Ordin executor

Am mai scris o data la rubrica asta cerand informatii, dar nu am primit :( Mai incerc o data pentru ca nu am unde. Copiii nu vor sa mearga la tatal lor in vacanta - el are hotararea judecatoreasca, in prima jumatate din perioada vacantelor copiii trebuie sa mearga la el. Ma acuza ca ii influentez, ca sunt indoctrinati, speriati de mine. Desi i-au spus copiii in fata de cateva ori saptamana asta, a venit aproape zinic. ma suna de cate 5-6 ori pe zi, ma urmareste prin oras. nu mai rezist!
Si ce e mai grav e starea copiilor: ieri mama mea a vrut sa-i prinda parul fetitei, a inceput sa planga si s-a ascuns intr-un colt al camerei spunand ca ea stie ca ii face codite ca sa vina el s-o ia! I-am zis si eu in disperarea asta creata, oricum baiatul nu are vacanta pentru ca nu merge la gradinita. Mi-a raspuns ca e obligat sa aiba vacanta pentru ca are 3 ani Iar azi m-a amenintat ca are ordin de la executor, inteleg ca va veni sa-i ia cu forta, in ciuda vointei lor? Se ajunge pana acolo? Pe el il cred in stare de orice. Chiar nu exista nimeni, nici o autoritate care sa tina cont de dorinta copiilor, dincolo de hotararea asta judecatoreasca, excesiva si care dupa marturisirea tatalui, a fost obtinuta cu bani? si drepturile copiilor? Ce pot face eu? Cum sa privesc cum sunt luati cu forta? Va rog din suflet, daca ma poate ajuta cineva cu o informatie, s-o faca!

Mentionez ca am crescut ai eu fara tata, deci stiu ce inseamna lipsa acestuia pentru un copil, nu este razbunare pe fostul folosindu-i pe ei, chiar nu ii pot influenta. Si in plus eu sunt cadru didactic, am vacanta spre deosebire de tata care la intrebarea cine ii supravegheaza pe copii in luna asta jumatate, mi-a raspuns ca nu ma intereseaza pe mine asta cat sunt copiii la el.

mami, "pinsentza" si "diliciosul"

Strumfii spun lucruri trasnite

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Un licurici vesnic in amintire

sanziana72 spune:

Nu stiu sa iti dau un raspuns competent, dar presupun ca se poate apela din nou la judecatorul care a dat aceasta hotarare. Vorbeste cu avocatul sau cu cei de la asistenta sociala. Sa se faca o ancheta sau sa vorbeasca copiii cu un psiholog.

"We can do no great things - only small things with great love." ("Nu putem face lucruri mari – doar lucruri mici cu multa dragoste.")Mother Teresa (1910 - 1997)

strumfi2004 spune:

Am facut un recurs referitor la programul asta de vizita (asta legat de trimiterea la judecatorul care a dat hotararea) - a fost respins din start ca nefondat , atat am primit. Am incercat sa vorbesc cu cei de la asistenta sociala locala (e un oras mai mic), am fost cu copiii acolo, i-am chemat si acasa, mi-au spus ca nu e de competenta lor, ca daca exista hotarare judec, ei nu pot face nimic. Mai mult, m-au trimis la politie, de parca ar fi de competenta acestora (in paranteza fie spus, au fost episoade si cu politia adusa de tata chiar si a doua zi de Paste). A mai ramas psihologul, dar ma tem sa nu ii bulverseze pe copii, oricum nu sunt prea bine referitor la problema asta, stiu deja de politie, doar erau aici cand ne-am pomenit cu tatal lor si cu bunicul patern cu 3 politisti care m-au luat tot pe mine la intrebari.
Copiii imi spun si nu numai mie, si celor apropiati, si politistilor, si avocatei ca nu le place acolo, ca se plictisesc, ca nu le cumpara nimic, ca-i duce doar la tara si ca daca ei cer acasa, le spune ca sunt prea departe sau daca i-au cerut sa-i duca in parc, le-a raspuns ca e tarziu, ca nu au timp, ca il cert eu daca intarzie. Nu-i adoarme la pranz, nu-i da lapte baiatului (desi de fiecare data ii dau biberon) ca nu e timp E de inteles de ce nu vor copiii, mai ales ca nu au uitat complet violentele din perioada ultimilor ani inainte de despartire. Va rog sa ma credeti, nu mai stiu ce sa fac! Imi flutura hotararea judecatoreasca in fata si ma ameninta cu puscaria, parchet, cazier ca nu o respect. E genult de om care prefera sa dea bani in stanga si dreapta sa obtina ce vrea, dar copiilor dreptul minim din salariul minim pe economie! Si nu-i cer nimic, doar liniste.

ymca spune:

strumfi sau moderatorii, de ce nu mutati subiectul putin la generale sau in alta parte unde e mai vizibil? ca poate intra persoane care au avut de-a face cu asa ceva.

