incotro si eu
Raspunsuri - Pagina 3
iulix spune:
Incotro citeam povestea ta si incercam sa ma pun in situatia ta ca sa te inteleg. Totusi e greu pt. ca au fost mult prea multi ani de rabdare, de frica, de anxietate, de neputinta... Nu stiu cum ai putut rezista, cum de nu ai plecat... Cu toate ca spui ca si acum iti este frica eu cred ca esti o persoana f. f. puternica, care ai avut curajul sa le demonstrezi tuturor ca poti, ca nu te lasi invinsa. Sincer cred ca frica asta a ta poate va trece cand vei tu impacata cu tine insati, cand vei fi convinsa ca nu esti si nu ai fost vinovata cu nimic. Oricum eu zic sa iti tii un jurnal daca nu ai in care sa iti scrii toate gandurile si asa poate nu vei mai tine in tine toate frustarile si temerile. Nu cred cum au zis celelalte fete ca merge ca sa ierti, dar nici sa urasti. Asta a fost sa fie. Stiu ca poate suna prea dur, dar eu sunt de parere ca mai bine accepti realitatea decat sa te faci ca nu exista, ca nu s-a intamplat nimic niciodata. Mai bine incerca sa uiti, incerca sa te bucuri de ce ai acum, de copilul tau care sigur te crede cea mai buna mamica din lume(asta legat de faptul ca ai falsa impresie ca nu esti o mama buna), de cariera, intr-un cuvant de tot ce ai realizat bun pana acum. Am sa it zic un truc care la mine a functionat: am scris pe niste foicele niste dorinte si le-am pus intr-o caseta. Cand se indeplinea cate una lua foita respectiva si o aruncam. Asa ai putea sa incerci si tu. Scrie pe niste foi toate frustarile, temerile tale, iar cand o sa simti ca e momentul, ca ai reusit sa depasesti una sau mai multe poti sa o/le arunci. Eu zic ca o sa te simti mult mai bine. 
anna spune:
Anxietatea si tot alaiul de stari iti vor trece dupa ce vei fi trait toate suferintele reprimate de-a lungul timpului, acelea asa-zis "uitate". Atentie, aceste suferinte trebuie traite in cadru controlat, sprijinita de terapeut. Mergi inainte in psihoterapie cu incredere, este tot ce puteai face mai bun pentru sufletul tau vreodata! Rezultatele apar in mod sigur daca simti ca terapeutul este cel potrivit pentru tine.
Succes! Sa nu renunti!
ravena spune:
asa cum ai zis si tu invata sa te iubesti! Si poti incepe de la iubirea pentru copilul tau care este o parte din tine. trebuie sa fii rezonabila si sa incerci sa te impaci cu trecutul pentru el. Trecutul nu il poti schimba, ai invatat mult, ti-a oferit motivatia sa reusesti in viata, dar nu lasa partea intunecata sa te doboare!
gandeste-te ca puiul tau ar dori mai degraba sa te vada zambind, optimista si focusata pe prezent si viitor, nu pe trecut! Si accepta ca nimeni nu este perfect pe lumea asta, nu exista ca nu esti buna, cu totii avem ceva de imbunatatit, asta inseamna evolutie!
Accepta ceea ce esti si iubeste-te asa cum esti!
ravena spune:
...nu vreau sa par ca sar cu sfaturile, pt ca nu sunt specialist in domeniu.. si in mesajul anterior cam asta am facut
. Dar ca sa nu fiu inteleasa gresit, pana la urma toti dintre noi suntem suma experientelor din trecut, dintre care cele petrecute in copilarie sunt intr-adevar cele mai traumatice, sau determinante, fiind in acel moment lipsiti de aparare. Important este cum trecem peste aceste hopuri, ce invatam, si in felul acesta cum ne dezvoltam. Iar din ce scrii tu, se pare ca ai invatat sa fii o femeie puternica, trebuie doar sa admiti si tu asta .
carli1617 spune:
Draga Incotro,
iti recomand cartea "Labirintul Codependentei" precum si manualul aplicativ, "Iesirea din labirintul codependentei" scrise de trei americani: dr. Robert Hemfelt, dr. Frank Minirth, dr. Paul Meier. Poate te vor ajuta in procesul de vindecare.
Le gasesti aici:
http://www.scribd.com/doc/9065290/Labirintul-Codependentei
http://www.scribd.com/doc/12731221/Iesirea-Din-Labirint
PS> Iti pun aici cuprinsul ambelor carti, ca sa iti faci o idee
LABIRINTUL CODEPENDENTEI
C U P R I N S
PARTEA ÎNTÎI: Ce este codependenta?
