Parea ca duce o viata perfecta ...

arianutza spune:

Goldi, ai facut tare bine ca ai abordat chestia asta. Toate fetele de pe aici nu cred ca nu a fost cel putin o clipa in care am crezut ca am ajuns la capatul puterilor, ca nu mai putem lupta si ca totul s a terminat. Eu, sincera sa fiu de multe ori am trecut prin momente de genul asta si am crezut ca am ajuns la sfarsit insa aproape de la inceputul bataliei pentru a avea un copilas v am descoperit pe voi si de fiecare data cand picam intr o stare groaznica (doar cine lupta pentru a avea un copil stie cum e) citeam gandurile voastre asternute aici, "auzeam" de inca o minune care uneori parea imposibila imi dateati puterea de a lupta si in continuare. M am ingrozit cand am vazut stirea si m am gandit ca o clipa de slabiciune cand nu mai exista nici o sansa in clipa aia se poate ajunge si acolo daca nu e o fiinta care sa te salveze sa fie acolo cand avem nevoie. Fetelor, nu stiu daca va dati seama cat insemnati una pentru cealalta in clipe deastea. Eu stiu cel mai bine pentru ca de felul meu sunt o luptatoare care tot ce a vrut in viata pana acum a obitnut cu greu foarte greu dar am obtinut iar acum cand vad ca ceea ce e cel mai important pentru o femeie, implinirea suprema nu apare ma doare rau, tare rau insa intru aici si starea mi se schimba. Iar sunt gata de batalie. I am zis si sotului meu ca am sa fac tot ce imi sta in puteri sa avem copilasul dorit. Va doresc la toate aceasta bucurie si ma bucur enorm pentru cele care si au implinit dorinta. Va pup cu drag si chiar daca ma exteriorizez mai rar prin scris va citesc cu nesat fiecare mesaj postat.

claudia79 spune:

Ma doare fix in cot ce ramane pe net cata vreme pot face niste suflete VII sa se simta mai bine. Daca asta este judecata, so be it.
pe ea nu a interesat-o cum ne face pe noi sa ne simtim si numai eu stiu prin cate am trecut in ultima perioada si cum nu mi-a lipsit o astfel de veste. este mecanismul meu sa "cope with it". voi stiti pt ca voi m-ati ajutat si pe mine. s-o lasam balta.

Idaira spune:

Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

Mi se rupe sufletul bucati... e groaznic de dureros sa te chinui cu infertilitatea. 3 sarcini pierdute, 5 ani in care am incercat de toate,am facut imposibilul-posibil,am avut momente cind eram atit de jos incit nu mai puteam sau nu mai vroiam sa ma ridic sa merg mai departe...imi amintesc odata eram la un semafor asteptind sa traversez cind prin cap mi-a trecut cu viteza luminii sa pasesc dincolo...nu stiu ce m-a oprit...oricum nu era ratiunea...

Despre consiliere...hmm...dupa prima sarcina pierduta mi s-a oferit posibilitatea de a vb cu un psiholog...in afara de faptul ca a fost de o superficialitate vadita(sau ma rog, asa am perceput eu la acel moment)pt urmatoarea sedinta eram pusa pe o lista de asteptare ...
Parerea mea, e ca ar fi mult mai de ajutor grupuri de suport cu persoane care trec prin aceeasi situatie,coordonate de un psiholog...oricum nimeni nu poate empatiza cu tine atita timp cit nu a trecut prin aceleasi stari ca si tine ...



Carla

LucaLuca spune:

Claudia, in statisticile blogului am vazut ca s-a ajns in mod repetat cu cautatare dupa numele respectivei; probabil la cautare pe google va iesi si acest topic.

Nu mi se pare corect sa aduci in discutie amanunte de genul "s-a confesat ca a renuntat la o sarcina in tinerete si se simtea vinovata ca de aia nu poate pastra...", atat timp cat nu exista dovezi in sensul asta. cui s-a confesat? Esti sigura? sunt intrebari retorice nu ma intereseaza raspunsurile, nu ma intereseaza nici daca e adevar sau nu, ma intereseaza doar principiul. Las deoparte faptul ca, dupa stiinta mea, un avort anterior are (atunci cand are, adica destul de rar) consecinte la nivelul nemaiobtinere de sarcina sau pierdere cel mult in primul trimestru, nu la sase luni - dar nu cred ca asta este un aspect ce trebuie prezentat postmortem despre o femeie al carei nume real a fost invocat si care de acolo de unde este nu isi poate prezenta punctul de vedere.

E o chestiune de principiu, nu "despre morti numai de bine", ci despre morti fara chestii neverificabile.

Nu am inteles de ce oamenii vii ar trebui sa se simta mai bine daca tu prezinti problema asa.

---------------------------

New pics: http://villaprovence.wordpress.com/english/

oanademunck spune:

