Instinctu' de tata

Foarte interesanta ideea.. oare ce poate sa faca o tanara mama ca sa dezvolte instinctu de tata? Ce poate sa faca o tanara sotie si mama ca sa evite o eventuala gelozie intre sot si copil datorita faptului ca mama acorda mai mut timp si afectiune copilului decat sotului?
Exista retete pentru asa ceva ? sau instictu de tata e ceva pur biologic? Cum sa manifestat sau "ati declasat" acest instict in cazul sotilor vostri?

marius spune:

Intrebare:
Apostroful din titlu (') inlocuieste litera "l"? Daca da, in text nu esti consecventa. Nu era mult mai simplu sa scrii cuvantul complet? Sunt doar intrebari ale unui nedumerit.

Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

Liliana82 spune:

Mda fac mea culpa. Am uitat sa pun apostrofu' in text.

rrox3 spune:

Cum sa dezvolti un instict?!
Oricum cred ca singurul instinct prezent la barbat in vederea perpetuarii speciei este cel sexual. Restul se cheama educatie, responsabilitate. Se poate chema si mandrie si curiozitate si, in cele din urma, iubire.
Conteaza mai mult ce copilarie a avut actualul tata, decat ce ar putea face tanara mama ca sa-i dezvolte atasamentul fata de copil. Si, nu stiu exact de ce, dar mi-a sunat cam depreciativ treaba asta cu dezvoltatul instinctului...

A, am citit undeva ceva ce mi s-a parut teribil de bine si simplu enuntat: Iubirea mamei pentru copil e de genul: "Te iubesc, orice ai face", pe cand iubirea tatalui pentru copil e de genul: " Eu te iubesc, dar trebuie sa mai faci si tu cate ceva din cand in cand".


Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

pisigri spune:

In primul rind cred ca nu discutam despre instinctul de tata - care nici nu cred ca exista; pt supravietuirea puilor de om nu e nevoie de tati (ca la pinguini sau caluti de mare), deci...de ce ar exista instinctul, cu definitia sa de dictionar?

In al doilea rind nu-s de acord cu rrox3 ca iubirea tatilor ar fi conditionata. Daca vorbim de copii f mici, poate sint mai rationali decit mama "programata" genetic si hormonal sa sara la primul scincet. Dar mai tirziu eu zic ca e vorba de firea omului; tatal meu e un tip mai degraba rational decit afectuos si nu prea a stat el la joaca cu mine; sotul e muuult mai "lipicios" asa ca e la fel de topit dupa asta mica ccca si mine.

Mai potrivit decit sa discutam despre instincte ar fi sa oferim solutii de implicare activa a tatilor in cresterea copiilor, chiar de la sosirea din maternitate. Pentru ca multi tati se amuza cu uun pici vorbaret, curios si plin de imaginatie, dar mai putini privesc cu ochi buni leganarea la 3 dimineata a unei mogildete cu colici...

if you can't say something nice, then don't say nothing at all
http://pisigri.blogspot.com/ (poze noi)

Mami de Ilinca (5.03.2009)

mina spune:

Eu cred ca instinctul de tata exista. Si ii rog pe taticii care bantuie pe aici sa ne ajute cu o opinie. De ce as fi eu binecuvantata cu acest instinct si el nu? Copilul este facut de amandoi. A, veti zice, eu l-am purtat in burtica, eu l-am nascut...ok, dar fara iubirea dintre noi, fara omul care a facut viata mea intreaga si existenta puiului dorita, nu l-as fi avut.
Pisigri, e cam mult spus ca pentru supravietuirea puilor de om nu e nevoie de tati. Da, un copil poate fi crescut si doar de mama, dar la fel de bine poate fi crescut si doar de tata. Supravietuieste, traieste fericit, dar nu voi accepta, cu nici un argument, ca pentru un copil e tot atat de bine cu un parinte ca si cu doi.

Deci instinctul de tata exista, problema e ca ori il ai, ori nu-l ai. Nu prea poate fi "provocat". Daca-l are, acel tatic poate fi educat inspre manifestarile dorite (daca nu se "produce" singur). Daca nu-l are .....

Despre educarea taticilor multe se pot spune. La baza comportamentului (si a modului in care reactioneaza un barbat) ca tatic, stau multe, dar mie esentiale mi se par 2 aspecte: care este relatia dintre ele si mama (ideal sa fie una de dragoste si respect) si care a fost atmosfera/conduita, etc in familia din care vine.

Pentru ca mi se par un pic ciudat ca un proaspat tatic sa simta gelozie fata de cel mic, sa simta ca i se ia locul, sa fie ostil fata de sotie ca nu ii mai dedica la fel de mult timp. Accept ca exista aceste probleme, si le inteleg si justificarile psihologice, etc, insa mi se pare foarte deplasat, atata tot.

