Incapatanarea dusa la extrem
Raspunsuri - Pagina 17
anca_a spune:
Dana, cum sa gresesti aratandu-ti dragostea fata de copiii tai? 
Ai procedat foarte bine. Te rog sa ai rabdare si sa citesti ce au scris fetele.
Anca si Alex (1 an)
martie spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Inca o idee, poate vei vrea sa o pui in aplicare. Invita-le pe amandoua la o discutie, cand sunteti toate trei calme. Cere-le iertare pentru bataile pe care le-au primit si pentru eventualele vorbe urate, spune-le ca-ti pare rau, promite-le ca nu le mai bati. Asuma-ti greselile si roaga-le sa colaboreze cu tine. Sa incerce sa-si verbalizeze nemultumirile, sa le cautati solutii impreuna, mai degraba decat sa le manifeste agresiv. Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Exact!! Perfect spus! In modul asta se vor rupe barierele negative care stau intre voi. Copilul e avid dupa dragostea parintelui, desi in exterior pare un dur. Asteapta cu infrigurare un semn din partea parintelui, ca sa poata trece peste starea conflictuala.
Dana, neaparat sa citesti "Mami, tati, ma auziti?" de Jacques Salome, e o carte extraordinara, extrem de profunda, vei gasi raspunsuri nu numai la problema pe care ai postat-o pe forum, ci la multe alte probleme pe care, te asigur, nici nu le banuiesti.
Fetelor, e extraordinara cartea, eu abia am cumparat-o dintr-o librarie, sa o cumparati!
giulia71 spune:
Ca sa vedeti ce inclinatii violente am
...mi-am schimbat semnatura.Cu scuzele de rigoare daca semnatura mea a ofensat pe cineva
. Eu sper sa nu. A fost pusa nu din superioritate, ci ca o forma de protest asupra unor persoane din viata mea care m-au suparat. Asa am considerat eu la momentul respectiv.
Asadar
si Sarbatori Fericite tuturor!!!
Vin Sarbatorile!!!!
dana d spune:
Mai, nu credeam ca vor aparea conflicte ca nu mai postam, chiar n-am chef nici de critici, nici de ironii, si mai ales de atitudini superioare de la niste mame (sau nici macar) asa zis moderne crescute in democratie care, vorba aia "n-au mancat salam cu soia" dar nici n-au citit o carte ca s-au nascut cu 30 de programe tv si internet in casa.
Eu am 41 de ani, 18 ani de scoala, 19 ani de casnicie, un copil de 14 ani si unul de 5, accept critici numai de la un specialist (psiholog ca de aia am postat aici) sau de la cineva mai in varsta cu copii mai mari sau mai multi care "a trecut prin viata" mai mult decat mine.
Si apoi nu ma puteti convinge ca bataia poate face mai mult rau decat niste vorbe grele, la mine o vorba poate lasa rani adanci mult mai mult decat o palma (in copilarie, acum nu as permite nimanui). Am luat bataie de la parintii mei si cred ca niciodata degeaba si au facut-o in scop didactic, nu am sa le port pica nici daca as considera ca au gresit pentru ca stiu ca sunt si ei oameni si daca au gresit, nu au facut-o pentru ca nu ma iubeau, ci dimpotriva, pentru ca le pasa de cun evoluez, pentru ca nu "s-au spalat pe maini" de mine si si-au vazut de viata lor cum au facut altii ai caror copii au apucat pe cai gresite.
Datorita lor am fost o fata cuminte, am invatat, nu am calcat pe alaturi si am ajuns un om cu principii asa cum erau odata oamenii si nu prea mai sunt azi.
Mai am 10 pag de citit dar daca sunt cu pro si contra bataie la copil nu stiu daca merita timpul pierdut. Cu ajutorul postarilor pe care le-am citit deja mi-am facut o parere clara: bataie la copil ajuta copilul doar intr-un fel - protejeaza parintele de boli de nervi si copilul de vorbe grele care nu se uita asa repede cum se uita o palma ci pot marca pe viatza.
Fetele mele
Iremediabil indragostita de CANADA
dana d spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Inca o idee, poate vei vrea sa o pui in aplicare. Invita-le pe amandoua la o discutie, cand sunteti toate trei calme. Cere-le iertare pentru bataile pe care le-au primit si pentru eventualele vorbe urate, spune-le ca-ti pare rau, promite-le ca nu le mai bati. Asuma-ti greselile si roaga-le sa colaboreze cu tine. Sa incerce sa-si verbalizeze nemultumirile, sa le cautati solutii impreuna, mai degraba decat sa le manifeste agresiv. Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Buna idee, uite avem in fata doua saptamani de vacanta, vom fi toata ziua impreuna si am timp sa pun in aplicare ideile bune si tehnici noi, dar (din pacate exista si un "dar") stiu ca ele una spun cand le iei cu frumosul si discuti "la rece" si alta fac cand le apuca nervii si li se incinge creierul.. mai ales pe cea mica nu se poate pune baza, foarte usor spune ce vrem sa auzim fara sa simta cu adevarat asa.
