E normal la 3,5 ani?

Buna ziua,
sunt noua pe forum si nu am gasit nimic pe internet in care sa regasesc sau in care sa pot incadra puiul meu. Poate ma puteti ajuta cu sfaturi sau poate aveti situatii asemenatoare.
Baietelul meu are 3 ani si 7 luni si de putin timp a inceput sa vorbeasca, dar deoacmdadata in inteleg doar eu si restul daca sunt atenti. De asemena are multe momente in care vorbeste in limba lui pe care nu o intelege nimeni. Am fost la dr neuropsihiatru care a spus ca datorita nasterii cu probleme (a suferit o hipoxie medie la nastere, si in urmatoarea noapte a avut probleme respiratorii) are intarzierea de vorbire si e putin hiperkinetic. Ne-a trimis la logoped la care mergem saptamanal. La urmatoare evaluare a spus ca poate ne trimite si la psiholog
Pe internet nu am gasit nimic legat doar de tulburare hiperkinetica numai asociata cu deficitul de atentie (adhd). David nu are deficit de atentie decat cand un anumit lucru nu il intereseaza (dar asta inseamna ca toti avem asa ceva). E foarte istet stie cifrele pana la 10 stie literele mari si unele mici, stie poezii (nu se prea intelege ce zice cand le recita). Le-a invata in timp ce citeam, nu l-am obligat
Are momente foarte dese (mai ales daca avem musafiri sau suntem in vizita - unde cunoaste persoanele) cand nu poate sta loului o clipa. alearga, tipa, si nu il pot determina sa stea pe scaun (nici chiar in sala de asteptare la doctor cand toti copii stau in general linistiti numai al meu alearga si se agita)
De asemenea daca nu se intampla lucrurile cum vrea el (si nu se pot intampla) incepe tipa da din picioare ma loveste si nici o explicatie rationala nu il poate potoli (de asemena se supara pe mine cand il supara altcineva). Credeam ca eu sunt de vina ca am gresit undeva in educatie dar desi nu exclud aceasta posibilitate nu prea stiu unde (nu a fost batut, pedepsele pt comportament neadecvat erau sa stea singur in camera lui; acum neuropsihiatrul a spus sa il ignoram sa nu il mai pedepsim)
Este la gradinita de stat din ianuarie anul acesta si singurele minusuri mentionate de educatoare sunt ca sta retras destul de des (poate fi firea lui) si ca nu poate colora/desena ca ceilalti. Cand sta retras in general face puzzle (este pasiunea lui - a ajuns acasa la puzzle din 60 de piese).
Va rog sa imi spuneti daca ar trebui sa imi fac probleme din cauza acestor comportamente? Sau poate imi fac eu probleme degeaba (cum spune sotul meu "E un copil normal si tu incerci sa gasesti probleme")
Va multumesc mult.

Ayla21 spune:

Bine ai venit pe forum!
Daca nu ai fi spus de problemele medicale ale copilului, ti-as fi spus din prima ca tot ce descri este normal pt varsta lui.
Daca dr considera ca este nevoie de logoped, continuati sedintele, si incerca sa faci cu el acasa. Probabil ti-a dat meteriale pt lucrul acasa. Daca doresti, notiuni de logopedie de baza am si eu, iti pot trimite.
Unii copii vobesc mai tarziu coerent, apoi incep si nu mai stim cum sa-i facem sa taca. In urma cu un an si noi ne plangeam ca al nostru nu vorbeste si acum vorbeste de toate, foarte corect, si nu mai tace cat e ziua de lunga.
E normal la aceasta varsta si sa fie activ, sa zburde toata ziua. Eventual incerca sa-l scoti la joaca in parc, sau la iarba verde, unde ai posibilitatea. Daca nu isi consuma energia normal ca e mereu agitat. Tinut in casa, la gradinita doar in sala de grupa, unde sa-si consume copilul energia? Noi iesim si-i spun "acum fugi pana scoti limba" si dupa ce zburda in voie, acasa este foarte linistit. Cu statul pe scaunel multi copii activi au probleme la gradinita si pt ca ii obliga sa stea pe scaun in loc sa faca jocuri de miscare cand vede educatoarea ca nu mai au rabdare, si pt ca nu au materuiale sau activitati atractive, sa-i capteze pe copii.
Daca este un copil activ, pt ca un copil sanatos este normal sa fie activ, da, este absolut normal sa nu stea intr-un loc fara o activitate care sa-l tina ocupat.
Cu tipatul si dat din picioare, mai erau subiecte pe forum, este o manifestare normala la aceasta varsta cand copilul isi formeaza personalitatea si invata sa refuze cand nu ii dai sau nu ii faci ceva. Cu timpul va intelege de ce trebuie sa asculte, explica-i frumos de ce ii refuzi ceva, si va accepta mai usor.
Nu-l bate si nu-l pedepsi. El gandeste ca daca tu ai voie si el are voie.
Off... coloratul, bata-l vina. Baietelul meu pana la 4,2 ani nu a vrut nici sa tina creionul in mana. Daca nu vrea si nu-i place, lasati-l in pace! Sunt atatea activitati de facut pt varsta lui. NU POATE FI BUN LA TOATE! Cu atat mai mult cu cat face puzzle. Si Claudiu exceleaza in puzzle, el la 3 ani facea deja puzzle 3D si acum face din 100-150 bucati, desi il pasioneaza tot mai rar. Ii place sa construiasca, sa inventeze si... sa deseneze el, nu sa coloreze. Coloreaza daca i se cere dar nu de placere. Tie ca adult iti place sa faci din toate? Te pricepi la toate? Asa e si copilul. Iar cand va fi pregatit va si colora, dar probabil pt ca i se va cere in activitatile la gradinita.