Ce ar putea face tinerele mamici...asta s-a mai discutat. Sa nu separe dormitoarele (mai bine dormitor cu pui in el decat mami cu puiul si tati dincolo), sa nu renunte la masa de familie (chiar daca se ia cu cosuletul puiului printre farfurii), sa gaseasca puterea de a lasa balta toate cele treburi in casa cand doarme puiul si sa ia o pauza la televizor, de stat geaba ca pe vremuri, langa sot. Sa nu-l menajeze, ca el munceste, si sa-l implice in toate cele, ba un dus de cadita, ba un leganat de copil...chiar daca mami face mai multe pentru copil, tatal trebuie sa fie permanent acolo, sa asimileze ingrijirea copilului ca pe un nou mod de viata, nu ca pe ceva ce face sotia si ii ia timp, e totusi treaba ei sa faca, dar e vina ei ca nu mai are timp....

Pe de alta parte, tot pisigri a spus-o: da, e vorba de firea omului. Sunt mama si se presupune ca instinctul ma face sa sar la primul semnal de alarma, insa intre mine si sotul meu el e mai prapastios. Ai zice ca el e cu programarea hormonala si saritul in sus din orice. Dar, cum DD are grija de noi toti, l-a adunat cu mine care mi-s mai cumpatata in panica (si modesta evident) si ne-a facut parinti buni pentru vizigot.

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

SoriLea spune:

Si eu cred ca instinctul de tata exista si spun asta pt ca pana acum 1 luna si jum.nu mi-l puteam imagina pe sot atat de grijuliu si dragastos cu copilul.
Cu ceilalti se purta mai rece, mai distant si asa am crezut ca o sa fie si cand il vom avea pe al nostru, dar m-am inselat.
Din prima zi si-a aratat dragostea si grija pt el, iar eu l-am implicat cat de mult i-a permis timpul in ingrijirea copilului, si pot sa spun ca la 3 sapt ale copilului, a stat o zi intreaga cu el acasa si s-a descurcat extraordinar de bn.(sper sa nu i se urce la cap ), iar eu eram disperata ca nu stiam daca se va descurca sau nu cu el.
Asa ca sustin ce am spus la inceput.


Lucrul important este acesta...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois


SoriLea - MAMI DE RAZVANEL

mina spune:

....paaai, unde ti-e increderea? Ceea ce imi aduce aminte de inca un sfat pentru tinerele mamici: trebuie sa manifestam incredere. Adica, daca-l lasi cu puiul, nu-l stresezi cu telefoanele, ca o sa creada ca nu e in stare. Daca e necesar, suna tati sigur.
Eu nu-l sunam deloc cand ramanea cu copilul....ca la intoarcere ii gaseam dormind (desi nu era ora) bot in bot de falfaiau urechile alui mic de sforaiturile alui mare, ca era copilul cu body-uri pe gat vara si mancase de pranz ce le lasasem de ora 6 ... nu conteaza. Aveam o vorba: daca nu plange necontrolat nici unul din ei, tot e bine!

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

espiritu spune:

fara sa fiu rau sau cinic asta e un subiect sucit pe toate fetele posibile.
opinia mea multi dintre voi o cunosc.ne numim mama sau tata dar instinctul eu l-as numi mai degraba instinct de PARINTE.pe care il ai sau nu.copilul trebuie ingrijit si educat de ambii parinti.
poate unul din parinti e la inceput mai timorat nestiind ce si cum sa faca cu bebe dar poate invata.

I'm not crazy my reality is just different than yours !

ang3lt0uch spune:

Cu siguranta nu exista nimic programat ce sa treazeasca acest instinct. Si da, e vb tocmai de faptul ca femeia poarta bebe noua luni, si de aici schimbari hormonale, emotionale etc... Instictul matern din fericire e prestabilit, nu ne trebuie efort sa-l gasim, e acolo din prima zi, fara nici un efort din partea noastra. La tati e mai greu, nu au gene care sa ii invete...Si pentru ca e mai greu nu cred ca e un instict, cred ca daor o iubire parinteasca. Un sentiment mai "evoluat" ... Desigur, nu toti tatii il vor dezvolta. Si cred ca si mama are un rol important aici... O mamica ce impige un barbat sa devina tata poate avea surprize neplacute...firesc nu ?

Concluzia: exista instict matern...si dragoste paterna...eu asa vad lucrurile. Bineinteles ca exista si dragostea materna, dar nu e prezenta tot timpul di nprima zi....instictul e acolo insa...si ramane toata viata.

Sorina, mami de Adriana Renata (08.05.2007)

Poze NOI cu...noi:)

Poze cu ingerasul mic

mina spune:

Incerc sa inteleg: e stabilit ca nu au gene pentru asta?

Legat de perioada sarcinii....daca se tine aproape de sotie, mi se pare ca are timp berechet de schimbari emotionale (poate chiar si hormonale, habar nu am) incat sa fie mai mult decat pregatit in momentul nasterii.

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it