imi pare extrem de rau pentru ce se intampla...si totusi cred ca solutia ar fi tot in justitie...dar nu ma pricep care ar trebui sa fie traseul.

mai incearca sa comunici cu el, mai amana-l, mai gadila-i orgoliul, poate reusesti sa-l domolesti. la cum se comporta, am senzatia ca vrea sa ia copiii la el pe perioada verii numai pentru ca asa scrie in hotarare si pentru ca vrea sa-ti faca rau, nu pentru a se distra cu ei.

spuneai ca de curand si-a cerut iertare...poate e intr-o pasa buna si accepta sa se reimprieteasca cu copiii, mai intai pe langa casa ta, si dupa aia sa ii ia.

tare urat si greu.

sanziana72 spune:

Nu poti cere recursul cu un alt judecator (ca asta inteleg ca oricum a fost platit de fostul sot)? Sau sa mergi intr-o instanta superioara?

Poate stie Marius mai multe despre ce poti face.

"We can do no great things - only small things with great love." ("Nu putem face lucruri mari – doar lucruri mici cu multa dragoste.")Mother Teresa (1910 - 1997)

strumfi2004 spune:

Ymca, eu cu generalele n-am avut noroc niciodata, adica am mai postat acolo si au fost imediat mutate. Inteleg, trebuie la sectia respectiva. Am incercat ce spui tu, te rog sa ma crezi, am incercat tot zic eu cu tipul asta, nu sta de vorba, pt mine a fost o mare surpriza ieri. Probabil avea nevoie sa se descarce sa mearga mai departe. Si da, ai dreptate, si eu percep ca e o inversunare tintita spre mine, dar care foloseste copiii, cei nevinovati. Altfel ar face mai mult pt copiii lui, nu i-ar aduce cu un balon de la un anume partid in mana (nici macar 2, pentru fiecare copil!) dupa 8 ore in care stau cu el. Intre cele 2 sambete nu suna, se mai opreste cand ii vede cu mama mea pe strada, dar nu le cumpara o data o banana. Pensia e de 500 ron pt amandoi copiii si asta de 2 luni doar, pana acum a fost de 250. Nu cer nimic, repet, dar vreau sa spun ca nu vad rostul frecusului asta altfel, decat asa cum zici si tu, si nu pentru copii.
Zicea cineva la un topic si imi amintesc mereu: cel care ii iubeste, cedeaza. Eu as face asta, am facut (daca ati sti de cate ori l-am sunat, l-am chemat la ei, i-am propus sa-i vada mai des, am primit raspuns n-am timp acum, nu ajung la timp, nu sunt in localitate.), insa nu impotriva vointei copiilor, nu pot sa-i trimit cu el daca ei imi spun dinainte ca nu vor, daca ei sunt stresati deja cand aud telefonul - el e? ma intreaba, si nu cu nerabdare, sunt si eu mama, i-am crescut singura, doar de ei ma ocup; daca imi spun: ce solutie sa gasim sa nu mai vina? :((

Sanziana, a trecut momentul recursului, hotararea e definitiva si irevocabila, tocmai de-asta e el atat de sigur pe el.
Pe Marius l-am rugat sa se uite si pe topicul celalalt, dar n-am primit raspuns decat de la Deus parca si imi recomanda tot psihologul.
va multumesc!

szivarvany spune:

Strumphi,
eu as cauta si psiholog.
Si musai sa te interesezi care e procedura prin care poti incepe un nou proces, daca hotararea e irevocabila, sa restabiliti programul.
Of, ce situatie

-------
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) & Sela
-------
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet povestea licuriciului Emma
"Stelele care cad nu pier,
Stelele care cad se duc pe un alt cer"

strumfi2004 spune:

Daria, dar oare se mai poate reveni asupra programului?

mami, "pinsentza" si "diliciosul"

Strumfii spun lucruri trasnite

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Un licurici vesnic in amintire

szivarvany spune:

Nu stiu, insa sigur exista posibilitatea daca e spre binele copiilor.
Iti dai seama daca Doamne fereste ar fi in pericol, ar avea un tata cu probleme psihice, o cale tot trebuie sa existe sa se poata reglementa programul.
Nu poti lua legatura cu avocatul care s-a ocupat de divort ? Sa iti explice exact cum trebuie facut.
Si scrie pe forumul de la avocatnet.ro ! Acolo iti raspund imediat avocatii online

-------
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) & Sela
-------
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet povestea licuriciului Emma
"Stelele care cad nu pier,
Stelele care cad se duc pe un alt cer"

marius spune:

