoarele 9 luni, la ce va fi dupa ele, te intrebi cum va fi bebe, ce nume ii vei da ....
Si-apoi, la un moment dat, totul se spulbera ; privesti un ecran unde ar trebui sa vezi un mic embrion, unde astepti sa-i vezi inimioara, sa afli cati milimetri are.... si nimic! pe ecran se vede doar o umbra destul de difuza, un punct mic mic mic
.... dar poate n-ai calculat bine! Poate bebe e mai mic! ... mai mic cu 2-3 saptamani fata de varsta calendaristica? hmmm ...putin probabil....si totusi asta trebuie sa fie! pentru ca alternativa e prea greu de acceptat.

Si totusi... cum faci cand adevarul e ca ai calculat bine, doar ca la un moment dat, sarcina s-a oprit din evolutie, iar bebe...nu mai este?
Cum spui adio propriului tau copil, pe care n-ai avut ocazia sa-l vezi, sa-l tii in brate, pe care n-ai reusit nici macar sa-l simti miscandu-se sau sa-i vezi inimioara batand pe un ecran .... dar care stii sigur ca era acolo, in burtica, si urma sa creasca si sa vina pe lume?

Eu nu stiu cum.
Stiu doar ca maine ii voi spune adio ...desi el/ea a plecat deja de mult, de vreo 3 saptamani deja.
Medical vorbind, maine doar "se curata" resturile - un saculet, o placenta...lucruri care n-au ce sa mai caute in burtica in lipsa unui bebe.
Medical, o sarcina oprita in evolutie e ceva relativ normal - se intampla, din pacate, in aprox 15% din cazuri. .... doar ca aceasta statistica nu ajuta cu nimic atunci cand ti se intampla tie.

M-am gandit ca n-are rost sa mai anunt prieteni si colegi; sa vorbesc doar cu cei carora le-am spus deja de sarcina.
Azi am realizat ca nu am cum. Ar insemna sa ma prefac ca nu s-a intamplat nimic. Si chiar nu pot.

Mai voiam sa spun ca o astfel de despartire lasa un gol imens in suflet; dar chiar atunci a venit Adri si m-a imbratisat si-am inteles ca nu pot si n-am dreptul sa spun asta. E o pierdere imensa, dar am multe pre multe motive de bucurie ca sa pot vorbi de un suflet pustiu.
Adevarul e ca atunci cand e Adri si/sau sotul in preajma ma simt bine. Problema ramane insa cum sa fac atunci cand vine noaptea, cand ceilalti dorm iar eu raman singura cu gandurile mele?

...simteam nevoia sa povestesc toate astea cuiva; e prea apasator sa tii atatea ganduri si intrebari doar pentru tine.


Mai 2010:
Dupa ce in martie am constatat o oarecare intarziere, a urmat un test de sarcina - pozitiv; apoi simptome tipice de sarcina...si am descoperit cat de greu e sa obtii aici o programare la un ginecolog.
Azi am fost la consultatie; mi-a facut si echo ...
e un bebe...doar ca nu se misca, inimioara nu ii bate...nimic
de data asta s-a oprit la 9 saptamani...

.....
si evident, sunt programata la chiuretaj...peste 3 zile;
zice d-na dr ca daca astept sa inceapa sangerarea tot acolo, si sarcina are o varsta prea mare ca sa se curete totul de la sine, as ca cel mai probabil tot acolo as ajunge dupa aceea...

NU MAI VREAU

Acum, fiind deja a doua sarcina pierduta, am facut n analize si teste, si eu si sotul, si analize de placenta ... luni sunt programata la medic a discutam rezultatele analizelor; poate descopera care a fost cauza...

Mi-as dori tare mult inca un bebe, dar mi-e tot mai frica; prima data am trecut peste si de multe ori m-a salvat gandul "data viitoare va fi ok...", dar acum? acum mi-e teama sa nu se repete istoria, si sa nu pierd si urmatoarea sarcina, la o varsta si mai mare...


Diana - mami de Adriana(n.14.02.2006)

dia_tm spune:

Mai voiam sa spun ca initial n-am gasit topicul acesta; ...nu mi-a trecut prin cap sa caut la asteptand o minune in viata noastra, desi intr-adevar aici e locul potrivit (si parca pierderea unei sarcini te face sa realizezi mult mai clar ce pierzi si sa-ti doresti si mai mult un bebe).

Apoi cand l-am gasit ... m-am intristat foarte tare vazand cat de multe fete au trecut prin asemenea experiente. E o oarecare consolare sa stii ca nu esti singura care a trecut prin asa ceva...dar e atat de trist sa citesti atatea povesti de acest fel...

Sper ca oricine trece prin asa ceva sa aiba parte si de bucuria de a fi mamica, si d-zeu sa-i ofere mangaiere pentru pierderea suferita.

Diana - mami de Adriana(n.14.02.2006)

Lili_g spune:

Of, Diana,
Imi pare rau ca a trebuit sa scri aic, ca ai trecut prin asa durere...
Nici eu nu cred in statistici si explicatiile statistice ma intristeaza cumva...
Cred ca trebuie sa faci investigatii medicale fiindca trebuie sa fie ceva medical daca ai deja un copilas.
Am sa-ti trimit PM.
Te imbratisez cu drag.
Lili