Patru luni fara Alma...
_
Monica, the best mommy for Claudiu, Luana, Alma
Every day brings new blessings.

MamiDeDavid spune:

Multumesc de raspuns, stiu ca ar trebui sa incep sa ma linistesc si sa il las sa se dezvolte in ritmul lui (insa uneori sunt prea nerabdatoare, recunosc ca il astept de mult sa vorbeasca)

Sheannamp spune:

Ai mei aproape 3 ani si exact aceleasi probleme le am si eu cu baietii mei gemeni.
Acum merg la gradinita (particulara) si sper ca isi vor da drumul in curand.

adrianapop spune:

Buna ziua
Si eu consider ca iti faci probleme degeaba,,desi auzind de atatea boli in ziua de azi aproape ca esti indreptatita sa te ingrijorezi
daca deja l-a vazut un dr pe copil poti sa te linistesti,sa continuati cu recomandarea facuta de specialisti si sa aveti rabdare,,fiecare copil are un ritm propriu de dezvolatare si e o prostie parerea mea sa comparam copii intre ei,,daca al vecinului poate desena,,si al meu nu sigur al meu e bolnav,,,
Trebuie descoperita inclinatia si pasiunea fiecarui copil mai ales cand si-o arata de la varsta asa mica,,am inteles ca-i place sa faca puzzle, pe segmentul asta trebuie insistat, gandire, logica perspicacitate, rabdare ,toate astea se cultiva facand puzzle adica sa lasi sa faca ceea ce face cu placere ptr ca orice om atunci face un lucru bun si bine cand il face cu placere nu obligat de ceilali,,
Cum ar fii sa fim toti talentati la desen? cine ar mai face agricultura sau medicina? nu putem sa le acoperim pe toate si nici nu e sanatos,mai bine daca descoprim pasiunea copilului nostru de timpuriu sa ii incurajam sa si-o dezvolte ,nu sa ii certam si fortam sa faca si alte lucruri pe care ceilalti le fac..
Cat priveste vorbitul,,rabdare ,si fiul meu a inceput pe la 2 ani sa spuna cuvinte ,multe intelese doar de el ,si pana la 4 aproape a spus doar cuvinte si intr-o zi (fara tratament sau logoped )ne-am trezit ca turuie toata ziua,,,tot ce stocase in capsorul ala frumos al lui a inceput sa zica,,nefortat de nimeni,,pur si simplu s-a intamplat..inca nu pronunta litera R ff bine dar exersam si vreau sa spun ca acuma e cel mai vorbaret dintre copii.
In ce priveste partea cu educatia ,fiecare parinte intelege diferit modul de educare al copilului si poate ar trebui sa asculti sfatul specialistului,,mi se pare cel mai corect,,ptr ca diferitele metode de ati educa copilul difera si nu pot fi aplicate pe toti copii,,adica ce ii face bine la copilul meu nu e sigur ca il va ajuta pe al tau.
Conteaza foarte mult cum vezi tu copilul,noi de exemplu am fost trimisi de pediatrul copilului la neuropsihiatru cand baietelul nostru avea 2 ani sa vada cum ne simtim noi ca parinti cu un copil cu tetrapareza,,pe motivul ca daca tu ca parinte nu esti fericit si multumit cu asa un copil,,nici el nu o sa fie un copil fericit
MARE ADEVAR,,,
am trecut testul cu brio,,ptr ca noi l-am dorit pe fiul nostru mai mult decat lumina ochilor,,dar am realizat ce important e sa te invete pe tine ca parinte cum sa iti vezi copilul,,,cu ce ochi sa ii analizezi comportamentul,,,ptr ca de multe ori poate tu ca parinte te rusinezi cu copilul tau,,cand el face crize sau tipa si toti ceilalti stau cuminti..
Ptr momente ca acestea trebuie sa fii pregatit ca parinte sa stii cum sa il tratezi,,ce sa ceri de el,,si cum sa te comporti ca mama...
Imi cer scuze daca am gresit undeva dar este strict parerea mea si nu as vrea sa supar sau jignesc pe nimeni
B