Greu si urat. Pentru a ti se admite modificarea programului de vizitare, iti trebuie argumente clare si sustinute cu martori si (eventual) documente/inscrisuri: ca este un tata rau, ca e violent, ca-i duce in locuri si situatii nepotrivite, ca-i bruscheaza, ca le pune viata, sanatatea in pericol. Or, asta este destul de dificil - doar ca le da apa si nu ceai, ca-i duce la teatru si nu in parc, ca le cumpara un balon, nu doua, ca nu-i distreaza si se plictisesc - nu este nici pe departe relevant si convingator. (In fond, exista si tati in casa aspri, zgarciti si morocanosi, si nu-i mai da nimeni afara, si nu le interzice nimeni relatia cu copilul!!) O solutie ar fi psihologul - dar nu o evaluare (pe care o spulbera imediat orice experiza), ci evaluari sistematice si ritmice, imediat dupa vizite (5-6 la rand, nu 1-2, ca sa nu se poata contraexperiza ca-s mofturi de copil). El trebuie sa intocmeasc un raport in care sa arate ca ii afecteaza vizitele, ca sunt un pericol pentru dezvoltarea lor etc. Problema este ca o asemenea maniera este lunga si costisitoare (doar daca gasesti vreun psiholog care sa faca aceste evaluari, pentru fiecare copil in parte, gratis, altfel cred ca-i scump). Sa ai grija ca respectivul sa aiba competenta in lucrul cu copii mici, pentru a-i fi luat in considerare raportul. Intrebi de drepturile copilului - unul dintre acestea este sa aiba relatii cu ambii parinti, de exemplu. Exista o prevedere, putin folosita in practica judecatoreasca, si pe care eu personal nici n-o recomand, si nici n-as accepta-o usor pentru copiii mei: ascultarea de catre instanta a copiilor, indiferent de varsta lor (evident, nu nou-nascut!). Este Legea 272/2004, care prevede, in art.24 (2): "In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei. (3) Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste. (4) In toate cazurile prevazute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare si li se va acorda importanta cuvenita, in raport cu varsta si cu gradul de maturitate a copilului. (5) Orice copil poate cere sa fie ascultat conform dispozitiilor alin. (2) si (3). In caz de refuz, autoritatea competenta se va pronunta printr-o decizie motivata". Retine, te rog, ca iti prezint numai un cadru legal, nu recomand procedura. Lucrurile sunt destul de traumatizante dupa parerea mea, ascultarea se face in prezenta unui psiholog, si dupa tot stresul, s-ar putea obtine efectul invers: sa se constate ca sunt niste copii care nu vor cu tatal lor pentru ca nu le permite sa manance ciocolata cat vor, sa stea la TV pana la miezul noptii, ca nu le cumpara nu-stiu-ce porcarie. Deci, nu e vorba despre vreun pericol, ci de mofturi. Pe de alta parte, au fost situatii cand aceasta ascultare a scos la iveala lucruri monstruoase. Tu hotarasti pentru copii, insa pentru a aborda o asemenea procedura iti trebuie clar un avocat. Fiind un text nou, european, exista o rezistenta a instantelor, si e nevoie de vehementa pentru a o impune.

Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

strumfi2004 spune:

Marius, multumesc! Asa e, greu si urat! Tocmai de repercursiunile acestea ma tem, de toata procedura asta in sine cu urmari asupra lor. dar nici situatia asta nu mai poate continua. Mi-a mai pomenit cineva de audierea copiilor, a fetei de fapt care e mai mare - 5 ani. Insa nu stiu ce judecator de la tribunalul Arges ar accepta procedura - m-am fript rau cu ei! si nici in ce conditii poate fi ceruta. Sunt constienta ca un avocat dibace e necesar.
Pomeneai de pericol sau Doamne fereste!, alte lucruri si mai urate - la copiii mei retinerea vine din urma, din situatia care a fost aici, cat timp am locuit impreuna si din distanta si raceala care s-a produs intre ei si el in urma despartirii, pe parcursul divortului - au fost luni in care nu i-a vazut, iar cand a facut-o, a repetat scenele: de ziua celui mic, in ianuarie anul acesta mi-a luxat mana in vazul Mariei , era nervos, m-a luat la rost de ce doarme Stefan la ora 6 dupa masa de ziua lui! Au fost numeroase dati in care le-a promis ca vine si nu facut-o.
In fine, imi pare rau ca scriu toate astea, insa mi se tot spune ca nu ma gandesc la binele lor. Eu oare?
Pe de alta parte, ca sa scutesc copiii de acestea toate, inclusiv partea cu psihologul (faptul ca tu spui ca nu esti de acord cu audierea imi spune multe) as putea inca sa mai sper ca mai are el un dram de minte, de suflet, de constiinta in privinta copiilor si ca nu va face nimic care sa aiba urmari urate asupra lor. Azi sunt cu el, e a treia sambata din luna, i-am pregatit de aseara, le-am vorbit, i-am asigurat ca va fi bine, ca trebuie sa mearga linistiti, ca ii voi astepta acasa ca intotdeauna si ca vor avea o zi frumoasa. ei s-au obisnuit lunile acestea cu programul de sambata, desi uneori cel mic mai plange in dimineata sambetei respective si spune ca nu vrea sa plece. Chiar i-au spus astazi ca merg, dar doar putin.