se zice ca...ce pe tine te doboara pe mine ma poate face mai puternic.daca x se sinucide nu inseamna ca o voi face si eu... Aproape ficare om are ganduri de sinucidere intr-un moment sau altul al vietii, multi dintre noi spunem uneori 'imi vine sa-i dau in cap' sau 'ce l-as strange de gat' sau chiar 'mi-as pune strangul de gat( dar nu o fac decat putini pentru ca de la vorba la fapta este o cale lunga.;si pentru ca exista ceea ce se cheama Supraeul moral...
Sistemul psihic este o chestie destul de logica , matematica dar nu ma apuc sa fac teorie aici dar in esentza sistemul psihic actioneaza ca un tot unitar, ca o orchestra cu dirijor , ca o masina bine unsa . In momentul in care apar anumite scurt circuite pe anumite paliere (cognitiv, afectiv, senzorial , perceptiv, etc) masina asta bine unsa nu mai poate functiona corect. Boala pishica este un domeniu imens si captivant cu nenumarate cauza care-i stau la baza, cauza care au asupra mea de ex alte efecte si asupra prietenei mele sa zicem altele. De ce? Pentru ca suntem DIFERITE cum nu sunt doua frunze intr-o padure identice asa nu vei gasi doua personalitati identice. Reactionam diferit si ne marcheaza in mod diferit ceea ce ni se intampla
Iar apropo de sinucidere asta este o sinucidere melancolica nu-mi suna a sinucidere maniaca sau impulsiva, si este una dintre cele mai perseverente forme, persoanele rspective sunt convinse ca nu mai au pentru ce sa traiasca si cauta si de cele mai multe ori reusesc sa-si duca la indeplinire scopul.
Fata asta a trecut printr-un soc puternic nu o data ci de trei ori.....tristetze cronicizata.....stresul posttraumatic.....ce chestii cumplite si cat tragi pana sa iesi din ele......si asta este doar la ce m-a dus pe mine gandul intr-o prima instantza la auzul informatieie 'a pierdut trei sarcini'. Dar daca aici au intervenit diferentze, daca de ex ca temperament era un flegmatic-melancolic (altel estioneaza un coleric o astfel de situatie , altfel un sangvinic); la fel poate ca exista un debut de boala psihica; educatia si valorile morale avute de persoana respectiva aduc cu ele alte nuantze, tot la fel experientzele de viatza la fel etc etcsi asa pot continua si pana la urma ajungem sa vedem cum au existat o multitudine de cauze, un tablou complex cronicizat probabil si aflat in spatele acestei simple 'apasari pe tragaci'
insa si asta este f important pt mine, daca un om a ales aceasta cale a sinuciderii nu inseamna ca a fost mai putin om ci doar o persoana care a facut din suicid o soultie si nu o optiune total gresita!

claudia79 spune:

"Nu am inteles de ce oamenii vii ar trebui sa se simta mai bine daca tu prezinti problema asa."- pentru ca eu o stiu inafara articolului superficial aparut intr-un ziar. si nu sunt genu care gaseste placeri sadice sau isi revendica avantaje in a scrie pe forumuri ca a cunoscut mortul. stiu ca incerca sa bage sub pres mizeria in loc sa lase sentimente de frustrare sa iasa sa le confrunte si sa isi piarda din putere.
este o pb grava si e periculos sa lasi lumea sa creada ce insinueaza ziarele fara sa stii ca e doar o farama dintre cauze.
si mai cred ca cei care dau google insistent dupa un om mort ar trebui sa se duca sa se caute si ei o tzara la cap. daca am dat aceste informatii desi astfel probabil sunt f usor de identificat este pt ca nu ma intereseaza si am facut-o pt un scop pe care imi pare rau ca nu l-ai inteles.

claudia79 spune:

"Las deoparte faptul ca, dupa stiinta mea, un avort anterior are (atunci cand are, adica destul de rar) consecinte la nivelul nemaiobtinere de sarcina sau pierdere cel mult in primul trimestru, nu la sase luni"-exact. asta am vrut sa zic si eu ca avea erori de rationament.
Hai ca vorbim discutii.
tu ce cauti Luca la subiectul asta?
am citi ca incepi ciclu. Hai, fuga la gravide cu tine!

LucaLuca spune:

A, eu pot sa scriu pe subiectul asta cu toata empatia de care sunt in stare si sa raman la fel de sincer optimista privind sansele mele. Fug la gravidutze, dar peste vreo luna jumate. :)

Pana atunci, sa zic ca, lucrand pentru campanie si fiind pe site-ul Fertility Europe, la care incercam sa ne afiliem, am ajuns prin link pe pagina Asociatiei Maya (foarte cunoscuta in Fr), unde imi pica sub ochi tocmai un articol despre ...infertilitate si sinucidere.

Am adaugat o concluzie la finalul articolului de pe blog, cu link: http://.

Este invocat un studiu britanic din 1999, realizat pe 2000 de cupluri infertile - in lupta cu infertilitatea, acestea au resimtit:
Nevoia de a plange 97%
Depresie/izolare 94 %
Iritare 84 %
Sentiment de imperfectiune 72 %
Vinovatie / rusine 62 %
Idei de sinucidere 20 %

Deci nu e deloc rar gandul de sinucidere, ci chiar ingrijorator de frecvent. Rara e trecerea la act, din fericire.

---------------------------

New pics: http://villaprovence.wordpress.com/english/

DORIS_71 spune:

Eu cred ca fiind membre ale acestui forum putem interveni ori de cate ori credem necesar, sa ne spunem parera si opinia in limita bunului simt. Cand aud afirmatii precum "tu ce cauti Luca la subiectul asta? am citit ca incepi ciclu. Hai fuga la gravide cu tine!" nu pot decat sa-mi manifest revoltarea deoarece simt rautate in aceste cuvinte. Imi pare rau dar RUSINE ca se ajunge la asa ceva.

Doris 11+

goldi spune:

Cred ca totusi era o remarca glumeata din partea Claudiei.

Revenind la subiect, Claudia o cunostea pe aceasta femeie si de aceea sinuciderea care pentru noi a fost socanta, ea ii poate da si alte explicatii.
Din punctul meu de vedere, indiferent cum a fost inainte, ce a gandit si cum s-a purtat, faptul ca nu a putut fi ajutata este trist si infricosator, totodata.



"Mult timp am avut impresia ca viata mea va incepe in curand, adevarata mea viata !...
In final, am inteles insa ca obstacolele reprezinta de fapt viata ." Alfred Souza