Fetele mele
Iremediabil indragostita de CANADA
anca_a spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui dana d Mai am 10 pag de citit dar daca sunt cu pro si contra bataie la copil nu stiu daca merita timpul pierdut. Cu ajutorul postarilor pe care le-am citit deja mi-am facut o parere clara: bataie la copil ajuta copilul doar intr-un fel - protejeaza parintele de boli de nervi si copilul de vorbe grele care nu se uita asa repede cum se uita o palma ci pot marca pe viatza. Fetele mele Iremediabil indragostita de CANADA |
Al meu cu siguranta nu a meritat. Iti doresc numai bine si imi cer scuze daca si eu sunt una din mamele "asa zis moderne."
O ultima intrebare (promit :))
De ce pentru tine exista doar doua alternative: bataia sau violenta verbala? Oare o a treia bazata pe dragoste, respect, intelegere si empatie nu le-ar putea indeparta pe primele doua?
rrox3 spune:
Giulia
Dana palma aia nu se uita deloc repede si nu ramane fara urmari. 
Crezi ca daca parintii tai nu te bateau ajungeai rau? Nu crezi ca ti-ar fi priit mai mult sa-ti arate iubire si tu sa evoluezi bine pentru ca ei te iubeau pur si simplu? Crezi ca nu ar fi putut comunica cu tine altfel? Crezi ca, copii stiu numai de frica?
Zici ca acum nu mai accepti o palma. Copii tai de ce ar accepta-o? Sunt fiinte distincte, cu aceleasi drepturi ca si tine, aflate in ingrijirea ta.
Fireste ca fetele tale nu-si vor schimba brusc atitudinea, trebuie sa ai rabdare si sa fii perseverenta. Promite-le ca nu le mai bati si tine-te de cuvant. Arata-le iubire neconditionata de purtare frumoasa. Fii alaturi de ele, nu te lupta cu ele si vor intelege mesajul dupa un timp.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
dana d spune:
Doar doua comentarii mai am la pagina 5: Copiii mei NU se comporta mereu rau, ar fi imposibil asa ceva, nici un copil nu e mereu rau sau mereu bun.
Ati inceput sa amestecati copiii asa ca eu zic ca la subiectul asta sa ne axam pe cea mica.
Situatia locuintei e intradevar o problema si un factor de stress pentru toti ai casei, de aia am si reactionat mai violent decat normal si de aia nici nu-mi permit sa o las sa urle si sa se manifeste, ca nu sunt in casa mea. Situatia e temporara, am descris la generale la subiectul "cum sa ma razbun?"(titlu prost ales la nervi dar eu sunt omul primului impuls) motivele si amanunte despre problema locuintei. De cateva saptamani am inceput sa ne adaptam situatiei, sa vedem cum va fi sa stam acasa atatea zile...
Fetele mele
Iremediabil indragostita de CANADA
mariamunteanu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui dana d Buna idee, uite avem in fata doua saptamani de vacanta, vom fi toata ziua impreuna si am timp sa pun in aplicare ideile bune si tehnici noi, dar (din pacate exista si un "dar") stiu ca ele una spun cand le iei cu frumosul si discuti "la rece" si alta fac cand le apuca nervii si li se incinge creierul.. mai ales pe cea mica nu se poate pune baza, foarte usor spune ce vrem sa auzim fara sa simta cu adevarat asa. |
Invata sa ai incredere in copiii tai. Acorda-le incredere si stabileste-le limitele cu calm, constanta si fermitate (fara violenta ! fara violenta !
)De ce sa le apuce nervii ? Trebuie ca au ele un motiv, nu crezi ? Iar daca nu au un motiv, inseamna ca au vazut asta la cineva in familie si copiaza modelul.
Pai, o solutie ar fi sa nu mai astepti sa-ti spuna ceea ce vrei sa auzi, ci ceea ce simte. Ajuta-ti copiii sa devina ei insisi, nu niste marionete.
Maria
mariamunteanu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui dana d Doar doua comentarii mai am la pagina 5: Copiii mei NU se comporta mereu rau, ar fi imposibil asa ceva, nici un copil nu e mereu rau sau mereu bun. Ati inceput sa amestecati copiii asa ca eu zic ca la subiectul asta sa ne axam pe cea mica. Situatia locuintei e intradevar o problema si un factor de stress pentru toti ai casei, de aia am si reactionat mai violent decat normal si de aia nici nu-mi permit sa o las sa urle si sa se manifeste, ca nu sunt in casa mea. Situatia e temporara, am descris la generale la subiectul "cum sa ma razbun?"(titlu prost ales la nervi dar eu sunt omul primului impuls) motivele si amanunte despre problema locuintei. De cateva saptamani am inceput sa ne adaptam situatiei, sa vedem cum va fi sa stam acasa atatea zile... Fetele mele Iremediabil indragostita de CANADA |
Stiu subiectul. Este de inteles ca esti nemultumita de situatia loctaiva de acum, dar fetele tale nu au nici o vina, nu te descarca pe ele. Si ele traverseaza o perioada dificila, nu au un loc al lor, resimt tensiunile din casa. Este normal sa fie mai agitate, dar nu le-o lua in nume de rau.
Maria