cand tati nu vrea sa adoptam o surioara...

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns lorelai1799 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Manuelita

Nu sunt experta in problema "sotul nu vrea", am avut noroc sa nu am problema asta.
Insa am avut aceasta problema cu parintii mei, care sunt foarte tineri, locuiesc in aceeasi casa cu noi, suntem foarte apropiati si parerea lor conteaza enorm pentru mine. Vreau deci sa zic ca nu sunt niste "bunicuti" pe care sa-i ignor.
Si am rezolvat problema discutand mult cu ei, fara sa-i fortez, incercand sa-i fac sa vada ca dincolo de fericirea lor exista copii care n-au nimic pe lumea asta, apoi am invitat in vizita o familie cu o fetita adoptata si s-au lamurit ca e o familie perfect ok, apoi i-am dus sa cunoasca fetita pe care vrem sa o adoptam. Si aici s-a schimbat foaia: le-a placut foarte tare copilul, dar tot nu erau de acord cu adoptia si ne rugau sa facem noi un copil. Si apoi au inceput sa duca grija copilului, sa se gandeasca la ea, si sa treaca peste propriile frici, iar acum sunt la fel de nerabdatori ca si noi.

Asa ca eu zic sa "aranjezi" o intalnire cu cineva cu copil adoptat si apoi sa discuti din nou cu sotul.poate functioneaza:)succes!



Manuelita




manuelita , super idee si sincer cred ca ar ajuta sa vada si sa cunoasca cu okii si sufletul lui ....insa nu cunosc nici o familie de genul asta prin preajma noastra...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelai1799 spune:

oricum, cred ca daca anul asta nu reusim sa depunem macar dosarul...ma las pagubasa (pt ca cresc baietii mei si nu vroiam sa fie diferenta mare intre ei si sora lor)...si ma rog la bunul Dumnezeu,acum a treia zi de Pasti , sa aiba grija de toti puii ramasi fara mamicile lor si sa le scoata in cale familiile potrivite.

va pup ,
HRISTOS A INVIAT!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelai1799 spune:

feteloooooooooooor,

am o licarire de speranta...
ruga mea a ajuns la doamne-doamne
nu vreau sa cobesc..sa va spun mai multe...pana nu am o certitudine,
va rog , pe cele care.mi intelegeti situatia, sa va rugati sa fie bine,


va pup, doamne-dumnezeule ce mare esti!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns misha71 spune:

Lorelai iti tin pumnii cit pot eu de strins sa fie asa cum iti doresti tu

****************************************************************


Drum bun, licurici iubit!

www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O inimioara are nevoie de voi! / Blogul cu ingerasi
POFTITI IN BAZARUL LUI MIHAITA!!!



excesul de pufuleti, bomboane si IGIENIZARE dauneaza grav sanatatii (LadyJ)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns SoriLea spune:

lorelai - iti cunosc poveste si stiu cat de mult iti doresti o fetita, iti tin si eu pumnii si ma rog pt tine sa ti se implineasca dorinta.
SA FIE INTR-UN CEAS BUN

Lucrul important este acesta...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois

SoriLea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelai1799 spune:

doamne-ajuta fetelor,
multumesc pt rugile voastre,
va pup

va tin la curent

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns SoriLea spune:

lorelai, nu ne mai spui nimik, ce mai zice sotul tau, tot impotriva e?

curaj si nu abandona

Lucrul important este acesta...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois

SoriLea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelai1799 spune:

Citat:
citat din mesajul lui SoriLea

lorelai, nu ne mai spui nimik, ce mai zice sotul tau, tot impotriva e?

curaj si nu abandona

Lucrul important este acesta...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois

SoriLea

ba da va spun...
pai stiti ce? eu l-am rugat sa se gandesca la un lucru pe care el si-l doreste din partea mea pt a-mi putea realiza in schimb dorinta mea de a infia...
si cum de ceva ani ma roaga sa fac niste cursuri....si eu nu prea ma ingramadesc...acum mi-a spus-o...si in comparatie cu dorinta mea de a infia , am acceptat fara sa stau pe ganduri si el si-a atins si scopul in ceea ce ma priveste...
acum ideea e ca acest curs poate dura cu tot cu atestatul de final 1 an -2...iar eu vreau sa depunem si dosarul de adoptie tot acum odata cu inceperea cursului...si aici avem ceva nelamuriri...

sper sa nu se razgandesca pe parcursul cursului si nici sa nu cumva sa nu-l promovez...

mai vedem asta...sper sa nu se razgandesca intre timp...

va pup , sa va rugati pt noi si ma rog si eu pt altii care vor sa reuseasca asta...doamne-ajuta!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Manuelita spune:

Pai poti sa-i spui ca si o adoptie tot 1-2 ani poate sda dureze, asa ca e fair sa incepeti si cursul si dosarul pentru atestat in acelasi timp :)
Sper sa tina :).


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simo_75 spune:

Lorelai-scuze ca nu ti-am mai raspuns .
dar.....revenind...sunt momente in viata in care negam anumite planuri ale partenerului de viata,nu le acceptam la inceput,cerem timp de gandire daca e ceva ce nu ne convine insa prin comunicare,prin exemple (daca avem la momentul respectiv) reusim la un moment dat sa ajungem la un consens.
La tine situatia e diferita ,diferita in sensul ca aveti 2 copilasi,biologici,si poate sotul tau se gandeste la compatibilitatea dintre copii.Poate nu acum, dar mai tarziu,poate ii este frica de reactia lor ca vor avea o surioara care nu au legatura cu sangele lor.
Stii cum este,indiferent de cate le spui si vor avea toti trei aceasi iubire din partea voastra ei vor avea personalitatea lor si gandirea lor cand vor fii mari.
Poate de aceea sotul tau e sceptic,si are nevoie de timp sa puna in balanta si rele si bune.Asa ma gandesc eu nu cred ca asa ar gandi si el.
Eu ti-am dat un exemplu care ar putea fii un prim factor in negativitatea lui.
La mine problema a fost altfel,mult mai grea ,pentru ca eu ca femeie care am avut o sarcina pierduta la 7 luni mi-a fost greu sa inteleg ca nu voi putea deveni mama naturala.
Am suferit enorm si atunci au fost alte discutii intre mine si sotul meu.
Nu as putea sa iti dau un sfat ca situatiile sunt foarte diferite insa pot sa iti spun doar ca rabdarea e mama intelepciunii si eu am simtit pe pielea mea.
Eu zic ca pana la urma va fii bine si o sa ai fetita mult dorita!
Si acum revenind la situatia actuala chiar cred ca esti pe drumul cel bun.




Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea! - Nicolae Iorga

Mergi la inceput