MamiDeDavid spune:

Va multumesc, nu am de ce sa ma supar pentru ca fiecare isi spune parerea sincer.
De asta am si scris sa imi spuns si alte mamici parerea lor sau cum au reactionat in cazuri asemenatoare.
Cel mai rau ma deranjeaza tipetele cand nu suntem in casa. In casa e foarte usor sa il ignor, si in magazin daca e in cos (nu poate cobori) si chiar se potoleste de cele mai multe ori.
Dar are problema cu eu vreau acum, daca ii dai mai tarziu ce a vrut acum tipa si arunca lucrul respectiv desi il simt ca l-ar vrea dar parca nu isi poate opri supararea. Asa mi se pare.
Si mai sufar cand de nervi da in mine pe strada, nervii pot apare din diverse motive pe care daca nu mi le inchipui dinainte sa opresc conflictul din fasa e gata. In general il iau pe sus si mergem acasa sau la masina (unde au loc alte urlete ca el vrea sa se mai plimbe, dar daca se plimba urla ca vrea la masina/acasa)
Limbajul o sa il dezvolte acum daca a inceput, zic eu
Va multumesc inca o data

ingeras26a spune:

MamideDavid, fazele astea cu nervi, dat cu palma si tipat cred ca le au toti copiii, itr-o masura mai mica sau mai mare si se datoreaza varstei, fac parte din "crizele varstei". Incearca sa-l faci sa inteleaga ca nu e bine ce face frumos, cu mult calm si fara nervi, ignorandu-l cateodata, dar nu tot timpul. Va intelege, ai sa vezi! in plus, exista mos nu vreau :)

Ingeras, mami de Maya
Campania noastra
www.petitieonline.ro/petitie/sustinere_pentru_reglementarea_legala_a_reproducerii_umane_asistate_medical_si_pentru_introducerea_procedurilor_inseminare_artificiala_si_fertilizare_in_vitro_in_programele_nationale_de_sanatate-p28651051.html" target="_blank">Petitia noastra - semneaza si tu!!
Infertilitatea este o boala!!

wnimra spune:

buna

Hipoxie medie, hiperkinetic este mai mult decat suficient sa mergi la cate 5-6 luni la psiholog pt o evaluare.Ai un copil inteligent dar care dezvolta niste probleme de comportament.Sper din suflet ca in timp sa se mai linisteasca si sa nu fie necesar sa ia medicamente sau sa faca diferite terapii.La aceasta varsta poate fii confundat cu un copil alintat si prea jucaus care nu are stare dar pe la 5-6 ani cand o sa inceapa la gradinita pregatirea pt scoala o sa ii fie mult mai greu.Pt linistea ta mai bine mergi cu el la psiholog si daca e sa fie ceva de rezolvat o rezoli de acum cand inca este mic.
Multa sanatate si pupici la pici

http://community.webshots.com/photo/2261592570103302750zREysg

TELEDON PENTRU MIHAITA,in RETEAUA ROMTELECOM

**********0 900 900 320-pt 10 euro**********
**********0 900 900 325-pt 5 euro**********

floric_ea spune:

buna,

incerc sa iti raspund gandindu-ma in primul rand din proprie experient. fetita noastra mare a suferit la nastere o usoara hipoxie si a avut prbleme respiratorii -acum are aproape 6 ani si e mult mai bine insa se mentine deficitul de atentie si intrevad ceva probleme de invatare deja (stie bine sa adune si sa scada pana la 10 insa nu scrie decat f putin si nu stie literele, nu stie in ce zi suntem etc - repere spatio-temporale).

la 6 saptamani a fost vazuta de neurolog si i-am facut o eco transfontanelara - am eliminat suspiciunea unei afectari neurologice. a inceput sa vorbeasca la timp insa pe la 3 ani vorbea destul de neclar. noi ne-am confruntat si cu problema vegetatiilor si cu cateva otite.