Firul rosu al suferintei
Cum actioneaza codependenta
PARTEA A DOUA: Cauzele codependentei
Nevoile afective neîmplinite
Copilaria pierduta
Reveniri obsedante
PARTEA A TREIA: Factorii care perpetueaza codependenta
Efectul bulgarelui de zapada
Negarea
Mînia PARTEA A PATRA: Codependenta în relatiile interpersonale Relatii codependente sau normale? Relatii codependente sau interdependente Îmbunatatirea relatiilor Rolurile
PARTEA A CINCEA: Cele zece etape ale procesului de însanatosire
Examinarea relatiilor
Ruperea cercului dependentei
Despartirea de casa
Jelirea pierderilor
O noua imagine de sine
Noi experiente si întoarcerea acasa;
Mentinerea echilibrului
IESIREA DIN LABIRINT
PARTEA ÎNTÎI: Cauzele codependentei
• Unu Sa pornim la drum
• Doi Ce este codependenta?
• Trei Rezervorul gol
• Patru Adevarul bine ascuns
• Cinci Revelarea adevarului
• Sase Copilaria pierduta;
• Sapte Istoria care se repeta;
PARTEA A DOUA: Cele zece etape ale procesului de însanatosire
• Opt Examinarea relatiilor
• Noua; Inventarul relatiilor — partea întîi
• Zece Inventarul relatiilor — partea a doua
• Unsprezece Controlul dependentei
• Doisprezece Despartirea de casa
• Treisprezece - Jelirea pierderilor
• Paisprezece - O noua imagine de sine
• Cincisprezece - Noi experiente
• Saisprezece întoarcerea acasa si împacarea cu trecutul
• Saptesprezece - Raspunderea în fata altora
• Optsprezece - Mentinerea echilibrului
PARTEA A TREIA: Definirea relatiilor sanatoase
• Nouasprezece - Relatii codependente sau sanatoase?
• Douazeci - Reusita în relatii
rrox3 spune:
Incotro este foarte trist ce ai trait tu si e ingrozitor ca a trebuit sa treci prin asta... 
Iertarea nu poate fi impusa, sau autoimpusa. E o pacaleala, o bula de sapun care se va sparge cu prima ocazie. Nu trebuie sa ierti nimic. Daca vreodata vei ierta, asta se va intampla firesc, pur si simplu.
Este ingrozitor de trist sa vad copilul din tine care nu a renuntat la iluzia ca a fost iubit de mama si ca, pana la urma, daca va fi cuminte si va inghiti fara sa cracneasca toate porcariile (cautandu-i scuze mamei si vina lui - copilului) mama isi va arata in sfarsit dragostea. Cand copilul va putea renuta la asteptarea asta fiindca va fi iubit de tine - adultul, atunci vei putea sa te desprinzi din dualismul relatiei tale cu mama. Vei putea sa ii spui tot ce ai de spus, vei putea sa pui distanta necesara intre tine si ea. Si vei inceta sa mai fi o victima.
Dar pentru asta copilul din tine are nevoie de multa iubire, are nevoie sa se simta in siguranta, protejat si ocrotit. Are nevoie sa-si spuna si sa i se recunoasca toate durerile, are nevoie sa aiba dreptul sa acuze si sa fie furios (nu sa-si transforme furia in anxietate!) si sa i se faca dreptate. La asta te ajuta deja terapia, dar e un drum de durata, trebuie sa ai rabdare si sa fii sigura ca reusesti sa te vindeci, asta e calea.
Nu exista uitare, decat dupa vindecare. Altfel orice ai "uita" tu, se va manifesta altfel. Vei somatiza. Subconstientul nu uita.
Iti doresc multa iubire autentica in jurul tau si sunt sigura ca vei reusi.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
incotro123 spune:
multumesc de sfaturi. am inceput sa citesc cartile printre picaturi.
stiti ce e mai grav? ca ma uit in jur si vad multe pers. care au nevoie de o sustinere - nu ma vad pe mine.
ravena, imi dau seama ca nu ma iubesc suficient. ma admir, ma incurajez, dar.. si nici nu imi permit sa plang. Poate asta m-ar ajuta.
Incerc acum sa imi imfrunt fricile. De fapt...frica provoaca furie si fuga. Fricile insa sunt cele care ma fac sa reactionez asha.
Frica de esec
frica de a nu fi ca mama - desi orice om poate sa se planga si sa fie depasit de situatie - dar e f. important ca recunosc si ca cer ajutor
frica de... o confruntare cu parintii/amintirile
frica de a nu fi sufient de perfecta
frica de a nu ma vadea ceilalti asha cum sunt? si trista?
frica de durere. Nu durere fizica, la asta...sunt calita. durere sufleteasca - nu stiu daca as mai putea trece prin tot ce a fost.
sa mi se faca dreptate? uof. Nu stiu daca se mai poate. E mult sa cer asta...