am facut ceva exercitii de respiratie acasa (inca mai lucram la suflatul nasului), acum il spune pe r si mai are dificultati la grupurile consonantice (in special pl) insa atunci cand se acutizeaza problema cu vegetatiile vorbirea ei este inca neclara.

de la 3 ani si jumatate merge la un cerc de creatie (ma rog fac mai multe dar in principal picteaza, fac colaje, piese de teatru) care i-a prins f bine.

am incercat diverse sporturi insa pt ca ii vine f greu sa-si coordoneze miscarile nu au ajutat-o f mult. acum mergem la inot si de departe ii este cel mai folositor.

proba la noi a fost gradinita, la sfatul psiholoagei, si atunci ne-am dat seama ca exista clar o tulburare hiperkinetica. insa educatoarele au cooperat destul de bine cu noi si am trecut peste o gramada de probleme comportamentale - tipa, se batea cu ceilalti copii, nu statea decat f putin intr-o activitate, era in general un "pic" mai altfel.

acum se mentin problemele cu invatarea, lucram punctual pe cele care apar.

in general am inteles in ce ritm invata si incerc sa o ajut pe cat posibil acasa.

de la neuropsihiatrie nu am primit decat un tratament din plante cu mentiunea ca nu va face minuni - intr-adevar n-a facut. in prezent urmam altul si se vad ceva rezultate mergem inainte, insa tot din categoria tratamentelor alternative.

nu am pretentii de la ea sa faca performante academice si o incurajez sa mearga in ritmul ei.

insist acum pe auzul fonematic - ce si cum aude si cum se pronunta corect - pentru ca inca mai confunda anumite grupuri de sunete si la noi se apropie scoala cu pasi repezi.

comportamental, mi-a folosit f mult brazelton - puncte de cotitura desi am pus mana pe ea destul de tarziu. regulile de acolo aplicate la situatia concreta au facut o mare diferenta. de cateva luni functioneaza ff bine: aceasta este regula, tu poti alege sa tipi cat vrei insa nu vom face cum vrei tu pentru ca. cand a inteles ca vorbim serios a fost prima schimbare cu adevarat importanta. important este cat de ferma te simte copilul. daca tu crezi ca el crede ca vorbesti serios.

ar fi f multe de spus insa voi aveti mult timp in fata pentru a aborda problema corespunzator.

reguli, limite clare si nu f multe insa esentiale, fara pedepse corporale sau greu de inteles/suportat/ terapie psihologica (as zice chiar psihoterapie pt voi si copil)/ logopedie/ un sport, o activitate de timp liber. compania copiilor cat mai mult si cu interventii minime. gasiti eventual un copil care are acelasi manifestari si care-i va raspunde cu siguranta cu aceiasi moneda daca devine agresiv - e incredibil cum doi copii care obisnuiesc sa dea in alti copii se potolesc impreuna.

in rest multa multa rabdare

numai bine

filofteia spune:

adrianapop spune:

Si eu cred ca unii parinti au prea multe asteptari intr-un timp prea scurt de la copii.
trebuie sa nu uitam faptul ca sant totusi copii si au dreptul la o copilarie,nu pot face toata ziua activitati si iar activitati.
Uitati-va la fata unor copii cu probleme si ce o sa vedeti ,,niste copii tristi care sant tarati toata ziua de la o terapie la alta .Acesti copii pe langa faptul ca se simt marginalizati din cauza handicapului lor ,nu prea mai au timp liber ptr joaca sau leneveala.
Puteti sa ma injurati ,sa stiti ca vb din experienta avuta cu fiul meu,asa mi s-a recomandat si mie,,kineto de 2 ori pe zi,logopedie,pshihoterapie,ergoterapie,,si toate cele toata ziua buna ziua.Stand eu si analizand programul copilului am vazut ca dupa o sapt nu mai rade,,,nu se joaca e trist ,el care era un zambaret si am decis ca vreau sa aiba copilarie pe primul plan si apoi recuperare dar toate cu limita.
am ramas la kineto de 2 ori pe zi,am scos logopedia ca in joaca si eu puteam sa o fac si el era mai fericit cu mine si am ales alte metode de stimulare exterioara care ii placeau lui si le facea in joaca.
Azi e un copil ff fericit rade non stop si nu e apasat de povara invaliditatii,,,cat despre scris are timp la scoala sa invete,,,pana atunci a invatat in joaca sa numere si literele,,,eu consider ca la 6 ani e suficient,,,
si eu cred terapia combinata cu multa dragoste va da roade,,trebuie doar timp